Știri
Știri din categoria Tehnologie
Ask.com s-a închis definitiv, iar decizia arată cum IAC își restrânge portofoliul și renunță la activități considerate neesențiale, după ce platforma nu a mai reușit de ani buni să concureze cu Google, potrivit IT之家.
Site-ul, cunoscut inițial ca Ask Jeeves, a fost lansat în 1996 și s-a diferențiat printr-o abordare bazată pe întrebări formulate în limbaj natural, un model pe care publicația îl descrie ca un precursor al modului în care funcționează astăzi chatboții cu inteligență artificială. În ciuda notorietății timpurii, Ask.com a rămas în umbra altor motoare de căutare, în special Google, pe parcursul a aproape 30 de ani.
Anunțul de pe site-ul Ask.com leagă explicit închiderea de strategia grupului IAC de a-și simplifica operațiunile și de a se concentra pe „dezvoltarea de bază”. În mesajul publicat pe site se arată că IAC a decis să oprească activitățile de căutare, inclusiv Ask.com, iar închiderea a intrat în vigoare la 1 mai 2026.
Cronologia prezentată de IT之家 punctează câteva momente-cheie:
Deși serviciul nu mai funcționează, site-ul menționează simbolic că „spiritul lui Jeeves” nu dispare.
Recomandate
Google confirmă că Tensor G6 rămâne la 3 nm, ceea ce mută așteptările de autonomie și temperaturi pe optimizări, nu pe „saltul” la 2 nm , potrivit Mobilissimo . Clarificarea închide un zvon apărut înainte de lansarea seriei Pixel 11, care indica o trecere la 2 nm. Confirmarea a venit de la Peng Yu-chun, vicepreședinte Hardware la Google, într-o declarație pentru agenția taiwaneză CNA : toate cele patru modele Pixel 11 cu Tensor G6 folosesc „cel mai nou proces îmbunătățit de 3 nm” al TSMC. Asta înseamnă că, cel puțin ca „litografie” (procesul de fabricație exprimat în nanometri), Google rămâne nominal la 3 nm, la fel ca Tensor G5 – primul Tensor produs de TSMC. De ce contează: câștigurile nu mai pot fi puse pe seama „2 nm” În practică, faptul că Tensor G6 nu trece la 2 nm schimbă modul în care vor fi interpretate rezultatele din teste și utilizarea reală. Dacă vor exista îmbunătățiri de autonomie sau temperatură, explicația va trebui să vină din optimizarea procesului de 3 nm și din arhitectura cipului, nu dintr-un salt de generație la nivel de fabricație. Mobilissimo amintește și un reper pentru comparație: în testele publicației, Tensor G5 de pe Pixel 10 pierdea 38% din performanță după 15 minute în CPU Throttling Test (test care măsoară scăderea performanței sub sarcină susținută, din cauza limitărilor termice). Unde spune Google că e „saltul” la Tensor G6 Deși litografia rămâne la 3 nm, Google indică îmbunătățiri pe componente și eficiență: un TPU (unitate dedicată sarcinilor de inteligență artificială) cu 50% mai multă putere de calcul ; un CPU cu eficiență energetică îmbunătățită cu până la 20% ; rularea pe dispozitiv a noii generații Gemini Nano, alături de funcțiile AI pregătite pentru Pixel 11. Pe zona foto, cipul ar accelera procesarea pentru Instant Night Sight și ar susține funcții precum Magic Capture. Pentru modelele Pixel 11 Pro, este menționat și Pro Zoom până la 120x. În paralel, Tensor G6 lucrează cu noul coprocesor de securitate Titan M3, despre care Mobilissimo notează că a mai scris înainte de debutul seriei. Ce modele folosesc Tensor G6 Tensor G6 echipează întreaga familie lansată pe 12 august: Pixel 11 Pixel 11 Pro Pixel 11 Pro XL Pixel 11 Pro Fold Concluzia: „misterul” trecerii la 2 nm este închis, iar atenția se mută pe eficiență, AI și procesare foto – domenii în care Google susține că a făcut progrese, chiar fără schimbarea nodului de fabricație la 2 nm. [...]
