Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Huawei își detaliază strategia de scalare „post-Moore” pentru cipuri, mizând pe „ Tau Law ” ca alternativă la creșterea clasică a densității tranzistorilor , potrivit Huawei Central , care relatează despre publicarea versiunii 2 a lucrării tehnice „Tau Chip Law” și despre implicațiile ei pentru viitorul cip Kirin din 2026. Documentul este semnat de Tingbo He , șeful unității de semiconductori Huawei, și aduce – față de versiunea 1 prezentată în mai – detalii de implementare inginerească, date de măsurare și o „foaie de parcurs” (roadmap) pentru evoluția produselor bazate pe acest cadru. Ce schimbă „Tau Law”: progres măsurat în timp, nu în suprafața tranzistorilor În esență, „Tau Law” propune o abordare diferită de Moore’s Law: în loc ca progresul să fie urmărit prin micșorarea tranzistorilor (și creșterea densității pe suprafață), Huawei folosește constanta de timp τ (tau) drept unitate fundamentală pentru scalare. Publicația notează că lucrarea descrie și o „teorie de scalare în timp pentru sisteme electronice multistrat”. Această repoziționare contează operațional: sugerează că Huawei își construiește planul de evoluție a cipurilor în jurul arhitecturilor 3D și al optimizărilor de sistem, nu doar al trecerii la noduri de fabricație mai avansate. LogicFolding și „gear ratio”: cum ar funcționa în practică Lucrarea descrie principiile „Tau Law” prin diagrame și acoperă tehnologii precum: modelul spațio-temporal stratificat „Tau-layered”; arhitectura de proiectare „LogicFolding”; secțiunea transversală a interfeței (interface cross-section); cadrul „Unified Bus”; „Hi-ONE”. Un concept cheie este „gear ratio” în LogicFolding. Conform descrierii, atunci când pasul de „hybrid bonding” (lipire hibridă, o tehnică de interconectare pentru integrare 3D) se apropie de dimensiunile cablajului metalic din stratul superior, proiectarea 3D trece la optimizare constantă la nivel de celulă, în loc să se bazeze pe optimizări la nivel de „macro-bloc”. Huawei Central mai arată că această abordare ar permite o partiționare logică mai fină, pentru a depăși limitele stivuirii 3D tradiționale, care „stratifica” în principal pe blocuri funcționale. Ce cifre invocă lucrarea: densitate și eficiență energetică În material se menționează că LogicFolding împarte circuitele digitale, analogice și memoria pe niveluri stivuite și ar aduce: un avans „în trepte” de 55% al densității tranzistorilor; o creștere de 41% a eficienței energetice la un nod de fabricație fix. Totodată, publicația notează că lucrarea include un grafic cu indicatori precum tensiune, frecvență, consum de energie, arie și densitate de putere pentru cipurile Kirin din 2026, fără a detalia în text valorile concrete ale acestor măsurători. Context: legătura cu Kirin 2026 și ce rămâne neclar Huawei Central reamintește că Huawei a indicat anterior că își va baza cipul Kirin din 2026 pe „Tau Law”. Versiunea 2 a lucrării adaugă, în principal, elemente de execuție și măsurare, ceea ce sugerează un pas de la concept la inginerie aplicată. Rămâne însă neclar, din informațiile disponibile în articol, în ce măsură aceste rezultate se vor traduce în produse comerciale la scară mare și care sunt constrângerile de producție (de exemplu, capacități industriale sau lanț de aprovizionare) asociate unei astfel de arhitecturi. [...]
