Știri
Știri din categoria Tehnologie
Washingtonul pune presiune pe ASML pentru a închide orice breșă în controalele la export după ce secretarul american al comerțului, Howard Lutnick, a transmis companiei olandeze că SUA sunt îngrijorate de posibilitatea ca o mașină de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) să fi ajuns în China, în pofida restricțiilor, potrivit HotNews. Miza este una de reglementare și securitate economică: accesul la EUV poate accelera producția de semiconductori avansați, inclusiv pentru aplicații de inteligență artificială.
Îngrijorările au fost exprimate, potrivit Bloomberg (preluată de Reuters), în cadrul unei serii de întâlniri între Lutnick și conducerea de rang înalt a ASML, vizând tocmai echipamentele EUV – considerate vârful de tehnologie în fabricarea cipurilor.
ASML, cu sediul în Olanda, produce echipamentele care fac posibilă imprimarea modelelor microscopice pe plăcile de siliciu, un pas esențial pentru cei mai avansați semiconductori. Publicația notează că firma fabrică practic singurele echipamente din lume capabile de acest nivel tehnologic, iar acest monopol a transformat compania într-un actor critic pentru economia globală.
În contextul „boom”-ului AI, ASML a ajuns și cea mai valoroasă companie din Europa, fiind evaluată la peste 743 de miliarde de dolari.
Mașinile EUV sunt, totodată, extrem de greu de produs și de controlat logistic: au aproximativ dimensiunea unui autobuz școlar, necesită luni pentru asamblare și costă între 200 de milioane și peste 400 de milioane de dolari fiecare, în funcție de generație.
ASML respinge ferm ipoteza că o astfel de mașină ar fi ajuns în China. Într-un comunicat transmis Reuters prin email, compania a declarat:
„ASML nu a livrat niciodată o mașină EUV în China și nici nu a expediat în China vreo componentă, vreun modul sau echipament proiectat special pentru a fi utilizat într-o mașină EUV”.
CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a făcut declarații similare într-un interviu acordat TechCrunch, insistând că firma știe unde se află echipamentele livrate și că acestea sunt fie monitorizate la clienți, fie demontate și întoarse la companie.
Subiectul a fost alimentat și de o relatare Reuters din decembrie, potrivit căreia oameni de știință din China ar fi construit un prototip de mașină EUV încă de la începutul anului trecut, prin inginerie inversă (analiza detaliată a unui produs existent pentru a înțelege cum funcționează și a reproduce tehnologia). Conform aceluiași reportaj, prototipul ar fi fost realizat de o echipă de foști ingineri ASML, iar China ar fi alocat resurse foarte mari pentru acest obiectiv.
Pe fondul acestor temeri, Washingtonul a propus în aprilie o lege care ar impune aliaților SUA să își alinieze controalele la export cu cele americane, pentru a limita capacitatea Chinei de a produce semiconductori avansați. Echipamentele ASML sunt menționate explicit în proiectul legislativ, iar compania afirmă că și-a adaptat constant activitatea pentru a respecta evoluțiile regimului de control al exporturilor și că respinge acuzațiile privind nerespectarea restricțiilor legate de China.
