Neuralink își schimbă strategia în domeniul interfețelor creier-computer - Compania investește în tehnologii care facilitează comunicarea verbală, în urma competiției crescute

Neuralink riscă să rămână în urmă dacă mizează pe „cursorul controlat cu mintea”, în timp ce domeniul se mută spre refacerea vorbirii , arată o analiză publicată de The Verge . Ideea centrală: interfețele creier–calculator (BCI) care traduc gândurile direct în vorbire par să aibă un potențial mai mare pentru pacienți decât cele care controlează un cursor pe ecran, iar competiția ar fi avansat deja pe această direcție. Textul notează că produsele Neuralink au fost până acum „brain-to-cursor” — sisteme care permit controlul unui mouse cu ajutorul activității cerebrale. În paralel, competitori ai companiei ar fi accelerat dezvoltarea unor BCI care transformă intenția de a vorbi în rezultate de tip „gând–la–vorbire”, adică redarea cuvintelor pe ecran pe baza semnalelor neuronale asociate vorbirii. De ce contează: schimbarea țintei clinice poate decide utilitatea practică Analiza pune accent pe diferența de „comportament” pe care încearcă să îl reproducă aceste tehnologii. Deși toate BCI-urile conectează creierul la un computer (prin cabluri sau Bluetooth) și încearcă să interpreteze „impulsurile” electrice ale neuronilor, miza este ce rezultat final obțin pentru pacient: navigare cu un cursor sau comunicare prin vorbire. În acest context, publicația susține că abordarea orientată spre vorbire este „mai promițătoare” și că ar fi fost suficient de convingătoare încât Neuralink să investească discret în BCI-uri axate pe vorbire — un semnal că direcția inițială ar putea să nu fie cea mai eficientă pentru aplicații medicale cu impact imediat. Context: între promisiuni mari și limitări științifice Articolul reamintește că Elon Musk a asociat Neuralink cu promisiuni foarte ambițioase — de la „abilități supraomenești” la fuziunea minții cu inteligența artificială — însă susține că obiectivele rămân departe, pe fondul limitărilor științifice și al complexității creierului uman. În același timp, analiza menționează un „istoric sumbru” al implanturilor la maimuțe și „un anumit succes” la subiecți umani, fără a detalia cifre sau rezultate clinice. Ce urmează, în logica materialului: presiunea competitivă și utilitatea clinică ar putea împinge Neuralink să își recalibreze prioritățile de produs, de la controlul cursorului către soluții care vizează direct restaurarea comunicării prin vorbire. [...]