Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic intră direct în cercetarea de medicamente, un pas care poate muta competiția din AI din zona „instrumentelor” în zona costurilor și riscurilor reale ale R&D-ului farmaceutic, potrivit IT之家. Compania a anunțat că va porni un program propriu de dezvoltare de medicamente, concentrat pe „boli neglijate” – afecțiuni rare pentru care marile companii farmaceutice consideră că randamentul comercial este prea mic ca să justifice investiții consistente.
Miza operațională este că Anthropic nu se limitează la a vinde sau licenția tehnologie către industria farmaceutică, ci își asumă intern o parte din lanțul de cercetare, cel puțin în fazele timpurii și preclinice (înainte de testarea pe oameni), unde selecția candidaților și analiza datelor pot fi accelerate de modele AI.
Anunțul a fost făcut în cadrul evenimentului „The Briefing: AI for Science”, unde Anthropic a lansat și Claude Science, descris ca un „spațiu de lucru” pentru cercetători care adună într-un singur mediu instrumente, seturi de date și fluxuri de lucru. Platforma ar include funcții precum analiză de date, generare de grafice și asistență pentru activități de cercetare.
Compania a prezentat exemple de utilizare, inclusiv un caz în care un cercetător de la Universitatea California, San Francisco (UCSF) ar fi identificat în câteva minute o contaminare virală într-un experiment, problemă care ar fi trecut neobservată timp de un an.
Tot ca demonstrație de capabilități, Anthropic a susținut că sistemul poate analiza în mai puțin de o oră 100 de boli genetice rare și poate selecta 32 de direcții candidate care merită evaluate ulterior prin „screening” computațional (filtrare și testare virtuală a unor ipoteze/compuși, înainte de experimentele de laborator).
Anthropic nu a comunicat care vor fi primele boli sau proiecte concrete vizate. De asemenea, compania nu a precizat dacă, în cazul identificării unor candidați promițători, va continua singură etapele următoare sau va colabora cu alte organizații pentru experimente pe animale, studii clinice și producție.
Această zonă este critică deoarece, dincolo de fazele de descoperire și preclinic, costurile, durata și riscurile cresc semnificativ, iar aprobările de reglementare devin determinante.
Materialul notează că interesul pentru AI în cercetarea de medicamente a crescut, cu platforme dezvoltate de OpenAI, Google și Amazon, în timp ce Google DeepMind (prin Isomorphic Labs) și companii specializate precum Insilico Medicine avansează proiecte proprii. În paralel, marii producători de medicamente (AstraZeneca, Novo Nordisk, GSK) extind utilizarea AI în selecția de compuși, proiectarea moleculară, analiză de date și optimizarea proceselor de R&D.
În același timp, mai mulți experți citați subliniază limita actuală: nu există încă un medicament proiectat integral de AI care să fi parcurs toate studiile clinice și să fi primit aprobarea FDA (agenția americană a medicamentului). AI poate crește viteza de identificare a candidaților și eficiența cercetării, însă nu elimină necesitatea testelor de toxicitate, siguranță și eficacitate, nici etapele clinice.
În acest context, CEO-ul Novartis, Vas Narasimhan, a indicat că dezvoltarea unui medicament până la aprobare durează în medie circa 12 ani, iar aproximativ 40% din acest interval ține de procesarea informației și operațiuni de R&D. În opinia lui, o nouă generație de instrumente AI ar putea reduce aceste componente astfel încât ciclul total să ajungă la circa 7–8 ani, însă etapele biologice (experimente, studii clinice) rămân greu de accelerat. El a mai estimat că rata de succes ar putea crește de la aproximativ 8% la aproximativ 16%, dar tot cu dependență de validare experimentală pe termen lung.
În ultimul an, Anthropic și-a extins echipa de științe ale vieții și a construit un laborator „wet lab” (laborator pentru experimente biologice efective, nu doar simulări). Publicația mai menționează informații din industrie potrivit cărora compania ar recruta activ specialiști din mari companii farmaceutice și instituții de cercetare, pentru a susține programul.
Concluzia implicită a materialului: chiar dacă AI poate îngusta rapid lista de candidați și poate îmbunătăți direcțiile de cercetare, rezultatele clinice și aprobările vor necesita, în continuare, timp îndelungat și resurse mari – iar intrarea Anthropic în dezvoltarea directă de medicamente înseamnă asumarea acestor constrângeri, nu doar furnizarea de software.
