Știri
Știri din categoria Tehnologie
Producătorii chinezi de panouri ar urma să ajungă la 65,2% din livrările globale de ecrane auto în a doua jumătate din 2026, pe fondul retragerii accelerate a unor capacități LCD din afara Chinei și al unei repoziționări a investițiilor către segmente cu randament mai bun, potrivit unei analize citate de IT Home.
Estimarea aparține Omdia și indică o creștere față de prima jumătate din 2026, când producătorii chinezi ar fi avut 59% din livrările globale de afișaje pentru automobile. Tendința este una de durată: cota de piață a producătorilor chinezi a urcat de la 28,1% în 2019 la 56,6% în 2025, pe fondul unei restructurări mai largi a industriei de display-uri.
Omdia leagă avansul Chinei de presiunea pe profitabilitate în liniile LCD mature, unde randamentele mai mici accelerează deciziile unor producători din afara Chinei de a reduce expunerea industrială. În practică, asta înseamnă:
Cele mai vizibile schimbări sunt menționate la liniile a-Si și Oxide LCD (tipuri de tehnologii LCD). Într-un scenariu Omdia pentru 2028, numărul liniilor a-Si/Oxide utilizabile comercial pentru ecrane auto în afara Chinei continentale ar putea scădea de la 7 în 2026 la 3 în 2028.
În China continentală, baza de capacitate a-Si/Oxide rămâne mai extinsă, cu producție concentrată în fabrici de generație mai mare (G8.x). La LTPS LCD (o tehnologie LCD folosită pentru rezoluții și densități mai mari), producția este mai diversificată, însă Omdia notează că baza de capacitate din afara Chinei este matură, nu în expansiune: majoritatea liniilor relevante au intrat în producție înainte de 2015 și, de regulă, au o capacitate lunară sub 30.000 de substraturi pe linie.
Pentru China, Omdia estimează că până în 2028 nu vor intra în producție capacități noi mari de LTPS LCD, ceea ce sugerează că avantajul competitiv vine mai ales din baza existentă și din reconfigurarea capacităților globale, nu dintr-un nou val masiv de investiții în LTPS.
Pe OLED, traiectoria este diferită: China continuă să investească în capacități OLED G8.x, inclusiv în proiecte precum BOE B16, TCL CSOT T8 și Visionox V5. Aceste linii ar urma să deservească prioritar cererea de smartphone-uri și ecrane IT, dar, în timp, ar putea elibera mai multă capacitate OLED G6 pentru proiecte auto.
Omdia mai arată că o parte semnificativă din capacitatea OLED G6 care a început să crească în jurul anului 2020 ar urma să fie complet amortizată până în 2028, ceea ce ar reduce costurile și ar putea îmbunătăți competitivitatea OLED în aplicațiile auto. În afara Chinei, Coreea de Sud este indicată drept singura bază matură de producție pentru OLED auto.
Recomandate
Chuwi a listat în China o tabletă 2-în-1 de 12 inci, cu preț de la 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei), mizând pe un format convertibil la cost redus , potrivit IT Home . Dispozitivul „Cross 360” este deja disponibil pe JD.com în două configurații, cu diferența principală la stocare. Preț și configurații: diferența e la SSD Tableta este oferită în două variante, ambele cu 12 GB RAM: 12 GB RAM + 256 GB stocare: 2.299 yuani (aprox. 1.450 lei ) – link pe preț: 2.299 yuani 12 GB RAM + 512 GB stocare: 2.499 yuani (aprox. 1.570 lei ) Specificații: Celeron N5095 și Windows 11 , într-un corp subțire Modelul folosește un șasiu din aliaj de aluminiu, cu grosime de 10 mm și greutate de 645 g . Ecranul este un LCD de 12 inci , cu rezoluție 2000×1200 și luminozitate de 300 niți . La interior, tableta vine cu procesor Intel Celeron N5095 , alături de 12 GB LPDDR4 și stocare M.2 SSD de 256 GB sau 512 GB. Publicația notează un TDP de până la 15 W (puterea termică maximă proiectată), iar conectivitatea include un port USB-C „full-function” (adică suportă mai multe funcții, nu doar încărcare). Sistemul de operare este Windows 11 . Pe partea foto, dispozitivul are o cameră frontală de 1 MP și una spate de 5 MP . De ce contează În zona tabletelor 2-în-1, combinația dintre Windows 11 , SSD M.2 și un format convertibil „360” la un preț de pornire de circa 1.450 lei poziționează produsul ca alternativă de buget pentru utilizare de bază (productivitate ușoară, consum media), cu compromisuri vizibile la camere și, implicit, la segmentul țintă. [...]
