Știri
Știri din categoria Tehnologie
Robotul umanoid Unitree G1 a demonstrat o performanță rar întâlnită, reușind să înainteze complet autonom în condiții extreme de frig, în regiunea Altay din provincia Xinjiang, unde temperaturile au coborât la –47,4 °C, potrivit PiataAuto.md. Testul, gândit de producătorul Unitree, a avut rolul de a verifica limitele robotului într-un mediu ostil, apropiat de cel în care ar putea fi folosit în operațiuni industriale sau de intervenție.
Robotul a fost pregătit special pentru această încercare, primind:
În total, robotul a efectuat 130.000 de pași, ceea ce echivalează cu aproximativ 52 km de mers. Ținând cont de viteza redusă în asemenea condiții – estimată la cel mult 2 km/h – durata testului ar fi depășit ușor 26–30 de ore, necesitând numeroase schimbări rapide de baterii.
Unitree a stabilit un traseu cu o formă particulară: pașii robotului au desenat în câmpul înzăpezit emblema Jocurilor Olimpice, pe o suprafață de 186 metri lungime și 100 metri lățime. Acest detaliu a fost folosit ca demonstrație de precizie a sistemelor de echilibrare și planificare a mișcării.
Robotul Unitree G1 are:
Performanța devine cu atât mai impresionantă cu cât G1 este un model deja produs în serie, cu 5.500 de unități fabricate în 2025, la un cost real sub 15.000 de dolari în China.
Testul din Xinjiang reprezintă una dintre cele mai spectaculoase demonstrații ale progresului rapid în domeniul roboților umanoizi. Faptul că un robot de serie a reușit să funcționeze constant, ore întregi, în frig extrem și zăpadă adâncă subliniază accelerarea tehnologică a industriei chineze de robotică.
Recomandate
LimX Luna intră pe piață cu un preț de 298.000 yuani (aprox. 190.000 lei) și promite utilizare comercială la scară, inclusiv coordonare în grup de până la 200 de roboți , potrivit IT Home . Producătorul LimX Dynamics mizează pe autonomie extinsă, funcții de siguranță și control „fără cod” (configurare fără programare) pentru a împinge robotul umanoid din zona de demonstrații în aplicații operaționale. Preț, discount pentru primele unități și pachet inclus Prețul recomandat este de 298.000 yuani, iar pentru primele 100 de unități prețul „la primire” este de 258.000 yuani (aprox. 165.000 lei). În plus, compania oferă temporar un „kit de extindere pentru dezvoltarea de conținut”, evaluat la 16.900 yuani (aprox. 11.000 lei). Ce livrează tehnic: autonomie, alimentare 24/7 și siguranță LimX Luna are 160 cm înălțime și 27 grade de libertate (articulații/axe de mișcare), fiind echipat cu motorul de control al mișcării SYS 0, generația a doua. Conform sursei, robotul are îmbunătățiri la răcire și autonomie, iar durata de funcționare pe baterie ar fi cu 150% mai mare decât la generația anterioară; este menționată și opțiunea de alimentare prin cablu pentru funcționare neîntreruptă 24 de ore. Pe partea de siguranță, sunt enumerate funcții precum detectarea forțelor externe, oprirea mișcărilor după cădere, oprire manuală și „oprire de urgență” dintr-un singur pas pe întreg lanțul (end-to-end). Miza operațională: scenarii comerciale și „orchestrare” în masă IT Home indică drept utilizări țintă activități cu interacțiune directă cu publicul, unde contează repetabilitatea și controlul: ghidaj/consultanță în centre comerciale; roluri de tip NPC (personaj non-jucător) în jocuri de tip „script murder”; interacțiune în parcuri de distracții; învățarea unui dans pe baza unui videoclip. Robotul ar permite și setarea de „sarcini declanșate” printr-o abordare fără cod: utilizatorul își exprimă cerința în limbaj natural, iar sistemul generează automat declanșatori și acțiuni. Pentru evenimente și show-uri, este menționat controlul inteligent în grup, cu până la 200 de roboți care pot „dansa” coordonat. Linkuri comerciale din sursă 298.000 yuani (cu mențiunea că primele 100 de unități au preț mai mic): JD.com [...]
