Știri
Știri din categoria Tehnologie
Lenovo mizează pe autonomie și răcire pentru a reintra în jocul smartphone-urilor, cu Legion Y70 (2026) programat pentru prezentare în China pe 19 mai, potrivit GSMArena.
Telefonul este poziționat ca un model orientat spre performanță, iar mesajul central din teaserele publicate de companie pe Weibo este legat de eficiență energetică și control termic. Lenovo spune că va folosi un ecran cu rezoluție 2K, despre care susține că ar fi „mai eficient” decât panourile 1,5K existente pe piață, fără să detalieze metodologia comparației.
Din informațiile comunicate oficial până acum, Legion Y70 (2026) ar urma să vină cu:
Lenovo nu a confirmat oficial procesorul, însă publicația notează că telefonul este „probabil” să fie echipat cu un chipset Snapdragon 8 Gen (fără a preciza generația exactă). În lipsa acestor detalii, poziționarea exactă în segmentul premium și comparația cu rivalii direcți rămân deocamdată deschise.
Lansarea este anunțată pentru 19 mai, în China; disponibilitatea în alte piețe nu este menționată în informațiile citate.
Recomandate
Lenovo readuce pe piață seria Legion pentru telefoane după patru ani de pauză , cu un nou model Y70 programat pentru lansare pe 19 mai, mizând pe autonomie mare și management termic pentru utilizare la sarcini ridicate, potrivit CNMO . Revenirea contează în special operațional: Lenovo încearcă să reintre în segmentul de telefoane orientate spre performanță (inclusiv gaming), după ce nu a mai lansat un model Legion din 2022. Publicația notează că este prima lansare sub acest brand după o perioadă de „tăcere” de patru ani. Certificare și producție: 90W încărcare, producător Motorola Wuhan Conform informațiilor de înregistrare la autoritatea chineză de reglementare (MIIT), noul telefon cu modelul XT2611-1 a trecut certificarea și va suporta încărcare rapidă la 90W. Producătorul este indicat ca fiind Motorola Wuhan Company, detaliu care sugerează o integrare în lanțul de producție al grupului (Motorola fiind parte din ecosistemul Lenovo). Accent pe performanță susținută: Snapdragon 8 Gen5 și răcire „în trei straturi” La nivel de platformă hardware, Y70 noua generație ar urma să folosească Qualcomm Snapdragon 8 Gen5 . Lenovo promovează și un sistem de răcire descris drept „gel + metal lichid + VC” (cameră de vapori), cu: placă VC de 5.500 mm, 12W metal lichid, 10W gel termoconductor. Compania susține că soluția vizează reducerea scăderilor de frecvență (throttling) în scenarii cu încărcare mare, adică menținerea performanței pe perioade mai lungi. Ecran 2K la 144Hz și baterie de 8.000 mAh cu promisiuni de durabilitate Telefonul va avea un ecran plat de 6,8 inci, rezoluție 2K și rată de refresh de 144Hz. Lenovo afirmă că eficiența energetică ar fi mai bună decât la unele ecrane 1,5K ale competitorilor, încercând să poziționeze produsul ca un compromis mai bun între calitate vizuală și consum. Pe autonomie, modelul vine cu o baterie de 8.000 mAh, denumită „Star Ring”, plus încărcare la 90W. Producătorul indică o durată de viață de 1.200 cicluri și susține că după 7 ani „sănătatea” bateriei ar putea rămâne la 80% sau peste. Design și variante Designul păstrează linia Legion, cu spate din sticlă „crystal sand” și ramă din aliaj de aluminiu de „grad aeronautic”, în două culori: negru și argintiu. [...]