Google extinde la șapte ani disponibilitatea pieselor de schimb pentru Pixel 11 , ceea ce poate reduce costul total de utilizare și face mai realistă păstrarea telefonului pe termen lung, potrivit Mobilissimo . Angajamentul este aliniat cu cei șapte ani de actualizări software (sistem, securitate și „Pixel Drops”) și se aplică pe piețele unde seria este comercializată. Informația a fost confirmată la lansarea din India și a fost relatată de Android Authority, mai notează publicația. Miza practică este că suportul software pe termen lung are valoare doar dacă dispozitivul poate fi reparat în anii următori, fără a depinde de stocuri limitate sau de piese neoficiale. Ce înseamnă, concret, „șapte ani de piese” Google nu pornește de la zero: politica a fost introdusă odată cu Pixel 8 și Pixel 8 Pro, pentru care compania a promis tot șapte ani de componente de schimb. În paralel, Google a extins opțiunile de reparație, inclusiv prin furnizarea de componente originale și ghiduri prin iFixit . Pentru utilizatori, promisiunea vizează în principal componentele care se uzează sau se pot deteriora accidental, precum bateria, ecranul sau capacul spate. Bateria, testul real al utilizării pe termen lung Un punct cheie din informațiile prezentate este estimarea Google privind bateria: seria Pixel 11 ar fi proiectată să păstreze până la aproximativ 80% din capacitatea inițială după circa 1.000 de cicluri de încărcare. În acest context, posibilitatea de a înlocui bateria peste câțiva ani devine esențială pentru ca promisiunea de șapte ani să fie credibilă în utilizarea de zi cu zi. Publicația subliniază și o limitare importantă: Google nu spune că reparațiile vor fi gratuite timp de șapte ani, ci doar că va susține disponibilitatea pieselor. Costurile, garanția și opțiunile concrete de service depind de piață și de tipul intervenției, iar pentru reparațiile făcute pe cont propriu compania recomandă componente originale și avertizează că astfel de operațiuni ar trebui încercate doar de persoane cu experiență tehnică. Context: direcția UE către dispozitive mai ușor de reparat Politica se potrivește și cu tendința de reglementare din Uniunea Europeană: din iunie 2025, regulile UE cer perioade mai lungi de disponibilitate pentru anumite piese de schimb, cu scopul de a prelungi durata de viață a dispozitivelor. În cazul Pixel 11, Google merge pe aceeași durată – șapte ani – atât pentru software, cât și pentru piese, ceea ce face „pachetul” mai coerent pentru cumpărătorii care urmăresc utilizarea pe termen lung. [...]
CUBOT mizează pe baterii interschimbabile pentru a reduce timpii morți la încărcare pe viitorul său telefon robust KINGKONG Dura , un pariu cu impact operațional pentru utilizatorii care lucrează pe teren sau călătoresc mult, potrivit GSMArena . Ideea centrală: în loc să oprești activitatea pentru încărcare la cablu, schimbi rapid bateria descărcată cu una încărcată și continui. Telefonul este construit în jurul unui sistem „swap-and-go” (schimbă și pleacă), gândit să reducă perioadele în care dispozitivul stă conectat la priză. CUBOT susține că abordarea e destinată celor ale căror zile „nu pot fi puse pe pauză” pentru încărcare — de la șantiere la drumuri lungi și activități în aer liber. Cum funcționează: kit cu două baterii și dock de încărcare Pentru a face schimbarea bateriei cât mai practică, KINGKONG Dura ar urma să fie disponibil cu un „Dual Battery Kit” și un dock dedicat de încărcare. Scenariul de utilizare descris este simplu: o baterie alimentează telefonul, cealaltă se încarcă separat, într-o rutină de tip „una funcționează, una se încarcă”. Specificații orientate spre utilizare în condiții dure Pe lângă accentul pe alimentare, modelul este poziționat ca telefon „rugged” (robust), cu protecții și dotări pentru medii dificile. Printre elementele evidențiate: certificări IP68 și IP69K (rezistență la praf și apă, inclusiv jeturi puternice de apă); standard MIL-STD-810H (testare pentru durabilitate în condiții dure); lanternă de camping integrată; ecran de 6,88 inci cu rată de refresh de 120Hz; cameră principală de 64MP. Calendar: debut pe TikTok Shop la 1 septembrie CUBOT anunță că KINGKONG Dura va debuta oficial pe TikTok Shop pe 1 septembrie, cu un eveniment de lansare care se întinde până pe 5 septembrie. Detalii despre oferte de lansare, disponibilitate și achiziție urmează să fie comunicate ulterior. Materialul este marcat de publicație drept „sponsored post” (conținut sponsorizat), adică publicitate, iar opiniile din text aparțin sponsorului. [...]