Computex 2026 ar putea aduce o nouă generație de „console PC” portabile, pe fondul unei curse pentru mai multă performanță grafică și AI în dispozitive compacte , iar Intel este așteptată să își împingă mai agresiv platforma pentru handheld-uri printr-o combinație de procesoare derivate din Panther Lake și grafică Arc G3/G3 Extreme, potrivit Notebook . Evenimentul (Taipei, 2–5 iunie 2026) este descris ca fiind dominat de trei teme: raportul preț/performanță în zona de PC-uri de consum, „aterizarea” (implementarea practică) a funcțiilor AI în produse, respectiv apariția unor noi cipuri și dispozitive de tip handheld. În acest context, publicația notează și presiunea venită din creșterea costurilor memoriei, care ar forța producătorii să își ajusteze strategiile. Intel: platformă nouă pentru handheld-uri, cu Arc G3 și G3 Extreme În zona de console portabile de gaming, Intel ar urma să prezinte o platformă nouă, descrisă ca o versiune ajustată a Panther Lake, împreună cu soluții grafice Arc G3 și G3 Extreme. Miza, conform informațiilor din piață citate de sursă, este creșterea calității imaginii și a numărului de cadre pe secundă (frame rate) în dispozitive cu constrângeri stricte de consum și răcire. Notebook menționează că un posibil „early adopter” ar fi un nou model MSI Claw , care ar putea fi printre primele handheld-uri echipate cu această platformă. Context: presiune pe segmentul mainstream și competiție pe cipuri Pe piața de laptopuri, sursa indică faptul că un MacBook „low-cost” (MacBook Neo) lansat anterior de Apple ar fi schimbat așteptările de piață, accelerând reacția producătorilor din ecosistemul Windows. Sunt menționate posibile apariții de modele cu Intel Wildcat Lake și o orientare a unor branduri precum ASUS și Acer către îmbunătățiri „de bază” (construcție, ecran, tastatură) pentru a susține competitivitatea în zona de preț mediu și mai jos. Totodată, Qualcomm ar urma să își crească vizibilitatea, pe lângă X2 Elite Extreme și X2 Plus existând interesul pieței pentru un posibil cip X2 poziționat mai jos. AI: mai puțin „branding”, mai multă utilizare locală AI rămâne tema transversală a târgului, dar accentul se mută de la denumiri și concepte la utilizări concrete în PC-uri și electronice de consum. Notebook anticipează că vor fi prezentate mai multe dispozitive capabile să ruleze local modele mari (LLM – „large language models”, adică modele de limbaj de dimensiuni mari), nu doar soluții pentru centre de date. În paralel, Nvidia N1X este indicat drept unul dintre cele mai urmărite produse: un procesor pe arhitectură ARM, țintit către laptopuri, despre care zvonurile spun că ar putea avea grafică integrată apropiată de nivelul RTX 4070 și o eficiență energetică mai bună; Dell, Lenovo și Alienware sunt menționate ca potențiali adoptatori. În ansamblu, publicația tratează Computex 2026 ca pe un barometru pentru direcția următoarei etape din electronicele de consum, cu handheld-urile și „AI pe dispozitiv” printre zonele unde se pot vedea rapid schimbări de produs. [...]