Interdicția SUA asupra noilor drone DJI a creat un blocaj de aprovizionare pe care industria americană nu îl poate acoperi rapid, din cauza dependenței de componente-cheie fabricate în China, potrivit The Next Web . În decembrie 2025, Federal Communications Commission (FCC) a blocat practic importul și vânzarea noilor modele DJI, după ce o agenție americană de securitate națională nu a finalizat până la 23 decembrie 2025 evaluarea cerută de National Defence Authorisation Act (NDAA) pe 2025. Consecința automată a fost includerea DJI pe „Covered List” a FCC, ceea ce împiedică noile produse să obțină autorizarea radio necesară pentru a fi importate și vândute în SUA. Dronele DJI deja aflate în țară rămân legale la zbor; nu a fost emis un ordin de consemnare la sol și nici nu există o dezactivare de la distanță. De ce nu se poate înlocui rapid DJI Problema centrală nu este doar capacitatea de asamblare în SUA, ci lanțul de aprovizionare pentru componentele care determină performanța și costul. Conform articolului, China domină: aproximativ 60% din mineritul global de pământuri rare și 90% din procesarea lor; 90% din magneții permanenți neodim-fier-bor (NdFeB) folosiți în motoarele dronelor; aproximativ 99% din producția de celule pentru bateriile litiu-ion utilizate în dronele de consum și comerciale. Motoarele și bateriile sunt prezentate drept cele mai critice două componente pentru performanța unei drone, iar ambele provin covârșitor din fabrici chineze. În acest context, interdicția asupra produsului finit (DJI) nu elimină dependența de componente. Efectul economic: piață rămasă fără lider și diferențe mari de preț DJI controla aproximativ 80% din piața americană de drone de consum și comerciale, iar închiderea „conductei” pentru modele noi, accesorii și componente lasă un gol dificil de acoperit la același nivel de preț și performanță. The Next Web dă câteva repere de preț: DJI Mini 4 Pro: aproximativ 760 dolari (aprox. 3.500 lei); alternative americane comparabile pentru consumatori: „de câteva ori” mai scumpe; platforme americane pentru zona enterprise și siguranță publică ( Skydio , Freefly Systems): 10.000–30.000 dolari (aprox. 46.000–138.000 lei), față de 2.000–5.000 dolari (aprox. 9.200–23.000 lei) pentru echivalente DJI. Publicația susține că diferența nu ar fi rezultatul dumpingului sau al subvențiilor, ci al scării de producție: DJI produce milioane de unități anual într-un lanț integrat vertical în Shenzhen, în timp ce Skydio produce mii. Separat, DJI afirmă că 25 de produse noi planificate pentru piața SUA în 2026 sunt „înghețate”, ceea ce ar echivala cu circa 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) venituri pierdute. Compania a dat în judecată FCC în februarie 2026, iar litigiul este în desfășurare. Răspunsul industriei: investiția Skydio și limitele ei Skydio, descrisă drept cel mai mare producător american de drone, a anunțat la final de aprilie o investiție de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei) pe cinci ani pentru extinderea producției în SUA. Planul include: o fabrică de cinci ori mai mare decât unitatea actuală; peste 2.000 de locuri de muncă directe și 3.000 la furnizori; inițiativa „SkyForge”, pentru construirea unui lanț intern de componente și reducerea dependenței de China; peste 1 miliard de dolari (aprox. 4,6 miliarde lei) direcționați către furnizori din SUA (estimare a companiei, conform articolului). Skydio nu a comunicat locația noii fabrici, dar a indicat că majoritatea noilor joburi vor fi în California. În paralel, Departamentul Apărării are o listă „Blue UAS Cleared List” pentru drone aprobate la utilizare guvernamentală, iar FCC a acordat scutiri temporare până în ianuarie 2027 pentru drone care respectă standarde „Buy American” de minimum 65% conținut fabricat în SUA, calculat ca pondere din cost. Aceste măsuri creează o piață protejată în achizițiile publice, însă nu rezolvă segmentul de consum și comercial, unde lipsa DJI rămâne greu de compensat la același preț. Orizontul de timp: ani până la o alternativă la scară Materialul indică termene tipice de construcție pentru infrastructura industrială necesară: facilități de procesare a pământurilor rare: 3–5 ani; fabrici de celule de baterii: 2–4 ani. În plus, liniile de producție pentru magneți cer echipamente specializate și expertiză metalurgică concentrată în mai puțin de o duzină de facilități la nivel global, majoritatea în China sau Japonia. Concluzia este că, și dacă investițiile americane anunțate merg conform planului, lanțul intern nu ar ajunge la scara necesară pentru o industrie competitivă de drone de consum înainte de finalul deceniului. În acest interval, paradoxul descris de publicație este că dronele „fabricate în America” pot respecta pragul de 65% conținut american ca pondere din cost, dar să rămână dependente de magneți, celule de baterii și componente de motor din China pentru restul. [...]