China își accelerează constelația „Qianfan” după ce, pe 4 iulie 2026, a lansat cu succes 13 sateliți „Qianfan” pe orbită polară, într-o misiune care ridică ritmul de construire a unei rețele de internet prin satelit cu ambiții globale, potrivit IT Home . Lansarea a avut loc la ora 17:30 (ora Beijingului) de la Centrul de lansare a sateliților Taiyuan, folosind racheta Long March 6A (denumită și Long March 6 „modificată”). Sateliții au intrat „cu succes” pe orbita planificată, iar misiunea a fost declarată un succes. Un element de context operațional important este că aceasta a fost a 655-a misiune a familiei de rachete Long March, conform informațiilor oficiale citate de publicație. Ce este „Qianfan” și de ce contează „Qianfan” („mii de pânze”) este o constelație de sateliți construită și operată de Shanghai Yuanxin Satellite Technology , cu obiectivul de a furniza utilizatorilor din întreaga lume servicii de internet prin satelit cu latență redusă , viteze ridicate și fiabilitate mare . În material se menționează și că serviciile ar urma să poată evolua „lin” pentru a susține viitoarele standarde 6G. Planul de extindere: de la acoperire regională la peste 15.000 de sateliți Potrivit planificării publice citate, proiectul este împărțit în trei etape: Faza 1: 648 sateliți, pentru acoperire regională; Faza 2: încă 648 sateliți (total 1.296 ), pentru acoperire globală; Faza 3: peste 15.000 de sateliți, pentru servicii diversificate și integrate. Capacitatea rachetei și ritmul recent al lansărilor Long March 6A este descrisă ca o rachetă de generație nouă, cu propulsie mixtă (solid-lichid), proiectată pentru lansări „dense” cu mai mulți sateliți într-o singură misiune. IT Home notează o capacitate de transport de cel puțin 6,5 tone către o orbită sincronă cu Soarele la altitudinea de 500 km. Publicația mai arată că lansarea anterioară a sateliților „Qianfan” a avut loc pe 5 iunie 2026, cu o rachetă Long March 8, de la platforma comercială din Hainan, când a fost plasat pe orbită „grupul 12”. La acel moment, numărul sateliților „Qianfan” aflați pe orbită ajunsese la 182 . [...]
Descoperirea de carbon organic direct la suprafața unei roci marțiene complică interpretarea „semnelor de viață” și întărește nevoia de a aduce probe pe Pământ , potrivit Ars Technica . Roverul NASA Perseverance a detectat un tip de carbon macromolecular pe suprafața unei formațiuni din craterul Jezero , într-o zonă de la marginea unui vechi canal fluvial numit Neretva Vallis, la un sit denumit Bright Angel. Spre deosebire de descoperirile anterioare, unde carbonul organic a fost găsit în interiorul rocilor și a necesitat forare sau abraziune pentru a fi expus, de această dată semnalul a apărut „la vedere”, pe suprafață. Autoarea principală a studiului, Ashley E. Murphy (Planetary Institute, Tucson), spune că este, din câte se știe, cea mai „superficială” detecție de materie organică de până acum pe suprafața marțiană. Ce a măsurat Perseverance și unde Detecția a fost realizată cu SHERLOC, un spectrometru Raman în ultraviolet montat pe brațul robotic al roverului. Instrumentul folosește un laser în ultraviolet profund și analizează lumina reflectată la energii „deplasate”, ceea ce permite identificarea unor legături moleculare specifice. În intervalul solurilor 1180–1218, Perseverance a analizat patru ținte la Bright Angel: Steamboat Mountain – o rocă obișnuită folosită ca probă de control; Cheyava Falls , Apollo Temple și Walhalla Glades – au indicat o semnătură spectroscopică de carbon macromolecular . Semnalul identificat este așa-numita bandă grafitică (G-band) , care indică o rețea încâlcită, „înnodată” de atomi de carbon în mare parte reduși, rezistentă la degradare chimică și termică. De ce contează: semnalul seamănă cu „kerogenul”, dar originea rămâne necunoscută În limitele de precizie ale instrumentelor de pe rover, materialul detectat se potrivește aproximativ cu kerogenul terestru. Totuși, cercetătorii evită deliberat termenul: pe Pământ, kerogenul provine aproape exclusiv din materie biologică (în principal microbi fosilizați), iar folosirea lui ar sugera o sursă biogenă. În schimb, echipa folosește formularea „carbon macromolecular” tocmai pentru a reflecta incertitudinea: nu este stabilit dacă originea este biotică (legată de viață) sau abiotică (procese geologice/chimice fără viață). Ce urmează: răspunsul ar putea depinde de aducerea probelor pe Pământ Pe Terra, o cantitate mare de carbon macromolecular este adesea asociată cu procese biologice, dar în cazul lui Bright Angel nu există încă o explicație clară. Concluzia practică, potrivit autoarei studiului, este că pentru a înțelege ce este acest carbon și de unde provine ar putea fi necesară aducerea de eșantioane pe Pământ , unde analizele de laborator pot depăși limitările instrumentelor aflate pe rover. [...]
