Știri
Știri din categoria Tehnologie
Interdicția SUA asupra noilor drone DJI a creat un blocaj de aprovizionare pe care industria americană nu îl poate acoperi rapid, din cauza dependenței de componente-cheie fabricate în China, potrivit The Next Web.
În decembrie 2025, Federal Communications Commission (FCC) a blocat practic importul și vânzarea noilor modele DJI, după ce o agenție americană de securitate națională nu a finalizat până la 23 decembrie 2025 evaluarea cerută de National Defence Authorisation Act (NDAA) pe 2025. Consecința automată a fost includerea DJI pe „Covered List” a FCC, ceea ce împiedică noile produse să obțină autorizarea radio necesară pentru a fi importate și vândute în SUA. Dronele DJI deja aflate în țară rămân legale la zbor; nu a fost emis un ordin de consemnare la sol și nici nu există o dezactivare de la distanță.
Problema centrală nu este doar capacitatea de asamblare în SUA, ci lanțul de aprovizionare pentru componentele care determină performanța și costul. Conform articolului, China domină:
Motoarele și bateriile sunt prezentate drept cele mai critice două componente pentru performanța unei drone, iar ambele provin covârșitor din fabrici chineze. În acest context, interdicția asupra produsului finit (DJI) nu elimină dependența de componente.
DJI controla aproximativ 80% din piața americană de drone de consum și comerciale, iar închiderea „conductei” pentru modele noi, accesorii și componente lasă un gol dificil de acoperit la același nivel de preț și performanță.
The Next Web dă câteva repere de preț:
Publicația susține că diferența nu ar fi rezultatul dumpingului sau al subvențiilor, ci al scării de producție: DJI produce milioane de unități anual într-un lanț integrat vertical în Shenzhen, în timp ce Skydio produce mii.
Separat, DJI afirmă că 25 de produse noi planificate pentru piața SUA în 2026 sunt „înghețate”, ceea ce ar echivala cu circa 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,9 miliarde lei) venituri pierdute. Compania a dat în judecată FCC în februarie 2026, iar litigiul este în desfășurare.
Skydio, descrisă drept cel mai mare producător american de drone, a anunțat la final de aprilie o investiție de 3,5 miliarde de dolari (aprox. 16,1 miliarde lei) pe cinci ani pentru extinderea producției în SUA. Planul include:
Skydio nu a comunicat locația noii fabrici, dar a indicat că majoritatea noilor joburi vor fi în California.
În paralel, Departamentul Apărării are o listă „Blue UAS Cleared List” pentru drone aprobate la utilizare guvernamentală, iar FCC a acordat scutiri temporare până în ianuarie 2027 pentru drone care respectă standarde „Buy American” de minimum 65% conținut fabricat în SUA, calculat ca pondere din cost. Aceste măsuri creează o piață protejată în achizițiile publice, însă nu rezolvă segmentul de consum și comercial, unde lipsa DJI rămâne greu de compensat la același preț.
Materialul indică termene tipice de construcție pentru infrastructura industrială necesară:
În plus, liniile de producție pentru magneți cer echipamente specializate și expertiză metalurgică concentrată în mai puțin de o duzină de facilități la nivel global, majoritatea în China sau Japonia. Concluzia este că, și dacă investițiile americane anunțate merg conform planului, lanțul intern nu ar ajunge la scara necesară pentru o industrie competitivă de drone de consum înainte de finalul deceniului.
În acest interval, paradoxul descris de publicație este că dronele „fabricate în America” pot respecta pragul de 65% conținut american ca pondere din cost, dar să rămână dependente de magneți, celule de baterii și componente de motor din China pentru restul.