China își consolidează controlul calității la pământuri rare printr-o metodă de detecție mai precisă , cu efect direct asupra competitivității produselor și asupra capacității de supraveghere a pieței, potrivit Global Times , care citează un material CCTV News. Progresul vizează o tehnologie-cheie de detectare a pământurilor rare, inclusiv metoda de spectrometrie de masă cu plasmă cuplată inductiv în tandem (ICP‑MS/MS), folosită pentru determinarea directă a impurităților din pământuri rare de înaltă puritate. Conform relatării, noua abordare depășește limitările metodelor tradiționale, care necesitau separarea prealabilă a „matricei” (compoziția de bază a probei) și aveau praguri de detecție mai ridicate. Ce se schimbă în producție și testare Tehnologia este prezentată ca având avantaje de sensibilitate, acuratețe și viteză, permițând măsurarea directă și precisă a impurităților în urme. În consecință, ar oferi suport tehnic pentru controlul calității produselor din pământuri rare. CCTV News afirmă că rezultatele tehnice sunt deja adoptate pe scară largă de producători și de instituții de testare. În producție, companiile ar putea controla mai fin calitatea, crește puritatea și îmbunătăți eficiența, cu efect și asupra reputației pe piață. În zona de testare, instituțiile care folosesc metodele avansate ar fi crescut eficiența și precizia analizelor, oferind sprijin pentru supravegherea pieței. Cine a realizat „breakthrough”-ul și de ce contează în lanțul global Potrivit materialului, descoperirea a fost realizată de Laboratorul-cheie pentru testarea și trasabilitatea produselor din pământuri rare, aflat în subordinea Administrației de Stat pentru Reglementarea Pieței (principalul regulator chinez), cu baza la Universitatea de Știință și Tehnologie din Jiangxi (estul Chinei). Echipa ar fi obținut rezultate și în pregătirea probelor și calibrarea instrumentelor, acoperind întregul flux de la procesarea eșantionului la analiza precisă. Wu Chenhui, analist independent specializat în minerale critice, a declarat pentru Global Times că tehnologia ar reprezenta un pas important către dezvoltarea „high-end” a industriei chineze a pământurilor rare, prin creșterea competitivității globale a produselor și a influenței Chinei în lanțul global de aprovizionare. Context: exporturi și importuri în scădere în 2026 În paralel, articolul notează date vamale care arată o scădere a volumelor comerciale în 2026. Exporturile Chinei de pământuri rare au fost de 4.223,5 tone în iulie, iar cumulat în primele șapte luni au ajuns la 34.706,3 tone, în scădere cu 10% față de perioada similară din 2025. Importurile au totalizat 9.451,3 tone în iulie, iar în primele șapte luni au ajuns la 63.323,0 tone, în scădere cu 5,5% an/an, potrivit Administrației Generale a Vămilor. În acest context, îmbunătățirea metodelor de testare și trasabilitate poate deveni un avantaj operațional și de reglementare: calitate mai ușor de demonstrat, control mai strict al pieței și o poziționare mai puternică pentru produse cu puritate ridicată, unde diferențele de standard și măsurare pot influența contracte și prețuri. [...]