Microsoft a început să permită autentificarea în Edge cu un cont Google , o schimbare cu impact direct pentru companii: funcția poate fi blocată prin politici IT, pe măsură ce browserul deschide sincronizarea de date prin infrastructura Google, potrivit WinFuture . Funcționalitatea este introdusă treptat în Microsoft Edge, odată cu versiunea 150, pentru utilizatorii de Windows și macOS. Prin autentificarea cu un cont Google, utilizatorii pot sincroniza direct marcajele (bookmark-urile), istoricul de navigare și alte date personale folosind serviciile Google, fără să mai fie obligatoriu un cont Microsoft. Ce se schimbă pentru utilizatori și pentru administrarea IT Autentificarea cu Google rulează în paralel cu un cont Microsoft existent, ceea ce înseamnă că utilizatorii pot păstra ambele profiluri. Un efect practic menționat este facilitarea autentificării pe site-uri terțe, pentru cei care folosesc deja contul Google ca identitate principală. Pentru mediul corporate, noutatea relevantă este controlul: administratorii pot bloca această opțiune prin politica NonMicrosoftAccountSignInEnabled , dacă vor să limiteze folosirea conturilor non-Microsoft pe calculatoarele companiei. De ce contează: Microsoft își relaxează strategia de „ecosistem” WinFuture notează că Microsoft își schimbă abordarea față de poziția din 2020, când compania susținea că nu vrea să integreze implicit servicii Google în Edge. Mișcarea vine pe fondul feedbackului utilizatorilor, care ar fi recurs anterior la soluții neoficiale pentru a-și sincroniza datele prin Google. În context, Edge este construit pe Chromium (proiect open-source) , iar deciziile majore de platformă sunt influențate puternic de Google. Chiar dacă Microsoft a încercat să-și păstreze diferențiatori proprii, acceptarea autentificării cu Google indică o orientare mai pragmatică spre obiceiurile reale ale utilizatorilor. Când ajunge la toată lumea Actualizarea este distribuită controlat, etapizat, începând cu versiunea 150 (menționată în material ca 150.0.4078.48). Asta înseamnă că opțiunea poate să nu fie vizibilă imediat pe toate sistemele, chiar dacă browserul este actualizat. Informațiile despre funcție au fost relatate și de Windows Central , citat de WinFuture. [...]
Meta introduce un abonament de 19,99 dolari pe lună (aprox. 90 lei) pentru a debloca mai mult din funcțiile „AI” ale ochelarilor săi inteligenți , o schimbare care mută costul produsului dinspre o achiziție unică spre un model recurent de monetizare a utilizării, potrivit Futurism . Miza pentru utilizatori este că accesul „serios” la funcții devine condiționat de plată, chiar dacă dispozitivul a fost deja cumpărat. Meta lansează abonamentul „ Meta One Premium ”, descris ca necesar pentru cei care vor „să scoată maximum” din ochelari. Publicația notează că firma susține că abonamentul nu este obligatoriu, însă introduce limitări de utilizare („rate limit”, adică plafon de utilizare) pentru funcțiile considerate cheie. Ce se schimbă, concret: limită de ore cu și fără abonament Exemplul central din material este „ Conversation Focus ”, o funcție care amplifică vocile persoanelor cu care vorbești. Conform informațiilor citate: cu abonament: utilizatorii au acces la 15 ore pe lună de „Conversation Focus”, după care sunt blocați; fără abonament: utilizatorii sunt limitați la trei ore pe lună . De ce contează: costul nu pare legat de infrastructură online Un argument important din articol este că „Conversation Focus” nu ar necesita conexiune la internet pentru a funcționa, ceea ce sugerează că nu depinde de procesare pe servere la distanță (și, implicit, de costuri variabile de calcul în cloud). În acest context, materialul citează o observație din The Verge, care pune sub semnul întrebării justificarea economică a plafonării și a abonamentului. Context: controverse de confidențialitate și presiune pe proiectele AI ale Meta Futurism amintește că Meta a fost recent în centrul unei controverse după ce Wired a relatat că ar fi inclus discret tehnologie de recunoaștere facială în software-ul ochelarilor inteligenți. În plus, ochelarii cu cameră au atras critici legate de filmarea discretă a persoanelor, fără consimțământ. În același timp, publicația notează că, deși ochelarii s-ar fi vândut „în milioane”, inițiativele AI ale Meta ar fi întâmpinat dificultăți interne, iar scumpirea utilizării pentru „power users” (utilizatorii intensivi) ar putea afecta unul dintre proiectele considerate de succes. Ce urmează Din informațiile disponibile în material, schimbarea se conturează ca o normalizare a abonamentelor pentru funcții software pe dispozitive deja cumpărate , cu limitări lunare explicite. Nu sunt oferite detalii suplimentare despre alte funcții incluse în abonament sau despre calendarul complet de implementare, dincolo de descrierea abonamentului și a limitelor de utilizare pentru „Conversation Focus”. [...]