Recomandate
Washingtonul pune presiune pe ASML pentru a închide orice breșă în controalele la export după ce secretarul american al comerțului, Howard Lutnick , a transmis companiei olandeze că SUA sunt îngrijorate de posibilitatea ca o mașină de litografie cu ultraviolete extreme (EUV) să fi ajuns în China, în pofida restricțiilor, potrivit HotNews . Miza este una de reglementare și securitate economică: accesul la EUV poate accelera producția de semiconductori avansați, inclusiv pentru aplicații de inteligență artificială. Îngrijorările au fost exprimate, potrivit Bloomberg (preluată de Reuters), în cadrul unei serii de întâlniri între Lutnick și conducerea de rang înalt a ASML, vizând tocmai echipamentele EUV – considerate vârful de tehnologie în fabricarea cipurilor. De ce contează: EUV este „gâtul de sticlă” al cipurilor avansate ASML, cu sediul în Olanda, produce echipamentele care fac posibilă imprimarea modelelor microscopice pe plăcile de siliciu, un pas esențial pentru cei mai avansați semiconductori. Publicația notează că firma fabrică practic singurele echipamente din lume capabile de acest nivel tehnologic, iar acest monopol a transformat compania într-un actor critic pentru economia globală. În contextul „boom”-ului AI, ASML a ajuns și cea mai valoroasă companie din Europa, fiind evaluată la peste 743 de miliarde de dolari. Mașinile EUV sunt, totodată, extrem de greu de produs și de controlat logistic: au aproximativ dimensiunea unui autobuz școlar, necesită luni pentru asamblare și costă între 200 de milioane și peste 400 de milioane de dolari fiecare, în funcție de generație. Poziția ASML: „Nu am livrat niciodată EUV în China” ASML respinge ferm ipoteza că o astfel de mașină ar fi ajuns în China. Într-un comunicat transmis Reuters prin email, compania a declarat: „ASML nu a livrat niciodată o mașină EUV în China și nici nu a expediat în China vreo componentă, vreun modul sau echipament proiectat special pentru a fi utilizat într-o mașină EUV”. CEO-ul ASML, Christophe Fouquet, a făcut declarații similare într-un interviu acordat TechCrunch , insistând că firma știe unde se află echipamentele livrate și că acestea sunt fie monitorizate la clienți, fie demontate și întoarse la companie. De unde vin suspiciunile și ce urmează pe linie legislativă Subiectul a fost alimentat și de o relatare Reuters din decembrie, potrivit căreia oameni de știință din China ar fi construit un prototip de mașină EUV încă de la începutul anului trecut, prin inginerie inversă (analiza detaliată a unui produs existent pentru a înțelege cum funcționează și a reproduce tehnologia). Conform aceluiași reportaj, prototipul ar fi fost realizat de o echipă de foști ingineri ASML, iar China ar fi alocat resurse foarte mari pentru acest obiectiv. Pe fondul acestor temeri, Washingtonul a propus în aprilie o lege care ar impune aliaților SUA să își alinieze controalele la export cu cele americane, pentru a limita capacitatea Chinei de a produce semiconductori avansați. Echipamentele ASML sunt menționate explicit în proiectul legislativ, iar compania afirmă că și-a adaptat constant activitatea pentru a respecta evoluțiile regimului de control al exporturilor și că respinge acuzațiile privind nerespectarea restricțiilor legate de China. [...]
CMF renunță la un nou smartphone în 2026 din cauza scumpirii memoriei , o decizie care arată presiunea costurilor de componente asupra segmentului „value” (telefoane cu raport bun preț–specificații), potrivit 91mobiles . CMF by Nothing a confirmat că nu va lansa anul acesta un succesor pentru CMF Phone 2 Pro, ceea ce închide speculațiile privind un posibil „CMF Phone 3 Pro”. Co-fondatorul Nothing și CMF, Akis Evangelidis , a spus că brandul va sări complet peste o lansare de smartphone în 2026. De ce contează: costurile RAM și stocare împing în sus prețurile din zona mid-range Motivul invocat este creșterea prețurilor pentru memorie și stocare, care ar face dificilă livrarea unui upgrade față de CMF Phone 2 Pro fără o majorare semnificativă a prețului de vânzare. În mesajul publicat pe X, Evangelidis a indicat că, în condițiile actuale de piață, un model nou ar risca să fie fie mai scump, fie prea puțin diferit. Executivul a adăugat că echipa a lucrat la un succesor, dar a preferat amânarea în locul lansării unui produs care nu aduce o îmbunătățire „substanțială” și ar putea fi perceput drept o actualizare incrementală. În context, publicația notează că scumpirea componentelor de memorie afectează mai mulți producători care concurează pe segmentele de buget și mid-range, unde spațiul de manevră pentru creșteri de preț este limitat, iar echilibrul între specificații și preț devine mai greu de menținut. Context: de la ce model pornește discuția CMF Phone 2 Pro a fost lansat în aprilie 2025 la prețul de 18.999 rupii indiene și a venit cu chipsetul Dimensity 7300 Pro și un sistem cu trei camere, conform aceleiași surse. Ce urmează: alte lansări, inclusiv categorii noi Deși nu va exista un nou CMF Phone în 2026, Evangelidis a spus că există „destule” produse pe foaia de parcurs pentru restul anului, inclusiv intrări în categorii noi. El a sugerat și că ciclul de lansări de smartphone-uri al Nothing nu s-a încheiat, iar indiciile recente din campania de promovare (teaserele „Blastoise” și „Jumpluff”) ar susține ideea unor anunțuri viitoare. Cel puțin unul dintre produsele noi ar urma să ajungă în India, mai notează sursa. [...]
