Știri
Știri din categoria Tehnologie
Elon Musk avertizează că robotul umanoid Optimus ar putea întârzia semnificativ la scalare, pe fondul unei presiuni financiare în creștere la Tesla, potrivit The Next Web. Într-un mesaj către investitori, Musk a spus că Optimus nu are încă un lanț de aprovizionare (rețeaua de furnizori și componente) și că „fiecare piesă este nouă”, ceea ce face ca trecerea la producție de volum să fie „cel mai dificil” lucru pe care compania a încercat să-l scaleze.
Contextul financiar descris în articol ridică miza pentru proiect. Tesla a raportat venituri de 28 mld. dolari (aprox. 128 mld. lei), în creștere cu 26%, însă câștigul ajustat a fost de 33 de cenți/acțiune, sub așteptările analiștilor de 51 de cenți. Venitul operațional a scăzut cu 57%, iar cheltuielile de capital (capex) au urcat la aproape 6 mld. dolari (aprox. 27,5 mld. lei) în trimestru, parte dintr-un plan de 25 mld. dolari (aprox. 115 mld. lei) pentru întregul an. Fluxul de numerar liber (free cash flow) a ajuns la minus 1 mld. dolari (aprox. 4,6 mld. lei), iar acțiunile au scăzut cu circa 7% în tranzacționarea înainte de deschiderea pieței.
În acest cadru, temperarea publică a așteptărilor privind ritmul de producție al Optimus sugerează că monetizarea proiectului ar putea veni mai târziu decât au anticipat o parte dintre investitori.
Musk le-a spus investitorilor că vrea să „calibreze corect” așteptările: creșterea producției ar urma o curbă normală, însă cu o porțiune inițială „plată” care poate dura mai mult decât și-ar dori piața.
În paralel, Tesla a eliminat discret referințele la „producția de masă” a Optimus din prezentarea pentru acționari aferentă trimestrului al doilea, după ce folosise această formulare chiar și în trimestrul anterior.
Musk a indicat mai multe bariere de inginerie care întârzie utilitatea și producția la scară:
Articolul amintește schimbarea de ton față de trimestrele anterioare. Musk spunea anul trecut că ar fi „șocat” dacă Tesla nu ar produce 100.000 de roboți Optimus pe lună în cinci ani. În ianuarie 2025, el proiecta 50.000–100.000 de unități pentru 2026. Ulterior, în ianuarie din acest an, Musk a recunoscut că niciun robot Optimus nu făcea „muncă utilă” în fabricile Tesla, deși peste o mie de unități Gen 3 erau desfășurate în Fremont și la Gigafactory Texas pentru colectare de date de antrenament.
Tesla a convertit liniile Model S și Model X din Fremont pentru producția Optimus și construiește o facilitate dedicată lângă Gigafactory Texas. Totuși, compania „a încetat să mai promită” când va începe producția la volum.
În plus, pachetul de compensații al lui Musk leagă o parte din plată de livrarea a un milion de roboți Optimus în decurs de un deceniu — o țintă care, în contextul avertismentelor privind dificultatea scalării, pare mai greu de atins în termenele sugerate anterior. Separat, președintele Tesla China a descris Gigafactory Shanghai drept o „cheie de aur” pentru producția de masă a Optimus, însă fabrica nu a început încă producția de roboți, potrivit articolului.