Vivo pregătește un X300e cu baterie de peste 7.000 mAh , într-o combinație care ar putea muta competiția din zona „flagship” spre autonomie și încărcare rapidă, potrivit unei scurgeri de informații publicate de Gizmochina . Modelul ar urma să vină cu Snapdragon 8 Gen 5 și camere calibrate Zeiss, însă detaliile rămân neconfirmate oficial. Conform informațiilor atribuite tipsterului Digital Chat Station , Vivo X300e ar urma să aibă o baterie de 7.015 mAh sau 7.100 mAh, cu suport pentru încărcare rapidă la 90 W. În același timp, telefonul ar fi creditat cu o grosime de 7,99 mm și o greutate de aproximativ 203 grame — o combinație care, dacă se confirmă, ar ridica miza pe segmentul telefoanelor subțiri cu autonomie mare. Ce știm despre ecran și platforma hardware În aceeași scurgere, X300e este descris cu un ecran OLED de 6,59 inci, rezoluție 1,5K și design cu panou plat. La capitolul procesor, ar urma să folosească Snapdragon 8 Gen 5 de la Qualcomm, același cip menționat și pentru Vivo X300 FE. Pentru camera frontală, sursa indică un senzor de 50 MP, destinat fotografiilor și apelurilor video. Camerele: 50 MP principal, periscop și reglaje Zeiss Pe spate, configurația ar include: cameră principală de 50 MP; cameră ultra-wide (unghi larg) de 8 MP; cameră periscop de 50 MP (IMX8), pentru zoom. Sistemul foto ar urma să beneficieze de „tuning” Zeiss (optimizări de procesare și calibrare), despre care scurgerea susține că ar îmbunătăți acuratețea culorilor și calitatea optică. Design și elemente încă neconfirmate La nivel de design, scurgerea indică o insulă pătrată pentru camere, poziționată în stânga, și rame metalice. Este menționată și posibilitatea unui senzor ultrasonic de amprentă, dar acest detaliu nu este confirmat complet. Publicația notează că nu există, deocamdată, informații despre calendarul de lansare, iar specificațiile ar trebui tratate cu prudență până la un anunț oficial din partea Vivo. [...]