Apple extinde în Brazilia modelul de „deschidere controlată” a iOS, dar păstrează taxe și filtre care pot limita concurența , după o înțelegere antitrust cu autoritatea locală CADE , potrivit The Next Web . Schimbările intră în vigoare odată cu iOS 26.5 și permit, în anumite condiții, magazine alternative de aplicații și plăți în afara sistemului Apple. Ce se schimbă în iOS pentru dezvoltatorii din Brazilia Apple va permite dezvoltatorilor brazilieni înscriși în Apple Developer Program să distribuie aplicații prin „marketplace-uri” alternative și chiar să opereze propriile magazine de aplicații, însă numai după un proces de autorizare. Aplicațiile distribuite în afara App Store rămân supuse verificării Apple prin „Notarisation” (un proces de revizuire cu verificări automate și evaluare umană, menit să reducă riscul de programe malițioase). Pe zona de monetizare, dezvoltatorii pot procesa plăți pentru bunuri digitale în afara sistemului In-App Purchase. În același timp, Apple introduce o structură de comisioane și taxe care rămâne relevantă economic: comisionul App Store este de 25% sau 10% pentru dezvoltatorii eligibili în anumite programe, iar folosirea sistemului de plată Apple adaugă o taxă suplimentară de 5%. Un element-cheie: utilizatorii nu pot instala aplicații direct de pe web („sideloading” din browser). Distribuția în afara App Store trebuie făcută tot printr-un marketplace alternativ înregistrat, într-un model similar celui introdus în Uniunea Europeană. De ce a fost obligată Apple să facă aceste modificări Înțelegerea cu CADE a fost aprobată în decembrie 2025 și a acordat Apple 105 zile pentru implementare. Investigația a vizat practici considerate anticoncurențiale legate de regulile App Store, inclusiv obligativitatea folosirii procesării de plăți Apple și interdicția de a direcționa utilizatorii către opțiuni externe de cumpărare. În caz de neconformare, amenzile pot ajunge până la 27 milioane de dolari (aprox. 124 milioane lei). Totodată, membrii existenți ai Apple Developer Program trebuie să accepte o licență actualizată până la 6 iulie 2026. Context: Brazilia se aliniază unui tipar global de reglementare Brazilia se alătură Uniunii Europene, Japoniei și Coreei de Sud, unde Apple a fost împinsă de reglementări sau decizii ale autorităților să permită distribuția prin terți. Publicația notează însă că modelul se repetă: Apple acceptă deschiderea ecosistemului, dar introduce taxe și restricții care pot reduce atractivitatea comercială a alternativelor. În UE, unde schimbările au fost impuse prin Digital Markets Act , autoritățile europene au concluzionat ulterior că Apple încă încalcă regulile, inclusiv prin limitarea posibilității dezvoltatorilor de a direcționa consumatorii către opțiuni mai ieftine. Apple spune că implementarea din Brazilia include măsuri de protecție pentru copii, restricții de conținut și prevenirea înșelătoriilor și oferă dezvoltatorilor sesiuni online de 30 de minute pentru întrebări. Miza, pe termen scurt, este cât de ferm va aplica CADE înțelegerea și dacă „deschiderea” va produce concurență reală sau va rămâne, în practică, o alternativă costisitoare și birocratică la App Store. [...]
