IFA 2026 își asumă public rebalansarea către companiile chineze, iar conducerea târgului spune că fenomenul „reflectă realitatea pieței”, nu o alegere de direcție, potrivit IT Home. Într-un dialog la Berlin cu Sina Tech („Oulu Zhi”), CEO-ul IFA, Leif Lindner, a respins ideea că evenimentul ar deveni „prea chinezesc”, insistând că organizatorii nu condiționează inovația de țara de origine.

Ponderea Chinei: „aproape 50%” ca număr, 38% ca suprafață

În jurul ediției 2026 a apărut afirmația că firmele chineze ar ajunge la aproape jumătate dintre expozanți. Lindner a nuanțat însă: proporția „poate” fi aproape de jumătate dacă este măsurată în număr de companii, dar dacă se calculează după suprafața de expunere, ponderea este de 38%, conform discuției citate.

CEO-ul IFA a mai susținut că nu este vorba despre o „invazie” recentă, ci despre o relație construită în timp: colaborarea cu China ar fi început în urmă cu aproximativ 20 de ani, iar creșterea vizibilității ar veni pe fondul internaționalizării accelerate a companiilor chineze.

Impact operațional pentru IFA: diversitate vs. cerere, într-un târg „sold out”

Pentru organizatori, miza practică nu este doar imaginea, ci și administrarea unui eveniment care funcționează deja la limită: Lindner spune că standurile sunt epuizate (sold out) și că IFA vrea să păstreze dimensiunea actuală, în loc să crească suprafața expozițională.

În acest context, discuția despre „dependență” de o singură țară se leagă direct de două constrângeri operaționale:

• cererea ridicată de spațiu (care limitează posibilitatea de a „corecta” rapid mixul de expozanți);
• nevoia de diversitate: Lindner afirmă că înțelege îngrijorările și că IFA „desigur” își dorește să mențină diversitatea, dar că târgul ajunge să oglindească structura actuală a pieței globale de electronice și tehnologie de consum.

Cine sunt „capetele de afiș” și de ce contează robotica

În lista de exemple, Lindner a menționat explicit companii precum Xiaomi (despre care spune că este pentru prima dată la IFA), Dreame (care își extinde prezența), dar și Hisense, TCL și Anker, pe care le descrie ca având poziții importante în cadrul târgului. Totodată, el indică interesul crescut pentru firme chineze din zona roboților umanoizi și a „inteligenței întrupate” (sisteme de inteligență artificială integrate în corpuri/mașini capabile să interacționeze fizic cu mediul).

Un semnal operațional al acestui interes: Lindner afirmă că zona dedicată roboților a depășit așteptările, iar în 5 septembrie accesul ar fi fost restricționat temporar din cauza aglomerației generate de un show cu roboți.

Ce urmează: mai multe activități în jurul târgului, nu neapărat mai mult spațiu

Pentru următorii 3–5 ani, șeful IFA indică o direcție de dezvoltare care nu se bazează pe extinderea halei, ci pe mai multe activități și experiențe conexe, astfel încât impactul IFA să „iasă” din perimetrul expoziției și să atragă și public din afara industriei (lideri de opinie, persoane publice). În logica prezentată, aceasta ar fi o cale de a crește relevanța evenimentului chiar și atunci când spațiul de expunere rămâne plafonat.