Anthropic intră direct în cercetarea de medicamente, un pas care poate muta competiția din AI din zona „instrumentelor” în zona costurilor și riscurilor reale ale R&D-ului farmaceutic , potrivit IT之家 . Compania a anunțat că va porni un program propriu de dezvoltare de medicamente, concentrat pe „boli neglijate” – afecțiuni rare pentru care marile companii farmaceutice consideră că randamentul comercial este prea mic ca să justifice investiții consistente. Miza operațională este că Anthropic nu se limitează la a vinde sau licenția tehnologie către industria farmaceutică, ci își asumă intern o parte din lanțul de cercetare, cel puțin în fazele timpurii și preclinice (înainte de testarea pe oameni), unde selecția candidaților și analiza datelor pot fi accelerate de modele AI. De la platformă pentru cercetători la program propriu de R&D Anunțul a fost făcut în cadrul evenimentului „The Briefing: AI for Science”, unde Anthropic a lansat și Claude Science , descris ca un „spațiu de lucru” pentru cercetători care adună într-un singur mediu instrumente, seturi de date și fluxuri de lucru. Platforma ar include funcții precum analiză de date, generare de grafice și asistență pentru activități de cercetare. Compania a prezentat exemple de utilizare, inclusiv un caz în care un cercetător de la Universitatea California, San Francisco (UCSF) ar fi identificat în câteva minute o contaminare virală într-un experiment, problemă care ar fi trecut neobservată timp de un an. Tot ca demonstrație de capabilități, Anthropic a susținut că sistemul poate analiza în mai puțin de o oră 100 de boli genetice rare și poate selecta 32 de direcții candidate care merită evaluate ulterior prin „screening” computațional (filtrare și testare virtuală a unor ipoteze/compuși, înainte de experimentele de laborator). Ce rămâne neclar: ținte, parteneriate și pașii scumpi ai dezvoltării Anthropic nu a comunicat care vor fi primele boli sau proiecte concrete vizate. De asemenea, compania nu a precizat dacă, în cazul identificării unor candidați promițători, va continua singură etapele următoare sau va colabora cu alte organizații pentru experimente pe animale, studii clinice și producție. Această zonă este critică deoarece, dincolo de fazele de descoperire și preclinic, costurile, durata și riscurile cresc semnificativ, iar aprobările de reglementare devin determinante. Context: AI accelerează, dar nu înlocuiește validarea clinică Materialul notează că interesul pentru AI în cercetarea de medicamente a crescut, cu platforme dezvoltate de OpenAI, Google și Amazon, în timp ce Google DeepMind (prin Isomorphic Labs) și companii specializate precum Insilico Medicine avansează proiecte proprii. În paralel, marii producători de medicamente (AstraZeneca, Novo Nordisk, GSK) extind utilizarea AI în selecția de compuși, proiectarea moleculară, analiză de date și optimizarea proceselor de R&D. În același timp, mai mulți experți citați subliniază limita actuală: nu există încă un medicament proiectat integral de AI care să fi parcurs toate studiile clinice și să fi primit aprobarea FDA (agenția americană a medicamentului). AI poate crește viteza de identificare a candidaților și eficiența cercetării, însă nu elimină necesitatea testelor de toxicitate, siguranță și eficacitate, nici etapele clinice. În acest context, CEO-ul Novartis, Vas Narasimhan, a indicat că dezvoltarea unui medicament până la aprobare durează în medie circa 12 ani, iar aproximativ 40% din acest interval ține de procesarea informației și operațiuni de R&D. În opinia lui, o nouă generație de instrumente AI ar putea reduce aceste componente astfel încât ciclul total să ajungă la circa 7–8 ani, însă etapele biologice (experimente, studii clinice) rămân greu de accelerat. El a mai estimat că rata de succes ar putea crește de la aproximativ 8% la aproximativ 16%, dar tot cu dependență de validare experimentală pe termen lung. Semnal operațional: echipă de life sciences și laborator propriu În ultimul an, Anthropic și-a extins echipa de științe ale vieții și a construit un laborator „wet lab” (laborator pentru experimente biologice efective, nu doar simulări). Publicația mai menționează informații din industrie potrivit cărora compania ar recruta activ specialiști din mari companii farmaceutice și instituții de cercetare, pentru a susține programul. Concluzia implicită a materialului: chiar dacă AI poate îngusta rapid lista de candidați și poate îmbunătăți direcțiile de cercetare, rezultatele clinice și aprobările vor necesita, în continuare, timp îndelungat și resurse mari – iar intrarea Anthropic în dezvoltarea directă de medicamente înseamnă asumarea acestor constrângeri, nu doar furnizarea de software. [...]