Recomandate
O posibilă colaborare Apple–Intel pentru producția de cipuri în SUA ar putea redesena lanțul de aprovizionare al Apple , într-un moment în care capacitatea marilor fabrici de cipuri este sub presiune, potrivit Android Authority . Informația pornește de la o postare pe Truth Social a președintelui Donald Trump, iar publicația notează că, deocamdată, nu este confirmat ce cipuri ar urma să fie fabricate de Intel pentru Apple. Contextul este unul de piață tensionată: penuriile și blocajele din zona componentelor au dus deja la scumpiri, inclusiv pe fondul lipsei de RAM și stocare, iar TSMC – cel mai mare producător de cipuri „la comandă” (foundry) – are capacitatea limitată de cererea crescută din zona inteligenței artificiale. În acest cadru, Apple ar fi căutat alternative de producție și la alți producători, precum Samsung și Intel. De ce contează: reducerea dependenței de TSMC și presiunea pentru producție „acasă” Dacă un acord se confirmă, miza principală pentru Apple ar fi securizarea unei aprovizionări mai stabile cu cipuri, prin diversificarea producției și reducerea dependenței de un singur mare furnizor. Pentru Intel, o astfel de colaborare ar însemna un câștig de credibilitate și volum într-o perioadă în care compania încearcă să-și consolideze poziția în producția de cipuri pentru terți. Android Authority notează că acțiunile Intel au urcat la maxime istorice după postarea lui Trump, semn că piața a tratat informația ca potențial relevantă pentru perspectivele companiei. Ce se știe și ce rămâne neclar Publicația subliniază că nu este clar ce tip de cipuri ar urma să producă Intel pentru Apple și că este puțin probabil să fie vorba despre revenirea la procesoare Intel în produsele Apple. Ipoteza avansată este că Apple ar urmări mai degrabă să „mute” o parte din producție către Intel, ca măsură de reducere a riscului în lanțul de aprovizionare. Există și un element de incertitudine: Android Authority amintește că Trump nu are un istoric „impecabil” în astfel de anunțuri și că există posibilitatea ca înțelegerea să nu fi fost, de fapt, încheiată. Publicația spune că a cerut puncte de vedere de la Apple și Intel și va actualiza informația când va primi răspuns. Dimensiunea politică și industrială În același material se menționează că guvernul SUA deține o participație de 10% în Intel, iar Trump a făcut presiuni pentru mutarea producției de cipuri în SUA și reducerea dependenței de China. Ca exemple de mișcări în aceeași direcție, sunt amintite un parteneriat NVIDIA–Intel pentru producție și intenția lui Elon Musk de a folosi procesul de fabricație Intel 14A pentru cipuri într-un complex „Terafab” planificat în Texas. Totodată, Android Authority afirmă că participația de 10% a guvernului american în Intel ar valora, potrivit relatării, 60 de miliarde de dolari (aprox. 276 miliarde lei), ceea ce amplifică miza economică și politică a oricărei vești care poate influența traiectoria companiei. [...]
Posibila amânare a PlayStation 6 până în 2028–2029 ar prelungi ciclul PS5 și ar pune presiune pe strategia de preț a Sony , pe fondul scumpirii memoriei și stocării, potrivit Mobilissimo . Informația este prezentată ca scenariu, nu ca plan confirmat: zvonurile privind o lansare întârziată ar fi fost discutate în contextul companiei suedeze Embracer, care spune că nu are date directe de la Sony, ci face trimitere la estimări ale unor analiști și la informații apărute anterior în presă. Motivul invocat: costurile tot mai ridicate pentru componente esențiale, în special RAM (memorie) și stocare. De ce contează: costul componentelor poate dicta calendarul și prețul Publicația notează că cererea mare venită din zona inteligenței artificiale și a centrelor de date pune presiune pe piața de memorii și stocare, iar efectele ar fi început să se vadă și în segmentul consolelor. În acest context, Mobilissimo amintește că Nintendo ar urma să crească prețul Switch 2 în această toamnă, iar Sony a majorat deja prețurile pentru PS5 și PS5 Pro. În paralel, apar și semne de încetinire a vânzărilor: Sony ar fi recunoscut că ritmul de adopție al PS5 a încetinit spre finalul lui 2025, iar în unele piețe – inclusiv Marea Britanie – scumpirile ar fi afectat cererea. Ce compromisuri ar putea lua în calcul Sony Dacă PlayStation 6 va aduce un salt mare de performanță, costurile de producție ar putea crește „considerabil”, iar menținerea unui preț atractiv ar deveni mai dificilă. În acest cadru, Mobilissimo menționează și câteva posibile ajustări vehiculate neoficial, pentru controlul costurilor: reducerea memoriei video GDDR7 de la 30 GB la 24 GB; folosirea unor tehnologii noi de compresie a datelor, care ar reduce nevoia unei unități SSD de capacitate foarte mare. Ce urmează: o generație PS5 mai lungă și, posibil, o consolă portabilă Concluzia scenariului prezentat este că actuala generație PlayStation ar putea avea o durată de viață mai mare decât se anticipa inițial, iar o lansare PS6 în 2028 sau 2029 ar deveni mai plauzibilă dacă prețurile memoriilor și ale stocării se stabilizează abia spre finalul deceniului. Separat, se mai vehiculează că alături de PS6 ar putea apărea și un „PSP de generație nouă”, ca alternativă portabilă pentru jocuri, în competiție cu Nintendo Switch – însă și aici informația rămâne la nivel de zvon. [...]