China rămâne dependentă de ASML pentru litografie avansată, iar UBS vede un decalaj de circa 10 ani la EUV , ceea ce prelungește presiunea geopolitică și comercială asupra lanțului global de producție de cipuri, potrivit Wccftech . Analiza băncii de investiții UBS susține că, în zona litografiei EUV (ultraviolet extrem, tehnologie-cheie pentru cipurile de ultimă generație), progresul Chinei ar fi comparabil cu nivelul la care se afla ASML în 2004. Consecința: UBS estimează că Beijingul nu va ajunge la paritate cu ASML la EUV în următorii zece ani, în condițiile în care restricțiile SUA limitează accesul producătorilor chinezi la aceste echipamente. De ce contează: EUV rămâne „gâtul de sticlă” pentru cipurile de vârf EUV este o verigă critică în producția avansată de semiconductori: fără astfel de scanere, fabricarea celor mai noi cipuri devine mai complicată și mai costisitoare. UBS își bazează concluzia privind decalajul la EUV pe analiza brevetelor. În paralel, ASML lucrează la sisteme high-NA EUV (cu apertură numerică mare), o evoluție care crește precizia și claritatea expunerii, ridicând și mai mult ștacheta față de tehnologiile DUV (ultraviolet profund) folosite pe scară largă în generațiile anterioare. Unde poate recupera China mai repede: DUV „cu imersie”, dar cu limite UBS indică faptul că, spre deosebire de EUV, China ar putea reduce mai rapid diferența la litografia DUV cu imersie (numită și „litografie umedă”), în doi până la cinci ani . Tehnologia folosește un strat de apă ultra-pură pentru a reduce lungimea de undă efectivă a luminii și a crește rezoluția și profunzimea de focalizare. Totuși, chiar și cu progrese pe DUV, UBS anticipează că China va continua să depindă de ASML din cauza diferențelor de randament (yield) și productivitate (throughput) — adică proporția de cipuri bune obținute și volumul realizat într-un interval de timp. UBS menționează ca actori relevanți pe partea de echipamente Shanghai Micro Electronics Equipment (SMEE) și startup-ul Shanghai Yuliangsheng Technology Co., Ltd. , dar subliniază că acestea ar trebui urmărite mai degrabă pentru evoluția DUV, nu EUV. (Wccftech trimite, pentru context despre SMEE, la un material separat: https://wccftech.com/chinas-duv-chip-making-machine-is-far-off-from-being-a-threat-to-asml-says-report/ ) Impact comercial pentru ASML: China rămâne piață mare, dar cu risc de reglementare UBS notează că ASML depinde încă semnificativ de vânzările către China: 33% din vânzările din 2025 ar fi venit din această piață, față de 10% înainte de 2020 , conform aceleiași analize. În scenariul negativ („bear case”), UBS ia în calcul noi restricții asupra vânzărilor de DUV către China. În același timp, banca se așteaptă ca China să reprezinte 15%–20% din vânzările ASML în 2027 , semn că ponderea ar putea scădea față de vârful recent, dar fără să dispară din ecuație. Pentru industrie, mesajul este că „decuplarea” tehnologică pe litografie avansată rămâne lentă: China poate avansa pe DUV, însă EUV — și cu atât mai mult high-NA EUV — continuă să fie zona în care ASML păstrează un avantaj structural, amplificat de reglementări. [...]
Un video scurs sugerează noi culori pentru iPhone 18 Pro, un detaliu cu miză comercială înainte de lansare , într-un context în care Apple este așteptată să-și prezinte noua gamă în câteva zile, potrivit GSMArena . Materialul „hands-on” ar arăta unități demo ale iPhone 18 Pro Max într-o nuanță „Dark Cherry” și ale iPhone 18 Pro într-o nuanță de albastru. Clipul este prezentat ca scurgere de informații, deci autenticitatea nu este confirmată oficial. Culorile, diferențiatorul vizibil într-o generație cu schimbări limitate de design Conform unei scurgeri recente citate în articol, seria iPhone 18 Pro ar urma să fie disponibilă în trei culori: Dark Cherry, Black și Sky Blue. Nuanța Dark Cherry, numită și „Burgundy”, este descrisă ca fiind „culoarea-vedetă” a anului. Pe partea de design, modelele iPhone 18 Pro nu sunt așteptate să aducă schimbări majore față de iPhone 17 Pro, iar noile culori ar fi una dintre cele mai vizibile diferențe pentru cumpărători. Ce mai indică zvonurile: cameră cu diafragmă variabilă și A20 Pro Dincolo de culori, iPhone 18 Pro și 18 Pro Max sunt vehiculate cu: o cameră principală spate nouă, cu diafragmă variabilă (adică poate ajusta deschiderea pentru a controla mai bine lumina și profunzimea de câmp); chipsetul A20 Pro; un modem nou; baterii „ușor” mai mari. Apple este așteptată să organizeze în curând evenimentul de lansare iPhone, unde ar putea prezenta și primul iPhone pliabil, alături de iPhone 18 Pro și iPhone 18 Pro Max. [...]