Un avion de hârtie cu anvergura de 20,04 metri a intrat în Cartea Recordurilor , ridicând ștacheta pentru proiecte „low-cost” cu logică de inginerie aeronautică , după ce ICARUS a obținut certificarea Guinness și a planat 59 de metri, potrivit IT Home . Recordul a fost omologat pe 25 iunie, în timpul evenimentului WMF (We Make Future) organizat la centrul expozițional BolognaFiere, în Bologna, Italia. ICARUS este descris drept „cel mai mare avion de hârtie din lume”, cu o lungime de 7 metri, anvergură de 20,04 metri și o greutate de 28,49 kilograme. De ce contează: recordul a fost câștigat prin stabilitate, nu doar prin dimensiune Regulile competiției au impus o lansare de pe o platformă de maximum 3 metri, aeronava trebuind să zboare cel puțin 15 metri și să fie aruncată de o singură persoană. În aceste condiții, ICARUS a reușit un zbor de 59 de metri, depășind recordul deținut din 2013 de Universitatea Tehnică din Braunschweig. Precedentul record aparținea avionului de hârtie „Carolo-Wilhelminchen”, care avea anvergura de 18 metri, lungimea de 5 metri, greutatea de 24 kg și o alunecare de 18 metri. Cum a fost obținută performanța: soluții apropiate de aviația clasică Pentru a crește stabilitatea în zbor, echipa a folosit o abordare mai apropiată de ingineria aeronautică tradițională, cu elemente structurale precum: lonjeroane și nervuri de aripă; margine de atac și margine de fugă; ampenaj (coadă). În plus, proiectul a utilizat hârtie laminată, componente repetabile și o geometrie specifică, cu obiectivul de a menține rigiditatea ansamblului fără a crește excesiv greutatea. [...]
Bethesda fixează prețul și fereastra de acces pentru „Revelations”, un DLC de 19,99 dolari (aprox. 92 lei) care vine la pachet cu un update gratuit pentru toți jucătorii , potrivit Notebookcheck . Extensia de campanie pentru DOOM: The Dark Ages se lansează pe 7 iulie 2026 pe PC, PlayStation 5 și Xbox Series X/S, cu disponibilitate simultană în magazinele digitale. Ce cumpără jucătorii și cum e poziționat pachetul „Revelations” este descris ca primul mare DLC de campanie pentru joc și ar adăuga un conținut single-player estimat la 10–12 ore. Dezvoltatorul împarte ritmul în 60% progres pe poveste și 40% conținut de final (endgame). Conform aceleiași surse, durata ar face pachetul mai mare decât ambele extensii post-lansare ale DOOM Eternal la un loc. Lansare globală, preîncărcare și optimizări tehnice Lansarea este gândită ca una sincronizată la nivel global, cu acces pe PC prin Steam și pe console prin PlayStation Store și Xbox Marketplace. Este menționată și opțiunea de preîncărcare (descărcarea fișierelor înainte de ora lansării), astfel încât jocul să poată fi pornit imediat ce serverele devin active. Patch-ul de lansare include optimizări de performanță pentru scenele de luptă intense și adaugă suport pentru PlayStation Spectral Super Resolution (PSSR) pe PlayStation 5 Pro, o tehnologie de upscaling (randare la rezoluție mai mică și reconstrucție a imaginii) menită să ofere o imagine mai clară. Conținut nou: armă, structură de nivel și inamici Actualizarea centrală de gameplay este „Chain Spear”, o armă care introduce bucle de mobilitate mai rapide într-un stil de luptă mai „la sol”. Vârful armei funcționează ca un cârlig de prindere (grappling hook), trăgând personajul spre ținte sau propulsându-l prin mediu. Arma are un arbore de upgrade separat, iar resursele colectate sunt folosite pentru deblocarea de efecte și atribute. DLC-ul își organizează cele șase niveluri în jurul unui hub interconectat numit „Purgatory”, cu design de tip „Metroidvania” (progres bazat pe revenirea în zone anterioare după obținerea de abilități noi). Mai apare și integrarea unor versiuni modernizate, complet jucabile, ale unor hărți clasice din DOOM 2 , construite direct în motorul jocului. La capitolul adversari, sunt menționate variante mecanice numite „Buzzsaws”, iar „Archvile” revine într-o versiune reechilibrată: în loc să reînvie ținte, ar chema valuri noi de demoni. Sursa notează și importanța echilibrării echipamentului între suliță și scutul specific jocului de bază. Prețuri și cine primește acces din prima zi Bethesda stabilește următoarele opțiuni: „Revelations” ca achiziție separată: 19,99 dolari (aprox. 92 lei) pentru deținătorii ediției standard; upgrade la Premium Edition: 34,99 dolari (aprox. 161 lei); deținătorii Premium Edition și Collector’s Bundle: acces automat în ziua lansării. Update gratuit pentru toți: Ripatorium 3.0 În paralel cu DLC-ul plătit, id Software lansează gratuit „Ripatorium 3.0” pentru toți jucătorii. Update-ul extinde instrumentele de personalizare, adaugă opțiuni de preset localizate și revizuiește cadrul de „passcode” pentru modul de provocări din arenă. Finalizarea campaniei ar debloca trei hărți exclusive Ripatorium, arhetipuri de demoni „nealiniate” și seturi de arme pre-upgradate. [...]