CMF renunță la un nou smartphone în 2026 din cauza scumpirii memoriei , o decizie care arată presiunea costurilor de componente asupra segmentului „value” (telefoane cu raport bun preț–specificații), potrivit 91mobiles . CMF by Nothing a confirmat că nu va lansa anul acesta un succesor pentru CMF Phone 2 Pro, ceea ce închide speculațiile privind un posibil „CMF Phone 3 Pro”. Co-fondatorul Nothing și CMF, Akis Evangelidis , a spus că brandul va sări complet peste o lansare de smartphone în 2026. De ce contează: costurile RAM și stocare împing în sus prețurile din zona mid-range Motivul invocat este creșterea prețurilor pentru memorie și stocare, care ar face dificilă livrarea unui upgrade față de CMF Phone 2 Pro fără o majorare semnificativă a prețului de vânzare. În mesajul publicat pe X, Evangelidis a indicat că, în condițiile actuale de piață, un model nou ar risca să fie fie mai scump, fie prea puțin diferit. Executivul a adăugat că echipa a lucrat la un succesor, dar a preferat amânarea în locul lansării unui produs care nu aduce o îmbunătățire „substanțială” și ar putea fi perceput drept o actualizare incrementală. În context, publicația notează că scumpirea componentelor de memorie afectează mai mulți producători care concurează pe segmentele de buget și mid-range, unde spațiul de manevră pentru creșteri de preț este limitat, iar echilibrul între specificații și preț devine mai greu de menținut. Context: de la ce model pornește discuția CMF Phone 2 Pro a fost lansat în aprilie 2025 la prețul de 18.999 rupii indiene și a venit cu chipsetul Dimensity 7300 Pro și un sistem cu trei camere, conform aceleiași surse. Ce urmează: alte lansări, inclusiv categorii noi Deși nu va exista un nou CMF Phone în 2026, Evangelidis a spus că există „destule” produse pe foaia de parcurs pentru restul anului, inclusiv intrări în categorii noi. El a sugerat și că ciclul de lansări de smartphone-uri al Nothing nu s-a încheiat, iar indiciile recente din campania de promovare (teaserele „Blastoise” și „Jumpluff”) ar susține ideea unor anunțuri viitoare. Cel puțin unul dintre produsele noi ar urma să ajungă în India, mai notează sursa. [...]