Recomandate
Atacurile lui Peter Thiel la adresa apelurilor Vaticanului pentru reglementarea inteligenței artificiale arată cât de politizată a devenit dezbaterea despre reguli și control în AI , într-un moment în care miza este formularea unor cadre internaționale care pot influența direct ritmul de dezvoltare și competiția SUA–China, potrivit Antena 3 . Declarațiile au fost făcute la Aspen Ideas Festival , în Colorado, într-un panel fără înregistrare, unde jurnaliștilor li s-a permis doar să ia notițe. Thiel, cofondator Palantir și PayPal și unul dintre primii susținători ai lui Donald Trump în Silicon Valley, l-a acuzat pe Papa Leon al XIV-lea că ar servi, „fără să-și dea seama”, drept „agent al comuniștilor chinezi” prin apelurile la reglementarea AI, informație relatată de CNN. De ce contează: reglementarea AI, transformată în armă în competiția geopolitică Miza centrală a intervenției lui Thiel este ideea că o reglementare internațională mai strictă ar putea încetini mai ales actorii occidentali, nu și China. În luna mai, Papa Leon al XIV-lea a folosit prima sa enciclică, „Magnifica Humanitas” („Magnifica Umanitate”), pentru a susține că inteligența artificială „trebuie dezarmată” și pentru a cere o reglementare internațională mai amplă a tehnologiei. În logica lui Thiel, mesajul papei ar putea influența o parte dintre americani, dar ar fi „puțin probabil” să fie luat în seamă în China, ceea ce ar încetini doar una dintre părțile implicate în „cursa dintre Statele Unite și China” pentru AI. Vaticanul nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului. Context: tensiuni mai vechi între Thiel și Vatican Antena 3 notează că relația tensionată nu este nouă. În martie, Thiel a susținut la Roma o serie de conferințe despre Antihrist, cu acces pe bază de invitație, aproape de Vatican, iar două universități catolice au precizat public că nu au avut nicio implicare în organizare. În același context, Thiel a susținut în repetate rânduri că Antihristul s-ar putea manifesta nu ca o persoană, ci ca un guvern mondial care își consolidează puterea promițând protecție împotriva unor amenințări existențiale, precum inteligența artificială sau încălzirea globală. Un discurs mai larg: instituții, UE și puterea companiilor tech În panelul de la Aspen, alături de politologul Francis Fukuyama, Thiel a extins discuția către politica internă americană și rolul instituțiilor. El a avertizat asupra unei „preluări democrat-socialiste” a Partidului Democrat și a minimalizat importanța Partidului Republican în ecuația politică, potrivit relatării. Totodată, Thiel a comparat Uniunea Europeană cu „o inteligență artificială proastă”, descriind UE drept o birocrație stagnantă și excesiv de dependentă de reguli, în care oamenii sunt „NPC-uri” (personaje nejucabile din jocurile video) fără putere reală de decizie. Palantir și acuzații fără dovezi despre AI și alegeri Thiel a vorbit și despre Palantir, companie care are contracte importante cu agenții federale americane, inclusiv cu Pentagonul și cu ICE, dar a susținut că firma „nu este lipită de șold” de ceea ce el a numit „statul profund american”. Palantir nu a răspuns solicitării de a comenta afirmațiile, potrivit materialului. În aceeași intervenție, Thiel a lansat o afirmație conspiraționistă, fără a prezenta dovezi, potrivit căreia Anthropic ar urma să „aranjeze alegerile din 2028” în favoarea democraților. Anthropic a refuzat să comenteze și a indicat o postare recentă de pe blogul companiei despre integritatea alegerilor și imparțialitatea politică. În ansamblu, episodul evidențiază o linie de fractură tot mai vizibilă: pentru o parte a elitei tehnologice, reglementarea AI nu mai este doar o discuție despre siguranță și responsabilitate, ci un instrument care poate redistribui avantajul strategic între state și între centrele de putere din interiorul SUA. [...]
Ridicarea restricțiilor de export ale SUA redeschide accesul global la modelele „de frontieră” ale Anthropic , într-un semnal că Washingtonul încearcă să controleze riscurile de securitate fără să blocheze complet distribuția comercială a celor mai avansate sisteme de inteligență artificială, potrivit Biziday . Anthropic a anunțat că a fost notificată de Departamentul Comerțului din SUA că au fost ridicate controalele la export pentru modelele Claude Fable 5 și Mythos 5 și că va începe să restabilească accesul la acestea începând de miercuri. La începutul lunii, autoritățile americane blocaseră accesul la cele două modele invocând motive de securitate națională. De ce contează: un precedent de reglementare pentru modelele avansate Decizia vine după ce compania a colaborat cu autoritățile americane pentru a aborda riscurile asociate, conform unei scrisori din 26 iunie a secretarului Comerțului, Howard Lutnick . „Anthropic a colaborat cu guvernul SUA pentru a aborda riscurile asociate.” Inițial, guvernul american susținuse că a identificat vulnerabilități în măsurile de siguranță menite să prevină utilizarea abuzivă a Fable 5 și Mythos 5, inclusiv în scenarii de atacuri cibernetice. Context: acces limitat, apoi relaxare treptată Cu patru zile înainte de ridicarea restricțiilor, Anthropic anunțase că primise autorizație pentru ca un mic grup de firme americane de securitate cibernetică să poată accesa Mythos 5, într-un regim controlat. Cazul Anthropic nu este singular. Și OpenAI a respectat o solicitare a guvernului federal de a restricționa lansarea unui model nou, GPT-5.6, la un număr limitat de parteneri aprobați. Ce urmează: „cadru” voluntar și presiune politică pe controlul lansărilor Administrația Trump a emis pe 2 iunie un ordin executiv care cere guvernului federal să adopte, în următoarele două luni, măsuri privind inteligența artificială și securitatea cibernetică, inclusiv crearea unui „cadru” voluntar prin care companiile private să testeze și să lanseze, împreună cu guvernul, modele „de frontieră” (adică cele mai avansate, cu potențial ridicat de utilizare duală – civilă și malițioasă). În acest climat, directorul CIA, John Ratcliffe, a comparat recent capabilitățile celor mai avansate modele de inteligență artificială cu cele ale armelor nucleare, susținând implicit linia dură a administrației privind controlul lansării lor. (Sursa informațiilor de context: France 24 , citată de Biziday.) [...]