Recomandate
Elon Musk își securizează aprovizionarea cu cipuri pe termen lung : după ce a mulțumit public Micron pentru livrări „semnificative” de memorii către Tesla, el construiește în paralel „Terafab”, un proiect care ar putea ajunge la 55–119 miliarde de dolari, menit să reducă dependența de furnizori într-o piață cu deficit și prețuri ridicate, potrivit The Next Web . Pe apelul trimestrial al Tesla, Musk a evidențiat faptul că Micron a oferit companiei o „alocare semnificativă” de cipuri de memorie în „condiții rezonabile”, informație relatată de Bloomberg . Contextul este unul tensionat: memoria a devenit un „bun rar” în boom-ul intel igenței artificiale, iar cererea globală a împins alte industrii să concureze pentru aceleași componente, într-un moment în care „prețurile sunt mari”, după cum notează publicația (cu trimitere la analiza sa despre faptul că prețurile DDR2 au crescut ). Terafab: de la dependență de furnizori la capacitate internă În spatele mulțumirilor către Micron, Musk își construiește propria capacitate de producție. Terafab este descris ca un efort comun Tesla–SpaceX pentru a produce cipuri de calcul și de memorie „la o scară fără precedent”, cu o fabrică de cercetare ridicată la Giga Texas. Proiectul pornește cu o investiție de aproximativ 3 miliarde de dolari și ar urma să ajungă la câteva mii de plăci (wafere) pe lună. Extinderea completă ar putea costa între 55 miliarde și 119 miliarde de dolari, potrivit CNBC , iar Intel ar fi semnat pentru a ajuta la proiectare și fabricație. Musk a respins ideea că proiectul ar fi o tactică de negociere cu furnizorii, insistând că obiectivul este continuitatea aprovizionării: „Nu este pentru a obține pârghie asupra furnizorilor noștri de cipuri. Este pentru a ne asigura că vom avea suficiente cipuri pe termen lung.” De ce contează: Tesla și SpaceX nu sunt clienți „prioritari” pentru Micron Un element cheie din ecuație este poziția relativ modestă a Tesla și SpaceX în portofoliul Micron: niciuna nu se află în top 10 clienți ai companiei, conform datelor Bloomberg citate de The Next Web. Într-o piață în care marii „hiperscaleri” (operatori de infrastructură cloud la scară foarte mare) își pot bloca livrările pe ani, Tesla nu are aceeași putere financiară pentru a securiza volume pe termen lung. Micron nu a răspuns unei solicitări de comentariu, notează publicația, însă are interesul să păstreze un nume cu vizibilitate ridicată drept client. Ce urmează Mesajul implicit este că mulțumirile către Micron acoperă o nevoie imediată, în timp ce Terafab este o asigurare pentru anii următori, într-o industrie pe care Musk o consideră incapabilă să crească suficient de repede în zona de logică și memorie pentru a-i acoperi cererea fără producție internă. Rămâne însă întrebarea majoră ridicată de The Next Web: dacă o companie auto și una aerospațială pot deveni, în mod realist, și producători de cipuri — la o scară care poate ajunge până la 119 miliarde de dolari. [...]
Vânzările de jocuri pe disc au scăzut constant timp de 16 ani , iar datele sugerează că decizia Sony de a se îndepărta de formatul fizic era mai degrabă o consecință a pieței decât o schimbare bruscă, potrivit unei analize din Ars Technica . Unghiul economic este simplu: segmentul „pe disc” a devenit suficient de mic încât riscul comercial al renunțării la el pare limitat. Tendința s-a conturat încă din anii 2000, când servicii precum Xbox Live Arcade, PlayStation Network și WiiWare au arătat că jucătorii sunt dispuși să plătească pentru descărcări digitale, inițial pentru titluri mai mici, apoi și pentru lansări importante. Analiza notează că un ușor reviriment al veniturilor din jocuri fizice „anul trecut” nu schimbă imaginea de ansamblu: declinul a fost „consistent” și „accentuat” pe parcursul a 16 ani. Industria a împins treptat piața spre digital Pe partea operațională, schimbarea a fost susținută și de decizii de platformă. Până la lansarea PlayStation Vita în 2012, Sony a impus ca editorii care scot jocuri pe cartuș să ofere și o variantă descărcabilă. Consolele care au urmat (Wii U, PS4, Xbox One) au continuat direcția, iar spre finalul anilor 2010 lansările exclusiv fizice au devenit „aproape inexistente”, conform aceleiași surse. În ultimii ani, modelul s-a radicalizat: unele jocuri mari au sărit complet peste retail sau au trecut la formule de tip „download în cutie”. Ars Technica dă ca exemple „Game Key Cards” pentru Switch 2 și coduri tipărite în cutie pentru Grand Theft Auto VI, citând și Digital Foundry . Datele din SUA: tot mai multe console fără unitate optică Schimbarea se vede și în mixul de hardware vândut. Analistul Mat Piscatella (Circana) a publicat date potrivit cărora, în SUA, 27% din unitățile PS5 vândute până acum au fost ediții „Digital Only”, iar la Xbox Series ponderea ajunge la 52% (conform postării sale, citată de Ars Technica: bsky.app ). Pentru Sony, concluzia economică sugerată de aceste cifre este că pierderea cumpărătorilor care preferă discurile afectează un segment relativ mic din businessul actual. Pentru consumatori, miza se mută de la „proprietatea” fizică spre acces și comoditate — cu costul unei dependențe mai mari de ecosistemele digitale ale platformelor. [...]