Samsung a extins testarea internă a One UI 9 (bazat pe Android 17) pe o listă mai mare de telefoane și tablete Galaxy , un semnal că pregătește terenul pentru o lansare mai largă, dar fără să ofere încă un calendar pentru utilizatorii existenți, potrivit GSMArena . Mișcarea contează operațional: apar primele indicii despre ce modele intră în „pipeline”-ul de dezvoltare, însă accesul efectiv la versiuni beta sau stabile rămâne, deocamdată, limitat. Publicația notează că Samsung a pornit dezvoltarea One UI 9 inclusiv pentru Galaxy A26, după ce în mai a livrat pentru acest model actualizarea stabilă One UI 8.5 bazată pe Android 16. Ce dispozitive apar în testele One UI 9 Lista de modele aflate în testare (cu regiuni și, unde există, versiuni de firmware) include: Galaxy A26 (firmware A266MUBU9DZF1) Galaxy A36 (Europa, A366BXXUADZG1) Galaxy A37 (India, A376BXXU3BZG1) Galaxy Z Flip7 și Z Flip7 FE Galaxy Z Fold6 (India și Europa) Galaxy Z Flip6 (India și Europa) Galaxy Z Fold5 (India și Europa) Galaxy Z Flip5 (India și Europa) Galaxy S23 FE (India) Galaxy A15 4G (A155FXXUAFZG1) Galaxy M34 (India) Galaxy M15 (India și Europa) Galaxy M35 (India) Galaxy M56 (India) Galaxy F34 (India) Galaxy Tab Active5 Pro (X356BXXU8DZG1) Ce știm despre beta și ce urmează Deocamdată, programul beta One UI 9 este deschis doar pentru seria Galaxy S26 , care ar fi primit până acum trei actualizări beta. Pentru restul dispozitivelor din listă, nu este cunoscut când vor primi versiuni beta sau stabile. În paralel, sursa indică faptul că următoarele pliabile Samsung ar urma să fie primele modele care vor rula One UI 9 „din cutie”. Acestea sunt vehiculate pentru o prezentare pe 22 iulie, la un eveniment în Londra, însă informația este tratată ca zvon (nu confirmare oficială). [...]