Samsung a validat un prototip de 3D NAND cu 900 de straturi, un pas care poate accelera creșterea densității de stocare și poate pune presiune pe costuri și consumul de energie în viitoarele generații de SSD-uri și memorii pentru centre de date , potrivit IT Home , care citează presa sud-coreeană. Prototipul a fost obținut prin conectarea a două plăci (wafer) de 3D NAND cu câte 450 de straturi, folosind tehnologia „cell multi-layer bonding” (CMB) – o metodă de lipire/îmbinare a straturilor pentru a obține o stivuire mai înaltă. Publicația notează că „caracteristicile de funcționare ale celulelor de memorie” ale eșantionului au fost deja verificate, ceea ce indică o validare tehnică inițială a conceptului. Ce problemă tehnică încearcă să rezolve Samsung Miza principală a unei astfel de stivuiri este creșterea densității (mai multă memorie pe aceeași suprafață), dar procesul ridică cerințe ridicate de fiabilitate la îmbinare. În prototip, Samsung ar fi folosit: un „upper chuck” (un sistem de prindere/susținere în procesare) pentru a reduce deformarea plăcii de siliciu (wafer warpage); o nouă tehnică de corecție a suprapunerii (overlay) pentru a diminua erorile de aliniere fină; îmbunătățiri la nivelul bit line (BL) și word line (WL) – liniile electrice care conectează și controlează celulele – cu efect asupra consumului de energie și a dimensiunii. De ce contează pentru piață Dacă abordarea se va transfera în produse comerciale, un 3D NAND cu stivuire foarte înaltă poate susține: capacități mai mari pe cip, utile în special pentru SSD-uri și infrastructura de stocare din centrele de date; potențial de optimizare a consumului și a amprentei fizice, prin schimbări la interconectări (BL/WL), așa cum menționează sursa. Materialul nu oferă un calendar de industrializare sau detalii despre producția de serie; informația disponibilă se limitează la realizarea prototipului și la validarea caracteristicilor de funcționare ale celulelor. [...]
Samsung pregătește o repoziționare a gamei Fold, care poate influența prețurile și așteptările clienților : potrivit WinFuture , compania ar urma să schimbe denumirile pentru două pliabile din generația viitoare, astfel încât modelul „Ultra” să fie vârful de gamă, iar varianta „wide” (mai lată) să devină noul „standard” sub numele Galaxy Z Fold 8. Ce se schimbă în denumiri și de ce contează comercial Informațiile citate din lanțuri de aprovizionare din China indică o inversare a așteptărilor din piață: dispozitivul pe care mulți îl considerau „Galaxy Z Fold 8” ar urma să fie vândut ca Galaxy Z Fold 8 Ultra , în timp ce pliabilul lat, vehiculat până acum ca „ Galaxy Z Wide Fold ” (sau „Fold 8 Wide”), ar urma să se numească simplu Galaxy Z Fold 8 . Miza este una de poziționare: „Ultra” este deja un indicator consacrat în portofoliul Samsung pentru varianta cea mai scumpă și mai bine echipată, ceea ce poate face mai ușoară diferențierea în ofertă și, implicit, justificarea unui preț mai ridicat pentru modelul de top. Diferențe de hardware sugerate între „Ultra” și „standard” WinFuture notează că redenumirea ar veni la pachet cu diferențe tehnice care susțin segmentarea: Galaxy Z Fold 8 Ultra : ar avea un acumulator de 5.000 mAh și o cameră triplă pe spate. Galaxy Z Fold 8 (modelul „wide”): ar urma să vină cu două camere (fără teleobiectiv) și un acumulator de 4.800 mAh , deci o configurație mai „subțiată” față de Ultra. Publicația mai menționează un element comun pentru ambele: o nouă cameră frontală pe ecranul exterior , descrisă ca fiind vizibil mai mică decât la generațiile anterioare, într-o direcție de design cu întreruperi mai discrete în display. Context: „Ultra” ca răspuns la direcția Apple și la concurența din pliabile WinFuture leagă strategia de nume și de contextul competitiv: Apple ar lucra la un iPhone pliabil care ar putea fi lansat ca „iPhone Ultra”, nu „iPhone Fold”. În această logică, Samsung ar avea interesul să prezinte un pliabil lat drept „modelul standard” al generației, nu o variantă de nișă, pentru a contracara mai bine un eventual rival „Ultra” din tabăra Apple. Ce urmează și când s-ar putea confirma Nu este clar dacă schema de denumire va rămâne neschimbată până la lansare, însă WinFuture scrie că situația „ar trebui să se lămurească în curând”. Evenimentul Unpacked este menționat ca fiind planificat la final de iulie , când ar urma să fie prezentate nouă dispozitive . [...]
