Cercetătorul Charles Lieber, recrutat de China pentru programul de „supersoldați” - Acces la resurse avansate pentru dezvoltarea interfețelor creier-calculator

Recrutarea lui Charles Lieber de către un institut finanțat de statul chinez arată cum China poate accelera dezvoltarea unor tehnologii cu potențial militar folosind infrastructură și bugete greu de egalat în SUA , potrivit HotNews , care citează o investigație Reuters. Charles Lieber, 67 de ani, este un nume de referință în domeniul interfețelor creier–calculator (tehnologii care conectează activitatea neuronală la sisteme electronice). Acestea au aplicații medicale – de la potențial în tratarea sclerozei laterale amiotrofice (SLA) la recuperarea mobilității la pacienți paralizați – dar sunt urmărite și pentru utilizări militare. Departamentul american al apărării a avertizat că cercetători ai Armatei Populare de Eliberare au analizat astfel de interfețe ca metodă de a crea „supersoldați”, prin creșterea agilității mentale și a conștientizării situaționale. Un laborator reconstruit în Shenzhen, cu acces la infrastructură indisponibilă la Harvard La trei ani după condamnarea sa în SUA, Lieber coordonează în prezent i-BRAIN (Institutul pentru Cercetarea Creierului, Interfețe Avansate și Neurotehnologii), finanțat de statul chinez, parte din Academia Medicală de Cercetare și Medicină Translațională din Shenzhen (SMART), arată Reuters. Potrivit aceleiași surse, laboratorul are acces la echipamente dedicate de nanofabricație și la infrastructură pentru cercetarea pe primate – resurse care nu îi erau disponibile la Harvard. Într-o conferință a guvernului din Shenzhen, în decembrie, Lieber a descris mutarea în China și obiectivul său profesional: „Personal, obiectivul meu este să fac din Shenzhen un lider mondial.” Reuters notează că i-BRAIN a publicat pe 1 mai 2025 o postare potrivit căreia SMART l-a numit pe Lieber cercetător, iar în aceeași zi institutul a anunțat și numirea lui ca director fondator, informație care nu a fost relatată la momentul respectiv. De ce contează: combinația dintre tehnologie duală și „fuziunea civilo-militară” Analiști citați de Reuters consideră că refacerea laboratorului lui Lieber în China, după o condamnare federală în SUA, indică faptul că mecanismele americane de protecție pentru tehnologiile cu potențial militar nu țin pasul cu eforturile Beijingului de a le obține. Îngrijorarea este amplificată de strategia Chinei de „fuziune civilo-militară”, prin care resursele științifice civile sunt partajate cu armata. Glenn Gerstell, consilier la Centrul pentru Studii Strategice și Internaționale și fost consilier juridic general al Agenției Naționale de Securitate a SUA, a spus pentru Reuters: „China a transformat împotriva noastră propria noastră deschidere și propriile noastre eforturi de inovare.” Resursele din Shenzhen: litografie ASML și cercetare pe primate Potrivit Reuters, i-BRAIN a instalat în februarie un sistem de litografie ultravioletă produs de ASML, companie olandeză care produce echipamente folosite la fabricarea cipurilor avansate. ASML a declarat pentru Reuters că nu comentează public despre clienții săi. Tot în Shenzhen, Lieber are acces la Brain Science Infrastructure (BSI) Shenzhen, descrisă ca o facilitate cu 2.000 de cuști pentru primate și spații dedicate activității i-BRAIN. Reuters precizează că mulți cercetători consideră studiile pe primate o etapă necesară înaintea testelor pe oameni pentru interfețele cerebrale invazive și că nu există indicii că Lieber ar fi desfășurat astfel de cercetări la Harvard, care și-a închis centrul de cercetare pe primate în 2015. John Donoghue, profesor la Universitatea Brown și creatorul sistemului BrainGate, a explicat pentru Reuters că studiile pe primate sunt „absolut esențiale”, dar întâmpină obstacole de reglementare și finanțare în SUA, ceea ce face oferta de sprijin din China „extrem de atractivă”. Context juridic: condamnare în SUA și revenire rapidă în China Lieber a fost găsit vinovat și condamnat în decembrie 2021 pentru declarații false către anchetatori federali privind legături cu un program chinez de recrutare a talentelor, precum și pentru infracțiuni fiscale legate de plăți primite de la o universitate chineză. A executat două zile de închisoare și șase luni de arest la domiciliu, a fost amendat cu 50.000 de dolari (aprox. 230.000 lei) și obligat să plătească 33.600 de dolari (aprox. 155.000 lei) despăgubiri către Serviciul Fiscal Intern al SUA. Reuters mai arată că, în 2024, în timp ce era încă sub supraveghere judiciară, Lieber a primit aprobarea instanței pentru cel puțin trei călătorii în China, inclusiv una pentru „relaționare profesională”, potrivit documentelor instanței. Un ecosistem finanțat cu miliarde și recrutare de cercetători SMART are pentru 2026 un buget finanțat integral de guvernul din Shenzhen, în creștere cu aproape 18%, până la aproximativ 153 de milioane de dolari (aprox. 705 milioane lei), potrivit Reuters, care notează că documentele bugetare nu indică ce parte revine i-BRAIN. În același hub, funcționează și Shenzhen Bay Laboratory, entitate juridică separată, dar strâns legată operațional, lansată în 2019 cu un buget pe cinci ani de aproximativ 2 miliarde de dolari (aprox. 9,2 miliarde lei) din partea guvernului din Shenzhen. Reuters menționează și un campus dedicat de 750.000 de metri pătrați, aflat în construcție, cu un cost estimat de 1,25 miliarde de dolari (aprox. 5,75 miliarde lei). În plus, Reuters relatează că Jung Min Lee, coautor al unor lucrări de nanofabricație cu Lieber la Harvard, s-a alăturat i-BRAIN ca profesor asociat de cercetare. Ce urmează Materialul Reuters, preluat de HotNews, sugerează că miza nu este doar cariera unui cercetător, ci capacitatea Chinei de a concentra rapid finanțare, infrastructură și talent în jurul unor tehnologii „dual-use” (cu utilizări civile și militare). În lipsa unor detalii publice despre proiectele concrete ale i-BRAIN și despre eventuale aplicații militare, rămâne de urmărit dacă și cum vor reacționa autoritățile americane și europene la transferul de expertiză și la accesul la echipamente avansate în astfel de ecosisteme finanțate de stat. [...]