iQOO extinde în India seria Z11 cu Z11xa 5G, mizând pe autonomie și rezistență la apă/praf : noul model vine cu baterie de 7.200 mAh și certificări IP68/IP69, într-un segment unde diferențierea se face tot mai mult prin utilizare intensă și durabilitate, potrivit CNMO . Telefonul a fost lansat pe 7 septembrie în India și este a patra variantă din gama Z11 disponibilă local, după Z11x, Z11 Lite și Z11. Publicația notează că Z11xa 5G este, în esență, o variantă a lui Z11x, diferența principală fiind configurația de memorie: Z11xa se vinde într-o singură versiune, 8 GB RAM și 128 GB stocare, în timp ce Z11x are și alte opțiuni (inclusiv 6 GB RAM și 256 GB stocare). Autonomie: 7.200 mAh, 44 W și promisiuni de durată a bateriei Z11xa 5G are o baterie de 7.200 mAh și încărcare rapidă la 44 W. iQOO susține că 10 minute de încărcare pot oferi până la 6 ore de convorbiri. Modelul mai include încărcare „bypass” (alimentare directă pentru a reduce stresul asupra bateriei în anumite scenarii), încărcare inversă și funcții de protecție a bateriei. Un detaliu relevant pentru utilizare pe termen lung: iQOO afirmă că bateria poate păstra cel puțin 80% din capacitate după 1.600 de cicluri complete de încărcare. Rezistență și conectivitate: IP68/IP69 și dotări de bază pentru segment Pe partea de rezistență, telefonul are protecție IP68/IP69+ la praf și apă. La conectivitate și echipare, include dual SIM 5G, Wi‑Fi dual-band (2,4 GHz/5 GHz), Bluetooth 5.4, USB Type‑C, difuzoare stereo și senzor de amprentă pe lateral. Ecranul este un LCD de 6,76 inci, cu rezoluție 2344×1080 pixeli și rată de refresh de 120 Hz. La capitolul procesor, modelul folosește MediaTek Dimensity 7400‑Turbo 5G și rulează OriginOS 6, cu suport pentru extindere de memorie virtuală pentru multitasking. Camere și preț: Sony IMX852 și filmare 4K Sistemul foto include o cameră principală de 50 MP (Sony IMX852) și un senzor de profunzime de 2 MP, iar camera frontală are 32 MP. Atât camerele din spate, cât și cea frontală suportă filmare 4K. iQOO Z11xa 5G va fi disponibil în culorile Titanium Black și Prism Green. Varianta 8 GB + 128 GB costă 27.499 rupii indiene și intră la vânzare din 14 septembrie, prin Amazon India . CNMO indică și un reper de conversie în yuani (2.360), fără a oferi un echivalent în euro sau lei. [...]
IFA 2026 își asumă public rebalansarea către companiile chineze , iar conducerea târgului spune că fenomenul „reflectă realitatea pieței”, nu o alegere de direcție, potrivit IT Home . Într-un dialog la Berlin cu Sina Tech („Oulu Zhi”), CEO-ul IFA, Leif Lindner, a respins ideea că evenimentul ar deveni „prea chinezesc”, insistând că organizatorii nu condiționează inovația de țara de origine. Ponderea Chinei: „aproape 50%” ca număr, 38% ca suprafață În jurul ediției 2026 a apărut afirmația că firmele chineze ar ajunge la aproape jumătate dintre expozanți. Lindner a nuanțat însă: proporția „poate” fi aproape de jumătate dacă este măsurată în număr de companii, dar dacă se calculează după suprafața de expunere, ponderea este de 38% , conform discuției citate. CEO-ul IFA a mai susținut că nu este vorba despre o „invazie” recentă, ci despre o relație construită în timp: colaborarea cu China ar fi început în urmă cu aproximativ 20 de ani, iar creșterea vizibilității ar veni pe fondul internaționalizării accelerate a companiilor chineze. Impact operațional pentru IFA: diversitate vs. cerere, într-un târg „sold out” Pentru organizatori, miza practică nu este doar imaginea, ci și administrarea unui eveniment care funcționează deja la limită: Lindner spune că standurile sunt epuizate (sold out) și că IFA vrea să păstreze dimensiunea actuală, în loc să crească suprafața expozițională. În acest context, discuția despre „dependență” de o singură țară se leagă direct de două constrângeri operaționale: cererea ridicată de spațiu (care limitează posibilitatea de a „corecta” rapid mixul de expozanți); nevoia de diversitate : Lindner afirmă că înțelege îngrijorările și că IFA „desigur” își dorește să mențină diversitatea, dar că târgul ajunge să oglindească structura actuală a pieței globale de electronice și tehnologie de consum. Cine sunt „capetele de afiș” și de ce contează robotica În lista de exemple, Lindner a menționat explicit companii precum Xiaomi (despre care spune că