Xiaomi Smart Band 10 Pro pare să mizeze pe autonomie mai mare, nu pe un redesign , potrivit informațiilor și randărilor publicate de Mobilissimo . Pentru utilizatori, mesajul principal este unul operațional: dacă zvonurile se confirmă, următoarea generație ar putea aduce câștiguri punctuale (baterie), în timp ce formatul și experiența de purtare rămân, în linii mari, neschimbate. Randările arată brățara în variante alb și negru, cu schimbări minime față de generația anterioară. Dispozitivul ar păstra un format compact, fără butoane fizice laterale, iar carcasa „pare metalică”, deși sunt menționate și speculații despre o posibilă variantă ceramică pe alb, care nu apare în imaginile prezentate. Ce se schimbă, concret: bateria și autonomia (la nivel de zvon) Publicația notează existența unor zvonuri despre o baterie de 380 mAh , în creștere de la 350 mAh la Band 9 Pro . În acest scenariu, autonomia ar putea ajunge la până la 25 de zile cu o singură încărcare. Aceste detalii nu sunt confirmate oficial în material și trebuie tratate ca informații preliminare. Ce pare să rămână la fel: ecranul și formatul Din informațiile prezentate, nu ar exista un „boost” de diagonală. Mobilissimo indică drept probabilă păstrarea unui ecran de 1,74 inch , pe un panou AMOLED (tehnologie de ecran cu contrast ridicat și consum eficient), descris ca „foarte luminos”. La nivel de utilizare, argumentul rămâne cel clasic pentru categoria smart band: dimensiuni mici, potrivite pentru alergare și monitorizarea somnului, în comparație cu un ceas mai greu. Ce urmează Materialul nu oferă o dată de lansare sau un preț. Concluzia, în acest stadiu, este că Smart Band 10 Pro ar putea fi o actualizare incrementală, cu accent pe autonomie, iar restul detaliilor relevante (preț, disponibilitate, specificații complete) rămân de confirmat. Sursa secundară indicată în articol: svetandroida.cz . [...]
Ask.com s-a închis definitiv , iar decizia arată cum IAC își restrânge portofoliul și renunță la activități considerate neesențiale, după ce platforma nu a mai reușit de ani buni să concureze cu Google, potrivit IT之家 . Site-ul, cunoscut inițial ca Ask Jeeves, a fost lansat în 1996 și s-a diferențiat printr-o abordare bazată pe întrebări formulate în limbaj natural, un model pe care publicația îl descrie ca un precursor al modului în care funcționează astăzi chatboții cu inteligență artificială. În ciuda notorietății timpurii, Ask.com a rămas în umbra altor motoare de căutare, în special Google, pe parcursul a aproape 30 de ani. De ce contează: IAC își „taie” activitățile non-core Anunțul de pe site-ul Ask.com leagă explicit închiderea de strategia grupului IAC de a-și simplifica operațiunile și de a se concentra pe „dezvoltarea de bază”. În mesajul publicat pe site se arată că IAC a decis să oprească activitățile de căutare, inclusiv Ask.com, iar închiderea a intrat în vigoare la 1 mai 2026. Reperele declinului: de la achiziție la retragerea din căutare Cronologia prezentată de IT之家 punctează câteva momente-cheie: 2005 : IAC cumpără Ask Jeeves și elimină relativ rapid „Jeeves” din nume, platforma devenind Ask.com. 2010 : Ask.com își reduce amploarea activității de motor de căutare și se reorientează către zona de întrebări și răspunsuri. Tot în 2010 , președintele IAC, Barry Diller , declara la TechCrunch Disrupt că Ask.com nu mai poate concura cu Google și că, în evaluarea bursieră a IAC, nu mai are valoare. Deși serviciul nu mai funcționează, site-ul menționează simbolic că „spiritul lui Jeeves” nu dispare. [...]