Garmin renunță la paywall pentru pulsul în timp real pe Cirqa , după reacțiile negative ale testerilor timpurii, iar funcția va fi disponibilă gratuit „în zilele următoare”, potrivit TechRadar . Decizia reduce presiunea comercială asupra utilizatorilor și limitează riscul ca un element de bază al unui tracker de fitness să devină condiționat de abonament. Schimbarea vizează afișarea „Live HR” (puls în timp real) în timpul antrenamentelor pentru utilizatorii Garmin Cirqa , indiferent dacă au sau nu abonamentul Garmin Connect+ . Informația a fost relatată de jurnalistul Ray Maker , citat de Android Police, iar Garmin ar urma să o implementeze printr-o actualizare a aplicației Garmin Connect Mobile. „Garmin va face o schimbare în Garmin Connect Mobile în zilele următoare, astfel încât să poți vedea Live HR de la Cirqa în timpul unui antrenament (anterior, puteai vedea doar pulsul mediu al antrenamentului dacă nu aveai Garmin Connect+).” Ce se schimbă, concret, pentru utilizatori Până acum, potrivit celor care au avut acces timpuriu la dispozitiv, pulsul în timp real era blocat în spatele abonamentului Connect+. După actualizare: pulsul în timp real în timpul antrenamentelor va fi disponibil pentru toți utilizatorii Cirqa; abonamentul Garmin Connect+ rămâne relevant pentru „mai multe metrici și mai multe interpretări” ale datelor, dar nu pentru această funcție de bază. TechRadar notează că, în mod obișnuit, citirile de puls în timp real nu sunt restricționate de Connect+, ceea ce a făcut cu atât mai neobișnuită decizia inițială pentru Cirqa. Context: abonamentele în wearables și poziționarea Cirqa Garmin Connect+ (abonament lansat anul trecut) costă 6,99 dolari/lună (aprox. 32 lei) sau 69,99 dolari/an (aprox. 325 lei), oferind acces la mai multe metrici și analize ale datelor de fitness. Cirqa este poziționat ca un tracker ușor, fără ecran (pentru a evita „distragerea” și consumul de baterie asociat unui display), concurând cu dispozitive precum Fitbit Air și brățările Whoop. Spre deosebire de Whoop, unde abonamentul este obligatoriu, Cirqa și Fitbit Air oferă funcții de bază gratuite, cu opțiuni suplimentare contra cost. Preț și disponibilitate Garmin Cirqa are un preț de 199,99 dolari (aprox. 920 lei) și, potrivit articolului, disponibilitatea începe pe 24 iulie. Odată cu actualizarea promisă, utilizatorii vor putea înregistra pulsul în timp real prin aplicația Garmin. [...]