este pentru prima dată la IFA), Dreame (care își extinde prezența), dar și Hisense, TCL și Anker, pe care le descrie ca având poziții importante în cadrul târgului. Totodată, el indică interesul crescut pentru firme chineze din zona roboților umanoizi și a „inteligenței întrupate” (sisteme de inteligență artificială integrate în corpuri/mașini capabile să interacționeze fizic cu mediul). Un semnal operațional al acestui interes: Lindner afirmă că zona dedicată roboților a depășit așteptările, iar în 5 septembrie accesul ar fi fost restricționat temporar din cauza aglomerației generate de un show cu roboți. Ce urmează: mai multe activități în jurul târgului, nu neapărat mai mult spațiu Pentru următorii 3–5 ani, șeful IFA indică o direcție de dezvoltare care nu se bazează pe extinderea halei, ci pe mai multe activități și experiențe conexe , astfel încât impactul IFA să „iasă” din perimetrul expoziției și să atragă și public din afara industriei (lideri de opinie, persoane publice). În logica prezentată, aceasta ar fi o cale de a crește relevanța evenimentului chiar și atunci când spațiul de expunere rămâne plafonat. [...]
Micro-drone de 1 mm, propulsate doar de ultrasunete, ar putea deschide o cale către dispozitive medicale mai mici și mai ușor de controlat , însă tehnologia este încă la nivel de bază pentru dezvoltări ulterioare, nu pentru utilizare pe scară largă, potrivit Mediafax . Dispozitivele descrise sunt acționate exclusiv de sunet: când asupra lor este direcționat un sunet la frecvența potrivită, camerele goale din structură intră în rezonanță și generează un jet de aer. Forța rezultată poate dirija o ambarcațiune foarte mică sau poate ridica de la sol un robot zburător minuscul, conform informațiilor preluate de publicația sârbă Blic . De ce contează: miniaturizarea fără motor schimbă limita „de jos” a roboților Baza tehnologiei este rezonanța Helmholtz , un fenomen studiat încă din 1856 de fizicianul german Hermann von Helmholtz, care a observat că aerul prins într-o cavitate poate intra în rezonanță și produce un flux slab de aer. Cercetătorii au încercat acum să folosească acest principiu pentru a pune în mișcare „mașini” la scară foarte mică. Un detaliu cu impact operațional este că, pe măsură ce rezonatoarele sunt micșorate, frecvența necesară pentru activare ajunge în domeniul ultrasunetelor. Asta înseamnă că sunetul devine prea înalt pentru a fi auzit de oameni, dar poate fi direcționat mai precis — un avantaj important când controlul fin este esențial. Cum au fost construite și controlate în laborator Pentru realizarea acestor structuri, echipa a folosit o tehnică specializată de imprimare 3D numită „imprimare cu doi fotoni” (o metodă care permite fabricarea de micro-structuri foarte fine). Au construit structuri goale pe baza ecuațiilor originale ale lui Helmholtz, apoi le-au testat în laborator și prin simulări pe computer. Rezultatele au indicat că structurile generează forță de propulsie conform predicțiilor, iar controlul direcției s-a făcut prin schimbarea tonului unui difuzor aflat în apropiere, pentru a dirija ambarcațiunile la stânga, la dreapta sau înainte. „Microflyers” de 1 mm și posibile aplicații în biomedicină Într-o etapă a experimentului, cercetătorii au construit „microflyers”, unele cu lățimea de doar un milimetru, care puteau genera forță ascensională în două moduri: printr-o propulsie direcționată în jos, asemănătoare principiului unei rachete, dar folosind aerul pentru tracțiune; prin pale minuscule care se rotesc, ca la un elicopter, puse în mișcare de undele sonore. Miza pentru medicină vine din faptul că motoarele clasice au limite la miniaturizare, fiind dependente de componente precum magneți, bobine și arbori. În schimb, aceste rezonatoare sunt camere goale modelate cu precizie, ceea ce ar putea permite, în timp, dispozitive și mai mici. Echipa vede aplicații care depășesc roboții și ambarcațiunile miniaturale: principiul ar putea fi folosit pentru a roti și deplasa cu precizie obiecte minuscule în aer fără contact fizic, iar o direcție menționată este biomedicina, inclusiv dispozitive precum stenturile cardiace. Cercetătorii avertizează însă că, în acest moment, soluția rămâne o platformă pentru dezvoltări viitoare, nu o tehnologie gata de implementare practică la scară largă. [...]