Apple ar putea separa mai agresiv gama iPhone 20 prin cipuri , dacă A21 Pro va trece pe procesul de fabricație îmbunătățit de 2 nm „N2P” al TSMC , în timp ce A21 standard ar rămâne pe „N2”, potrivit Wccftech . Mișcarea ar avea un impact direct asupra diferențierii de performanță între modelele Pro și cele de bază, dar și asupra costurilor, într-un context în care prețurile waferelor (plăcilor de siliciu din care se taie cipurile) și ale memoriei pun presiune pe marje. Publicația notează că procesul „N2P” este descris ca fiind folosit, potrivit informațiilor din piață, de Qualcomm și MediaTek, care ar urmări un avantaj competitiv față de Apple „mai târziu în acest an”. În acest scenariu, Apple ar încerca să își păstreze competitivitatea anul viitor prin adoptarea N2P pentru A21 Pro, însă fără a extinde aceeași tehnologie și la A21. Costurile de producție, motivul pentru care A21 ar putea rămâne pe N2 Materialul indică faptul că A21 (pentru modelul de bază iPhone 20) ar putea rămâne pe TSMC N2, același nod de 2 nm pe care ar urma să fie fabricate și A20, respectiv A20 Pro. Argumentul invocat este unul economic: creșterea costurilor waferelor și dificultățile din lanțul de aprovizionare cu memorie ar putea „mânca” din profiturile Apple, ceea ce ar forța compania să facă compromisuri. Cât de mare ar fi diferența N2 vs N2P Wccftech susține că trecerea de la N2 la N2P nu ar crea automat un decalaj major pentru A21 standard, deoarece diferența ar fi de aproximativ 5% spor de performanță la aceeași frecvență. În acest context, Apple ar putea compensa prin îmbunătățiri de arhitectură, nu neapărat prin adoptarea imediată a celei mai noi litografii (procesul de „imprimare” a tranzistorilor pe cip). Ce se spune despre următorul pas: 1,4 nm în 2028 (dar cu rezerve) Informația pornește dintr-un raport al Commercial Times, care ar indica o trecere la 1,4 nm pentru A22 Pro în 2028, ceea ce ar însemna primul salt al Apple sub pragul de 2 nm. Totuși, aceeași sursă nu ar menționa dacă A22 standard ar folosi același proces, iar Wccftech avertizează că Commercial Times „nu are cel mai curat istoric”, astfel că datele trebuie tratate cu prudență. În lipsa unor confirmări oficiale, concluzia practică este că Apple ar putea folosi tehnologia de fabricație ca instrument de segmentare (Pro vs standard) și de control al costurilor, mai ales dacă presiunea pe marje din zona componentelor rămâne ridicată. [...]