Un Ferrari electric a stabilit un nou reper de preț la licitații , după ce primul exemplar „Chassis 0” din programul Ferrari Luce s-a vândut pentru 40 de milioane de dolari (aprox. 181,6 milioane de lei), mult peste estimarea inițială, potrivit Mobilissimo . Tranzacția, realizată la Monterey, arată cât de mult poate „rupe” piața de licitații prețul unui model electric atunci când intră în ecuație raritatea, personalizarea și componenta caritabilă. Exemplarul vândut este descris ca primul șasiu de producție al programului Ferrari Luce și a fost personalizat prin programul Tailor Made. Mașina are o vopsea specială Madreperla Semi-Gloss, interior din piele metalizată Le Mans în nuanța Perla și elemente Grigio Corvara, plus jante și etriere realizate special pentru acest vehicul. Casa RM Sotheby’s a confirmat prețul de 40 de milioane de dolari și faptul că nu s-a perceput comisionul cumpărătorului. De ce nu poate fi comparat cu „prețul” real al modelului Ferrari Luce are un preț de listă de aproximativ 550.000 de euro (circa 2,88 milioane de lei), ceea ce înseamnă că „Chassis 0” a ajuns la o valoare de peste 60 de ori mai mare. Diferența este pusă în context de destinația banilor: întreaga sumă obținută merge către Ferrari Foundation , organizație care finanțează inițiative educaționale. Context: recorduri recente împinse de ediții speciale Ferrari a mai folosit această formulă la Monterey. În 2025, un Daytona SP3 Tailor Made (un exemplar suplimentar față de seria obișnuită de 599 de unități) s-a vândut pentru 26 de milioane de dolari (aproximativ 118 milioane de lei), stabilind atunci recordul pentru cea mai scumpă mașină nouă vândută la licitație. Un an mai târziu, Luce a ridicat recordul cu încă 14 milioane de dolari. Livrarea nu este imediată, iar modelul mizează pe tehnologie de vârf Deși licitația s-a încheiat, mașina nu ajunge încă la cumpărător: „Chassis 0” se întoarce la Maranello pentru asamblarea finală, iar livrarea este programată în primul trimestru din 2027. Ferrari Luce este prezentat drept primul model complet electric al constructorului italian, cu baterie de 122 kWh, patru motoare electrice și peste 1.000 CP. Interiorul și interfața au fost dezvoltate împreună cu LoveFrom , studioul lui Jony Ive. [...]
UE lansează un fond de circa 5 miliarde de euro pentru a finanța scale-up-urile tech europene , într-o încercare de a reduce dependența companiilor de capitalul american și asiatic în fazele de creștere accelerată, potrivit Mobilissimo . Inițiativa, numită Scaleup Europe Fund , vizează runde de finanțare care pot depăși 100 de milioane de euro, adică exact zona în care multe firme europene caută investitori în afara continentului. Fondul se adresează companiilor ajunse într-o etapă avansată de dezvoltare și urmărește să susțină investiții mari – de la infrastructură și fabrici până la achiziții și extindere globală. Domeniile vizate includ inteligența artificială, calculul cuantic, semiconductori, robotică, energie, biotehnologie, materiale avansate și tehnologie spațială. Cum este finanțat și cine decide investițiile Comisia Europeană contribuie cu 1 miliard de euro, iar restul capitalului este atras de la investitori instituționali, între care Novo Holdings, EIFO, CriteriaCaixa, Santander/Mouro Capital, APG, Wallenberg Investments și Allianz. Administrarea fondului este făcută de EQT, care selectează investițiile pe criterii comerciale, ceea ce poziționează UE ca „investitor-ancoră”, dar lasă decizia de alocare către un manager privat. Primul pariu: ICEYE, într-o rundă de 1 miliard de euro Prima investiție anunțată de EQT, pe 5 august, este în compania finlandeză ICEYE, specializată în sateliți radar. ICEYE intră într-o rundă Series F de 1 miliard de euro, co-condusă de Scaleup Europe Fund. Runda include 450 de milioane de euro capital nou și evaluează compania la peste 10 miliarde de euro. ICEYE operează sateliți SAR (Synthetic Aperture Radar – radar cu apertură sintetică), care pot observa suprafața Pământului zi și noapte și în condiții meteo dificile pentru camerele optice. Tehnologia este folosită pentru apărare și informații, monitorizarea dezastrelor, infrastructurii și mediului, iar compania furnizează sisteme complete către șapte guverne europene. Prin această primă alocare, fondul indică un profil de țintă: companii europene deja validate, din zone considerate strategice, suficient de mature încât finanțările următoare să fie de ordinul sutelor de milioane de euro. [...]