Apple extinde în Brazilia modelul de „deschidere controlată” a iOS, dar păstrează taxe și filtre care pot limita concurența , după o înțelegere antitrust cu autoritatea locală CADE , potrivit The Next Web . Schimbările intră în vigoare odată cu iOS 26.5 și permit, în anumite condiții, magazine alternative de aplicații și plăți în afara sistemului Apple. Ce se schimbă în iOS pentru dezvoltatorii din Brazilia Apple va permite dezvoltatorilor brazilieni înscriși în Apple Developer Program să distribuie aplicații prin „marketplace-uri” alternative și chiar să opereze propriile magazine de aplicații, însă numai după un proces de autorizare. Aplicațiile distribuite în afara App Store rămân supuse verificării Apple prin „Notarisation” (un proces de revizuire cu verificări automate și evaluare umană, menit să reducă riscul de programe malițioase). Pe zona de monetizare, dezvoltatorii pot procesa plăți pentru bunuri digitale în afara sistemului In-App Purchase. În același timp, Apple introduce o structură de comisioane și taxe care rămâne relevantă economic: comisionul App Store este de 25% sau 10% pentru dezvoltatorii eligibili în anumite programe, iar folosirea sistemului de plată Apple adaugă o taxă suplimentară de 5%. Un element-cheie: utilizatorii nu pot instala aplicații direct de pe web („sideloading” din browser). Distribuția în afara App Store trebuie făcută tot printr-un marketplace alternativ înregistrat, într-un model similar celui introdus în Uniunea Europeană. De ce a fost obligată Apple să facă aceste modificări Înțelegerea cu CADE a fost aprobată în decembrie 2025 și a acordat Apple 105 zile pentru implementare. Investigația a vizat practici considerate anticoncurențiale legate de regulile App Store, inclusiv obligativitatea folosirii procesării de plăți Apple și interdicția de a direcționa utilizatorii către opțiuni externe de cumpărare. În caz de neconformare, amenzile pot ajunge până la 27 milioane de dolari (aprox. 124 milioane lei). Totodată, membrii existenți ai Apple Developer Program trebuie să accepte o licență actualizată până la 6 iulie 2026. Context: Brazilia se aliniază unui tipar global de reglementare Brazilia se alătură Uniunii Europene, Japoniei și Coreei de Sud, unde Apple a fost împinsă de reglementări sau decizii ale autorităților să permită distribuția prin terți. Publicația notează însă că modelul se repetă: Apple acceptă deschiderea ecosistemului, dar introduce taxe și restricții care pot reduce atractivitatea comercială a alternativelor. În UE, unde schimbările au fost impuse prin Digital Markets Act , autoritățile europene au concluzionat ulterior că Apple încă încalcă regulile, inclusiv prin limitarea posibilității dezvoltatorilor de a direcționa consumatorii către opțiuni mai ieftine. Apple spune că implementarea din Brazilia include măsuri de protecție pentru copii, restricții de conținut și prevenirea înșelătoriilor și oferă dezvoltatorilor sesiuni online de 30 de minute pentru întrebări. Miza, pe termen scurt, este cât de ferm va aplica CADE înțelegerea și dacă „deschiderea” va produce concurență reală sau va rămâne, în practică, o alternativă costisitoare și birocratică la App Store. [...]
Apple ar putea separa mai agresiv gama iPhone 20 prin cipuri , dacă A21 Pro va trece pe procesul de fabricație îmbunătățit de 2 nm „N2P” al TSMC , în timp ce A21 standard ar rămâne pe „N2”, potrivit Wccftech . Mișcarea ar avea un impact direct asupra diferențierii de performanță între modelele Pro și cele de bază, dar și asupra costurilor, într-un context în care prețurile waferelor (plăcilor de siliciu din care se taie cipurile) și ale memoriei pun presiune pe marje. Publicația notează că procesul „N2P” este descris ca fiind folosit, potrivit informațiilor din piață, de Qualcomm și MediaTek, care ar urmări un avantaj competitiv față de Apple „mai târziu în acest an”. În acest scenariu, Apple ar încerca să își păstreze competitivitatea anul viitor prin adoptarea N2P pentru A21 Pro, însă fără a extinde aceeași tehnologie și la A21. Costurile