Vivo ridică miza în zona mid-range cu o baterie de 9.020 mAh , iar asta poate schimba așteptările de autonomie în segmentul unde competiția se poartă tot mai mult pe „cât ține” telefonul, nu doar pe performanță. Potrivit 91mobiles , Vivo Y600 Turbo a fost lansat în China, cu o baterie foarte mare, ecran AMOLED 1,5K și chipset Snapdragon 7s Gen 4 , însă nu există încă informații despre o lansare globală. De ce contează: autonomia devine diferențiator comercial Modelul vine cu o baterie de 9.020 mAh, iar publicația notează că, la acest nivel, telefonul „ar trebui” să reziste două zile chiar și în utilizare intensă, deși rămâne de văzut cum a optimizat Vivo consumul. Totodată, Vivo susține că bateria își păstrează cel puțin 80% din „sănătate” după 1.200 de cicluri de încărcare (un indicator al degradării în timp). Încărcarea rapidă este la 90W, iar telefonul oferă și încărcare inversă prin cablu, utilă pentru alimentarea altor dispozitive mai mici sau chiar a unui alt telefon. Specificații-cheie: ecran luminos și platformă mid-range Vivo Y600 Turbo are un ecran de 6,83 inci AMOLED, cu rezoluție 1,5K (2800×1260 pixeli), rată de refresh de 120Hz și luminozitate maximă de până la 5.000 niți. La capitolul performanță, folosește Snapdragon 7s Gen 4, cu până la 12GB RAM LPDDR4X și până la 512GB stocare UFS 3.1. Pe partea software, telefonul rulează OriginOS 6 bazat pe Android 16 și are certificări IP68 și IP69 (rezistență la apă și praf, inclusiv la jeturi de apă la presiune mai mare, în cazul IP69). Camere și poziționare: compromis la fotografie Sistemul foto este unul simplu: cameră principală de 50MP și senzor de profunzime de 2MP pe spate, plus 8MP pentru camera frontală. 91mobiles remarcă lipsa unei camere ultra-wide, ceea ce limitează versatilitatea pentru cei interesați de fotografie. Preț și disponibilitate: deocamdată doar China În China, Vivo Y600 Turbo pornește de la 2.299 yuani (aprox. 1.470 lei, conversie estimativă). Pentru moment, nu există detalii despre o lansare în afara Chinei. Publicația notează însă că seria Y este populară în India, ceea ce ar putea deschide ușa unei extinderi, dar fără un calendar confirmat. [...]