Nava științifică „Știință” a Chinei pleacă într-o misiune de 40 de zile în Pacificul de Vest, cu un sistem de observații care combină balize fixe, vehicule subacvatice și măsurători de pe navă , într-o încercare de a îmbunătăți estimările și prognozele privind schimburile de căldură și substanțe dintre ocean și atmosferă, potrivit IT Home . Nava de cercetare integrată a părăsit astăzi portul-mamă din Qingdao (provincia Shandong) pentru „cursa comună” de cercetare științifică din 2026 în Pacificul de Vest. Expediția este programată să dureze aproximativ 40 de zile și reprezintă a 15-a ieșire pe mare a proiectului de cercetare din Pacificul de Vest, susținut de Fundația Națională pentru Științe Naturale a Chinei , proiect început în 2010. Ce urmărește expediția: două întrebări-cheie și observații multidisciplinare Misiunea este construită în jurul a două teme științifice majore: variațiile curenților principali și ale „bazinului cald” (zona tropicală cu ape foarte calde) din Pacificul de Vest și efectele lor asupra climei și mediului, respectiv evoluția reliefului geologic complex din regiune și implicațiile pentru resurse și mediu. În paralel, echipele vor derula observații integrate în mai multe domenii, inclusiv: interacțiunea ocean–atmosferă; oceanografie fizică; ecologie și biologie marină; chimie marină; geologie marină. Miza operațională: observații „punct–suprafață” cu balize și planor subacvatic Un element central al campaniei este sistemul de observații „coordonate” care combină „balize ancorate + planor mobil + secțiuni măsurate de pe navă”, pentru a acoperi atât puncte fixe, cât și zone mai largi. În acest cadru, seria de balize „Langya” (dezvoltată intern și deja pusă în utilizare) va face măsurători mai dese și mai detaliate ale proceselor de la interfața ocean–atmosferă în „bazinul cald” tropical din Pacificul de Vest, descris ca un „motor-cheie” al schimbărilor climatice globale. Scopul este estimarea și prognoza mai precisă a fluxurilor de căldură, impuls (moment) și substanțe între ocean și atmosferă. Complementar, „baliza submersă Langya” este orientată spre observații pe termen lung și continue ale proceselor dinamice din întreaga coloană de apă, pentru a înțelege legăturile energetice și mecanismele de cuplare dinamică, inclusiv transferul de energie de la circulația la scară mare către turbulența la scară mică. Context: 14 ani de serii de date și peste 1.100 de stații Institutul de Oceanologie al Academiei Chineze de Științe organizează aceste campanii din 2010, iar până acum a acumulat, potrivit sursei, serii de observații multi-parametru pe unele secțiuni-cheie din Pacificul de Vest pe o durată continuă de până la 14 ani și a realizat observații în peste 1.100 de stații. Zona de investigație s-a extins treptat de la regiunea curentului de margine vestică către zona de intersecție dintre „bazinul cald” și „limba rece”, în paralel cu construirea unui cadru teoretic de cuplare între schimbări climatice, dinamică hidrologică, cicluri ale materiei, structuri profunde și evoluția vieții. [...]
Google pregătește o actualizare majoră a nucleului Linux pentru telefoanele Pixel , o schimbare „de sub capotă” care nu aduce neapărat funcții noi, dar poate îmbunătăți direct performanța, stabilitatea și securitatea, potrivit IT之家 . Informația pornește de la o relatare a publicației Android Police, citată de IT之家, care amintește că Google actualizează periodic nucleul Linux (componenta centrală a sistemului de operare) pe seria Pixel. De această dată, conform unui pont atribuit sursei Mystic Leaks, compania ar pregăti un salt important de versiune pentru mai multe generații recente. Ce modele ar urma să primească upgrade-ul și la ce versiuni Conform detaliilor prezentate, planul ar viza: Pixel 7, Pixel 8 și Pixel 9 : de la Linux 6.1 – Android 14 la Linux 6.12 – Android 16 Pixel 10 : de la Linux 6.6 – Android 15 la Linux 6.12 – Android 16 IT之家 notează că Linux 6.12 include numeroase remedieri și îmbunătățiri de performanță, în special în zona de planificare a procesorului (CPU scheduling) și optimizări de administrare a memoriei, cu efecte potențiale asupra experienței de utilizare. De ce contează: impact direct în utilizare, nu doar „întreținere” tehnică Deși astfel de actualizări nu sunt, de regulă, vizibile ca funcții noi, ele pot influența concret modul în care se comportă telefonul: timp de pornire mai bun, rulare mai fluidă și o posibilă reducere a problemelor de încălzire . În plus, aceeași sursă sugerează că, „dacă Google dorește”, ar putea fi abordată și o problemă de performanță GPU la Pixel 10. Calendar posibil și cine rămâne pe dinafară Actualizarea ar putea veni odată cu Android 17 QPR2 , spre finalul acestui an, însă există și posibilitatea unei amânări dacă apar probleme în testare. În același timp, Pixel 6 nu ar urma să beneficieze de acest upgrade de bază, deoarece suportul oficial pentru model se încheie în octombrie anul acesta, potrivit informațiilor citate. [...]