Foxconn își consolidează intrarea în tehnologiile spațiale după ce a lansat cu succes a doua generație de sateliți pe orbită joasă, un pas cu miză operațională pentru dezvoltarea și testarea în spațiu a tehnologiilor de comunicații și a încărcăturilor utile (payload-uri) pentru aplicații științifice, potrivit IT之家 . Lansarea a avut loc duminică, cu o rachetă SpaceX Falcon 9, de la o bază din statul american California. Compania a prezentat evenimentul ca parte a celor mai recente demersuri de extindere în zona tehnologiilor spațiale. Ce a fost lansat și ce urmează să facă sateliții Foxconn spune că sateliții „Pearl 1A” (PEARL-1A) și „Pearl 1B” (PEARL-1B) au intrat cu succes pe orbita planificată și vor derula o misiune de cinci ani. Rolul principal al celor două platforme, conform companiei, este de a valida în condiții reale de operare (în orbită) tehnologii pentru: comunicații; încărcături utile pentru domeniul științelor spațiale. De ce contează pentru companie Prin această misiune, Foxconn își creează o infrastructură proprie de testare „în orbită”, care poate accelera maturizarea tehnologiilor înainte de utilizări comerciale sau integrarea lor în proiecte mai ample. Sursa nu oferă detalii despre clienți, costuri sau calendarul unor servicii comerciale rezultate din această misiune. [...]
Fișiere CAD reapărute sugerează că iPhone 18 Pro ar putea reduce cu 35% decupajul pentru Face ID , o schimbare care ar împinge Apple mai aproape de un ecran „cu adevărat” fără perforații și care, în paralel, ar putea veni cu o strategie de preț mai agresivă pentru gama Pro, potrivit IT之家 . Informația pornește de la publicația Notebookcheck, care citează un leaker ( earlyappleleaks ) și susține că randările CAD reconfirmă: aria decupajului camerei/zonei Face ID pe iPhone 18 Pro ar fi cu 35% mai mică decât la iPhone 17 Pro. Ce se schimbă la Face ID și de ce contează operațional La nivel tehnic, materialul indică o rearanjare a componentelor: senzorul infraroșu ar urma să fie mutat în colțul stânga-sus al ecranului, iar restul senzorilor Face ID ar urma să fie plasați sub display. Dacă se confirmă, impactul practic este dublu: mai puțin spațiu „pierdut” în zona de decupaj, deci o suprafață utilă mai mare a ecranului; un pas intermediar către eliminarea completă a perforației, despre care sursa spune că Apple ar urmări să o atingă la un iPhone aniversar (ediția de 20 de ani), pentru un design de tip „ecran complet”. De unde ar proveni fișierele și cine are interesul IT之家 notează că, odată ce designul unui model se stabilizează, producătorii terți de huse și folii încearcă să obțină din timp dimensiunile și specificațiile pentru a porni producția înainte de lansare și a câștiga rapid cotă de piață. În acest context, fișierele CAD ar fi putut „scăpa” tocmai prin aceste canale. Indiciu de preț: „strategie agresivă”, dar cu praguri similare Separat de partea de design, articolul amintește informații anterioare potrivit cărora Apple ar pregăti o „strategie de preț agresivă” pentru seria iPhone 18 Pro. În același timp, sunt menționate posibile prețuri de pornire neschimbate: iPhone 18 Pro: 1.099 dolari (aprox. 4.950 lei) iPhone 18 Pro Max: 1.199 dolari (aprox. 5.400 lei) Materialul nu oferă detalii despre ce ar însemna concret „agresiv” în acest context (de exemplu, diferențiere pe configurații sau piețe), iar informațiile rămân la nivel de zvon, bazate pe scurgeri și randări CAD. [...]