Apple pregătește o reînnoire amplă a gamei Mac, împinsă de cererea pentru sarcini de inteligență artificială , iar schimbarea cea mai vizibilă ar urma să fie apariția, în sfârșit, a unui MacBook cu ecran tactil , potrivit The Next Web . Planul ar acoperi aproximativ 11 modele, cu lansări eșalonate din această toamnă până anul viitor. Calendarul începe „cuminte”, conform informațiilor atribuite de publicație lui Mark Gurman de la Bloomberg : un MacBook Pro de 14 inci, model de intrare, ar urma să primească cipul M6, iar iMac ar urma să fie actualizat pentru prima dată în doi ani — ambele, în această toamnă. Un reprezentant Apple a refuzat să comenteze. De ce contează: AI schimbă cererea și prioritățile Apple pe Mac Miza nu este doar o listă de specificații, ci motivul pentru care Apple ar redesena una dintre cele mai stabile linii de produse ale sale. The Next Web indică drept explicație principală „momentul AI” al Mac-ului: vânzările de Mac ar fi în creștere pentru al treilea an consecutiv, iar o parte din cerere vine de la utilizatori care rulează „agenți AI” (programe care execută sarcini complexe cu consum mare de resurse) și preferă Mac mini și Mac Studio pentru putere și integrarea cu alte sisteme. Publicația notează că cererea ar fi depășit oferta atât de mult încât unele comenzi noi ar avea termene de livrare de până la trei luni. Mac mini și Mac Studio: cerere peste ofertă, constrângeri pe lanțul de aprovizionare Aceeași sursă arată că Apple testează noi versiuni de Mac mini și Mac Studio, cu cipuri îmbunătățite, însă momentul lansării ar depinde de un deficit de cipuri de memorie. Acest blocaj ar fi afectat producția și ar fi contribuit la creșteri de preț. În plus, Apple ar fi început în februarie să asambleze Mac mini în Houston, în loc de Asia, o schimbare operațională relevantă în contextul tensiunilor din aprovizionare. Touchscreen și OLED pe MacBook: schimbarea de direcție la vârf de gamă Piesa centrală ar urma să vină mai târziu: un MacBook reproiectat, de top, în variante de 14 și 16 inci, ar include atât ecran tactil, cât și panou OLED — ambele premiere pentru Mac, potrivit MacRumors (citat de The Next Web). Lansarea este plasată între finalul acestui an și începutul anului viitor. Pentru a susține interacțiunea tactilă, Apple ar ajusta macOS astfel încât controalele de pe ecran să se mărească atunci când sunt atinse. Restul gamei și semnalul din prețuri În 2027–2028, reîmprospătarea ar continua cu: un nou MacBook Air la începutul anului viitor, cu o versiune OLED „notată” pentru cel mai devreme 2028; un MacBook Pro de bază cu cip M7 standard; un MacBook Neo, laptop buget la 699 dolari (aprox. 3.200 lei); un iMac cu OLED, mai departe în timp, aliniat cu aceeași tehnologie de ecran care ar ajunge și pe alte modele. The Next Web mai notează că Apple a crescut prețurile la Mac „pe toată linia” în iunie, iar un MacBook Pro de 16 inci complet echipat ar ajunge la 9.999 dolari (aprox. 46.000 lei). Totodată, un plan de închiriere de dispozitive care include și Mac ar urma să înceapă pe 28 iulie. [...]
DJI își extinde Osmo Pocket 4 Pro la nivel global, dar fără SUA , iar această excludere poate schimba dinamica vânzărilor și a prețurilor pe piețele unde camera va fi disponibilă, potrivit Notebookcheck . DJI va organiza evenimentul de lansare „ See More. Tell More ” pe 30 iulie, la ora 12:00 GMT (15:00, ora României), când Osmo Pocket 4P (denumirea folosită pentru Osmo Pocket 4 Pro) ar urma să ajungă oficial pe mai multe piețe internaționale. Modelul va fi disponibil în două variante de culoare: negru și alb. Unde se lansează și unde lipsește Conform informațiilor din material, planul de lansare globală acoperă o parte importantă din piețele DJI, însă nu include Statele Unite. Publicația notează că pe site-ul DJI din SUA nu apare nicio mențiune despre Osmo Pocket 4P, în timp ce camera este promovată pe site-urile DJI din Canada și Mexic. În termeni de acoperire regională, Osmo Pocket 4P ar urma să ajungă în: America de Nord (fără SUA, dar cu Canada și Mexic), Europa, Orientul Mijlociu, restul Asiei, părți din America de Sud. DJI nu are, potrivit aceleiași surse, site-uri oficiale pentru Africa, ceea ce face neclară strategia companiei pentru această regiune. Implicații de preț: „Pro” cu un plus de circa 25% Notebookcheck indică faptul că Osmo Pocket 4P costă în China cu aproximativ 25% mai mult decât Osmo Pocket 4, ceea ce sugerează o poziționare mai scumpă și pe piețele internaționale. Ca repere de preț, publicația estimează că modelul ar putea ajunge la: 599 dolari în Canada (aprox. 2.750 lei), peste 550 lire sterline în Marea Britanie (aprox. 3.250 lei), 599 euro în zona euro (aprox. 3.050 lei). Aceste valori sunt prezentate ca estimări, nu ca prețuri oficiale confirmate pentru fiecare piață. Context: de la China și Japonia la „global” Osmo Pocket 4P a fost prezentat inițial printr-un teaser la mijlocul lunii aprilie, iar vânzările au început pe 16 iunie, însă doar în China. Camera a ajuns apoi în Japonia pe 23 iunie, iar abia după încă o lună DJI a început să promoveze lansarea globală. Pentru piață, miza imediată este dublă: extinderea disponibilității în afara Asiei și, în același timp, absența din SUA — o piață majoră pentru produse de tip „vlogging” (camere compacte pentru filmare) — care poate influența atât volumele, cât și strategia de preț în restul regiunilor. [...]