Un bug din Android 17 poate șterge widget-urile de pe ecranul principal pentru unii utilizatori Google Pixel , în special în scenarii legate de „ Work Profile ” (profil de lucru), potrivit BGR . Problema are impact operațional direct: widget-urile dispar și, în unele cazuri, nu mai pot fi adăugate la loc, ceea ce afectează utilizarea zilnică a telefonului pentru cei care se bazează pe ele. Din relatările utilizatorilor, instalarea actualizării Android 17 poate face ca anumite widget-uri să „se evapore” fără opțiune de re-adăugare. Publicația notează că situația pare să afecteze aplicațiile care folosesc „managed profile boundaries” – separarea între aplicațiile personale și cele din profilul de lucru. Ce pare să declanșeze problema: Work Profile și aplicații de administrare BGR indică faptul că bug-ul ar fi apărut încă din perioada beta a Android 17, existând un raport pe Google Issue Tracker datat 26 februarie. În centrul problemei este „Work Profile”, containerul virtual din Android care izolează aplicațiile de serviciu de cele personale, pentru confidențialitate și separarea datelor. În exemplele menționate apar și aplicații/soluții folosite în mediile corporate sau pentru izolare de confidențialitate, precum Island și Microsoft Intune , care pot crea sau administra un profil de lucru. Ce spune Google și ce soluții temporare există După publicarea articolului, Google a transmis că știe de problemă și că urmează o corecție: „Suntem conștienți de acest bug care afectează utilizatorii Work Profile, iar o remediere va fi livrată curând printr-o actualizare software.” Până la apariția patch-ului, sunt menționate câteva ocoliri (workaround-uri) care pot ajuta temporar: dezactivarea Work Profile (widget-urile reapar pentru mulți utilizatori), cu observația că reactivarea profilului le poate face să dispară din nou; pentru administrarea prin Intune, modificarea unei setări din zona de restricții de dispozitiv, astfel încât opțiunea „Allow widgets from work profile apps” să nu mai fie „Enabled”, ci „Not configured” (conform unui utilizator); repornirea telefonului după restaurarea unui profil de lucru, ca soluție temporară raportată de unii utilizatori. Pentru utilizatorii afectați, miza imediată este continuitatea funcțiilor de pe ecranul principal (inclusiv widget-uri cu informații în timp real), iar pentru companii – stabilitatea configurărilor de tip Work Profile până când Google livrează actualizarea promisă. [...]
Intel confirmă producția de cipuri pentru unele dispozitive Apple, iar piața citește mutarea ca un impuls major pentru fabricația din SUA , după ce IT之家 relatează că Donald Trump a anunțat public un acord Apple–Intel privind proiectarea și fabricarea de cipuri pe teritoriul american. Reacția investitorilor a fost imediată: acțiunile Intel au urcat cu 10,64%, iar Apple cu 0,7%. Informația vine în contextul unor discuții apărute încă din mai, când The Wall Street Journal, citat de publicație, scria că Apple și Intel ar fi ajuns la un acord preliminar pentru ca Intel să producă (în regim de „foundry”, adică fabricație la comandă) cipuri pentru o parte dintre dispozitivele Apple. Ulterior, CEO-ul Intel, Chen Liwu , a confirmat că firma lucrează cu mai mulți clienți și a spus că „așteptăm cu nerăbdare să le oferim servicii”. Ce ar urma să producă Intel pentru Apple și ce rămâne la TSMC Potrivit analiștilor citați, Intel ar urma să fabrice în principal procesoare mai vechi sau din zona „low-end”, inclusiv: cipuri din seria M pentru iPad Pro și MacBook Air; cipuri pentru modelele iPhone non-Pro. În același timp, componentele de vârf ar rămâne la TSMC: cipul pe 2 nanometri pentru iPhone 18 Pro Max și seria M5 ar urma să fie în continuare fabricate de compania taiwaneză, conform aceleiași surse. Limitarea cheie: calendarul tehnologic al Intel Materialul notează că procesul Intel 18A-P a intrat abia în testare la scară mică, iar livrările la scară mare ar putea începe cel mai devreme la mijlocul lui 2027. Cu alte cuvinte, chiar dacă parteneriatul este confirmat la nivel politic și susținut de declarații ale companiei, capacitatea de a produce rapid volume mari pe tehnologii avansate rămâne o constrângere. De ce contează pentru piață: presiunea pe lanțul de aprovizionare și repoziționarea Apple IT之家 mai menționează că, pe fondul penuriei globale de cipuri și al creșterii accelerate a cererii pentru cipuri de inteligență artificială, Nvidia a depășit Apple și a devenit cel mai mare client al TSMC. În acest context, Apple ar fi fost împinsă să caute alternative, iar Intel ar putea câștiga volum și credibilitate pe segmentul de fabricație pentru terți. Separat, Trump a susținut într-o postare pe Truth Social că administrația sa a investit în Intel când compania avea o capitalizare de piață de circa 100 de miliarde de dolari (aprox. 460 de miliarde lei), iar acum ar depăși 600 de miliarde de dolari (aprox. 2.760 de miliarde lei). Publicația nu detaliază mecanismul investiției invocat în postare. [...]