de producție, motivul pentru care A21 ar putea rămâne pe N2 Materialul indică faptul că A21 (pentru modelul de bază iPhone 20) ar putea rămâne pe TSMC N2, același nod de 2 nm pe care ar urma să fie fabricate și A20, respectiv A20 Pro. Argumentul invocat este unul economic: creșterea costurilor waferelor și dificultățile din lanțul de aprovizionare cu memorie ar putea „mânca” din profiturile Apple, ceea ce ar forța compania să facă compromisuri. Cât de mare ar fi diferența N2 vs N2P Wccftech susține că trecerea de la N2 la N2P nu ar crea automat un decalaj major pentru A21 standard, deoarece diferența ar fi de aproximativ 5% spor de performanță la aceeași frecvență. În acest context, Apple ar putea compensa prin îmbunătățiri de arhitectură, nu neapărat prin adoptarea imediată a celei mai noi litografii (procesul de „imprimare” a tranzistorilor pe cip). Ce se spune despre următorul pas: 1,4 nm în 2028 (dar cu rezerve) Informația pornește dintr-un raport al Commercial Times, care ar indica o trecere la 1,4 nm pentru A22 Pro în 2028, ceea ce ar însemna primul salt al Apple sub pragul de 2 nm. Totuși, aceeași sursă nu ar menționa dacă A22 standard ar folosi același proces, iar Wccftech avertizează că Commercial Times „nu are cel mai curat istoric”, astfel că datele trebuie tratate cu prudență. În lipsa unor confirmări oficiale, concluzia practică este că Apple ar putea folosi tehnologia de fabricație ca instrument de segmentare (Pro vs standard) și de control al costurilor, mai ales dacă presiunea pe marje din zona componentelor rămâne ridicată. [...]
Un bug din Android 17 poate șterge widget-urile de pe ecranul principal pentru unii utilizatori Google Pixel , în special în scenarii legate de „ Work Profile ” (profil de lucru), potrivit BGR . Problema are impact operațional direct: widget-urile dispar și, în unele cazuri, nu mai pot fi adăugate la loc, ceea ce afectează utilizarea zilnică a telefonului pentru cei care se bazează pe ele. Din relatările utilizatorilor, instalarea actualizării Android 17 poate face ca anumite widget-uri să „se evapore” fără opțiune de re-adăugare. Publicația notează că situația pare să afecteze aplicațiile care folosesc „managed profile boundaries” – separarea între aplicațiile personale și cele din profilul de lucru. Ce pare să declanșeze problema: Work Profile și aplicații de administrare BGR indică faptul că bug-ul ar fi apărut încă din perioada beta a Android 17, existând un raport pe Google Issue Tracker datat 26 februarie. În centrul problemei este „Work Profile”, containerul virtual din Android care izolează aplicațiile de serviciu de cele personale, pentru confidențialitate și separarea datelor. În exemplele menționate apar și aplicații/soluții folosite în mediile corporate sau pentru izolare de confidențialitate, precum Island și Microsoft Intune , care pot crea sau administra un profil de lucru. Ce spune Google și ce soluții temporare există După publicarea articolului, Google a transmis că știe de problemă și că urmează o corecție: „Suntem conștienți de acest bug care afectează utilizatorii Work Profile, iar o remediere va fi livrată curând printr-o actualizare software.” Până la apariția patch-ului, sunt menționate câteva ocoliri (workaround-uri) care pot ajuta temporar: dezactivarea Work Profile (widget-urile reapar pentru mulți utilizatori), cu observația că reactivarea profilului le poate face să dispară din nou; pentru administrarea prin Intune, modificarea unei setări din zona de restricții de dispozitiv, astfel încât opțiunea „Allow widgets from work profile apps” să nu mai fie „Enabled”, ci „Not configured” (conform unui utilizator); repornirea telefonului după restaurarea unui profil de lucru, ca soluție temporară raportată de unii utilizatori. Pentru utilizatorii afectați, miza imediată este continuitatea funcțiilor de pe ecranul principal (inclusiv widget-uri cu informații în timp real), iar pentru companii – stabilitatea configurărilor de tip Work Profile până când Google livrează actualizarea promisă. [...]