Geekbench 7 schimbă regulile de interpretare a scorurilor , iar rezultatele nu mai sunt comparabile direct cu versiunile anterioare, pe fondul unei revizuiri a testelor CPU/GPU și a unui nou „etalon” de punctaj, potrivit Notebookcheck . Primate Labs a lansat oficial Geekbench 7, o nouă versiune majoră a suitei de benchmark cross-platform (instrument de măsurare standardizată a performanței), cu schimbări care vizează atât modul în care sunt rulate testele, cât și modul în care trebuie citite scorurile. Multi-core recalibrat: mai puține „fire” rulate forțat, mai multă apropiere de utilizarea reală Cea mai importantă modificare operațională este în zona multi-core: Geekbench 7 rulează un test în mod multi-thread (pe mai multe fire de execuție) doar dacă aplicația pe care o simulează se comportă astfel în practică. Exemplul dat este „HTML5 Browser”, exclus din suita multi-thread, pe motiv că browserele tind să fie single-thread sau doar ușor multi-thread. Miza, conform Primate Labs, este ca scorurile multi-core să reflecte mai bine performanța „din lumea reală”, în loc să favorizeze procesoarele care pot aloca multe nuclee și fire către orice sarcină, indiferent dacă aplicația ar beneficia efectiv de asta. Un nou „baseline” de 2.500 de puncte resetează comparațiile între generații Geekbench 7 introduce și o nouă bază de referință pentru scoruri: AMD Ryzen 7 7700 devine procesorul etalon, normalizat la 2.500 de puncte, înlocuind Intel Core i7-12700 folosit în Geekbench 6. Consecința directă este că scorurile Geekbench 6 și Geekbench 7 nu ar trebui comparate între ele: o creștere sau scădere aparentă între versiuni nu înseamnă automat o schimbare echivalentă a performanței hardware. Ierarhii preliminare CPU: Apple domină single-core, AMD conduce multi-core Primate Labs a furnizat rezultate preliminare care conturează o primă ierarhie în Geekbench 7: AMD Ryzen AI Max+ 395 (16 nuclee): ~2.742 single-core și ~27.412 multi-core Intel Core i9-13900KF (24 nuclee): ~2.734 single-core și ~24.439 multi-core Apple M4 Pro (14 nuclee): ~3.360 single-core și ~23.188 multi-core Qualcomm Snapdragon X2 Elite (18 nuclee): ~3.225 single-core și ~22.735 multi-core Apple M5: ~3.753 single-core și ~18.722 multi-core GPU: suportul CUDA poate schimba semnificativ scorurile pe plăcile Nvidia Benchmark-ul GPU este, la rândul lui, refăcut, cu teste noi (de la upscaling de imagine cu învățare automată până la path tracing și simulare de fluide). Elementul cu impact imediat pentru ecosistemul Nvidia este adăugarea CUDA ca API de calcul suportat, alături de OpenCL, Vulkan și Metal. Diferențele din cifrele preliminare arată de ce contează această adăugare: GeForce RTX 4070: ~236.094 puncte cu CUDA vs ~163.749 cu OpenCL și ~170.245 cu Vulkan RTX 4090: ~444.438 puncte cu CUDA vs ~252.318 cu OpenCL Disponibilitate și condiții comerciale Geekbench 7 este disponibil pe Android, iOS, Windows, macOS și Linux și rămâne gratuit pentru uz personal. Varianta Geekbench 7 Pro are o reducere de 20% până la 6 august, ca parte a promoției de lansare. [...]