Huawei încearcă să ocolească limitele miniaturizării chipurilor printr-o nouă „lege” de proiectare , Tau (τ) Scaling Law , care mută accentul de la micșorarea geometrică a tranzistorilor la reducerea întârzierilor de propagare a semnalului („time scaling”), într-un demers cu miză directă pentru autonomia tehnologică a Chinei pe fondul restricțiilor SUA, potrivit Global Times . Noua abordare a fost prezentată luni, la Shanghai, de He Tingbo, membru în boardul Huawei și președinte al departamentului de business pentru semiconductori, într-un discurs la 2026 IEEE International Symposium on Circuits and Systems (ISCAS). Publicația notează că este „prima dată când China a propus un principiu de ghidare pentru industria globală a semiconductorilor”, informație atribuită unui material People’s Daily. Ce schimbă Tau Scaling Law în logica dezvoltării chipurilor În locul „geometric scaling” (creșterea performanței prin micșorarea dimensiunilor tranzistorilor, paradigma asociată în mod tradițional cu Legea lui Moore), Tau Scaling Law propune „time scaling”: reducerea sistematică a constantei de timp tau (τ) pentru a comprima întârzierile de propagare a semnalului. Concret, direcția tehnologică menționată în material include: „logic folding” (plieri/compactări logice în proiectare, pentru a crește densitatea efectivă și performanța în limitele procesului de fabricație), optimizarea interconectărilor, proiectare coordonată pe mai multe niveluri: dispozitive, circuite, cipuri și sisteme. Liu Gang, economist-șef la Chinese Institute of New Generation Artificial Intelligence Development Strategies, a declarat pentru Global Times că această rută ar putea ajuta industria să continue îmbunătățirea performanței pe măsură ce micșorarea tranzistorilor întâmpină limite tot mai mari. Ținte și calendar: Kirin în toamnă, „echivalent 1,4 nm” până în 2031 Huawei se așteaptă să lanseze în această toamnă un nou cip Kirin pentru smartphone, care „adoptă complet” tehnologia logic-folding, cu îmbunătățiri semnificative de performanță, potrivit materialului. Pe termen mai lung, compania estimează că cipurile high-end dezvoltate sub Tau Scaling Law ar urma să atingă până în 2031 o densitate de tranzistori echivalentă cu procesul de 1,4 nanometri. Global Times citează și o relatare Reuters care califică ținta drept „semnificativă”, în contextul în care 1,4 nm ar putea fi aproape de frontiera globală a fabricației avansate spre finalul deceniului. Totodată, pe baza acestei „legi”, Huawei ar fi proiectat și produs în masă 381 de cipuri în ultimii șase ani, conform raportului citat. De ce contează: o rută alternativă sub presiunea restricțiilor și a limitelor fizice Mesajul central al demersului este că industria trebuie să găsească o cale sustenabilă de evoluție, pe fondul limitelor fizice și al randamentelor economice în scădere ale miniaturizării tradiționale. În paralel, Global Times leagă explicit inițiativa de eforturile companiilor chineze de a construi un ecosistem mai autonom în semiconductori, în condițiile „blocadelor tehnologice” și restricțiilor la export impuse de SUA. Xiang Ligang, observator al industriei citat de publicație, susține că progresul Huawei în producția de masă indică potențial de industrializare la scară, mutând accentul de la „anxietatea” legată de nodurile avansate de fabricație către „dividende arhitecturale” (câștiguri obținute prin arhitectură și proiectare, nu doar prin litografie mai fină). Legătura cu AI: cererea de calcul împinge piața către cipuri „homegrown” În același context, materialul indică faptul că cererea de putere de calcul crește rapid pentru antrenarea și rularea modelelor mari de inteligență artificială și pentru aplicații industriale, iar cipurile dezvoltate local devin un pilon al efortului Chinei de a-și construi un sistem independent de calcul pentru AI. Global Times citează Xinhua, care a relatat în august că peste 80 de modele mari, inclusiv DeepSeek și Qwen, au fost adaptate și dezvoltate pe Ascend, iar implementări în internet, finanțe și sănătate ar fi demonstrat fiabilitatea puterii de calcul interne. Separat, un purtător de cuvânt al National Development and Reform Commission a declarat vineri că China va continua să ghideze modelele mari interne să își crească adaptarea la cipuri de calcul dezvoltate local. „Credem că deschiderea și colaborarea sunt cheia pentru a conduce progresul continuu în industria semiconductorilor. Nicio companie nu poate găsi independent toate răspunsurile pe drumul evoluției semiconductorilor”, a spus He Tingbo, potrivit site-ului Huawei. Ce rămâne de urmărit este dacă această rută de proiectare poate livra, în practică și la scară, salturile de densitate și performanță sugerate de ținta „echivalent 1,4 nm” și dacă în jurul ei se poate forma un ecosistem industrial și de proprietate intelectuală suficient de robust pentru a reduce dependențele critice. [...]