Anthropic coboară costul pentru „agenți” AI prin lansarea Claude Sonnet 5 , un model poziționat aproape de performanța vârfului de gamă Opus 4.8 , dar la tarife semnificativ mai mici, potrivit TechCrunch . Miza este una economică: pe măsură ce tot mai multe companii încearcă să automatizeze procese cu agenți (modele care planifică și execută sarcini cu instrumente), diferențiatorul devine prețul și fiabilitatea, nu doar „inteligența” brută. Claude Sonnet 5 este descris de Anthropic ca fiind capabil să facă planuri, să folosească instrumente precum browserul și terminalul și să ruleze autonom, la un nivel care „în urmă cu doar câteva luni” ar fi cerut modele mai mari și mai scumpe. În această logică, Sonnet 5 este prezentat ca noul „standard” pentru capabilități agentice la un nivel de preț mediu. Preț: promoție până la 31 august, apoi scumpire La lansare, Sonnet 5 costă 2 dolari per milion de tokeni de intrare și 10 dolari per milion de tokeni de ieșire (aprox. 9 lei, respectiv 45 lei), până la 31 august , după care tarifele urcă la 3 dolari și 15 dolari (aprox. 14 lei și 69 lei). TechCrunch notează că, la aceste niveluri, Sonnet 5 este mai ieftin decât Opus 4.8, precum și decât OpenAI GPT-5.5 și Google Gemini 3.1 Pro, dar rămâne mai scump decât Gemini 3.5 Flash. Din perspectiva distribuției, începând de marți, Sonnet 5 devine modelul implicit pentru planurile Free și Pro și este disponibil în toate abonamentele. Performanță: aproape de Opus 4.8, peste Sonnet 4.6 Anthropic susține că Sonnet 5 aduce îmbunătățiri importante față de Sonnet 4.6 (lansat în februarie) pe zone relevante pentru agenți: raționament, utilizarea instrumentelor, programare și „muncă de cunoaștere” (sarcini de analiză și redactare). Un exemplu de benchmark citat: „agentic coding”: 63,2% pentru Sonnet 5, față de 69,2% pentru Opus 4.8 și 58,1% pentru Sonnet 4.6. Pe un benchmark de „knowledge work”, Sonnet 5 ar depăși ușor Opus 4.8, deși Anthropic spune că Opus rămâne alegerea pentru acuratețe mai mare pe aceste sarcini. Compania descrie și posibilitatea de a ajusta „nivelul de efort” pentru a găsi un echilibru cost–performanță între Sonnet 5 și Opus 4.8. Ce spun testerii și ce înseamnă operațional Potrivit testerilor citați de Anthropic, Sonnet 5 ar fi mai bun la finalizarea sarcinilor complexe, unde versiunile anterioare se opreau „la jumătate”, și își verifică rezultatele fără a i se cere explicit. Un exemplu vine de la Zapier, printr-o declarație a unui inginer senior: „I-am dat lui Claude Sonnet 5 o sarcină în două părți — să actualizeze nivelurile conturilor în Salesforce și să trimită un anunț de lansare către contacte enterprise — și a dus-o la capăt, de la un capăt la altul.” Siguranță: mai puține comportamente nedorite, dar sub Opus Pe zona de siguranță, Anthropic afirmă că Sonnet 5 are o rată mai mică de „comportamente nedorite” (inclusiv cooperarea cu abuzuri și înșelăciunea) decât Sonnet 4.6, refuză mai bine cererile malițioase și se descurcă mai bine în fața tentativelor de „prompt injection” (atacuri care încearcă să deturneze instrucțiunile unui agent). Totodată, compania spune că Sonnet 5 halucinează și manifestă comportament lingușitor („sycophantic”) mai rar decât Sonnet 4.6. În același timp, Anthropic precizează că modelul nu atinge nivelul Opus 4.8 și al Claude Mythos Preview la capitolul comportament „nealiniat” și că evaluările arată o capacitate mai redusă de a executa sarcini periculoase de securitate cibernetică decât modelele Opus. De ce contează pentru piață Mesajul central al lansării este că agenții AI devin o funcție „de bază” , iar competiția se mută către costul de rulare și fiabilitatea fără supraveghere umană . Pentru companii, asta înseamnă că proiectele de automatizare cu agenți – care consumă multe resurse prin bucle, apeluri de instrumente și execuții mai lungi – pot deveni mai ușor de justificat economic dacă performanța se apropie de modelele premium, dar la tarife mai joase. [...]
Comparația șefului CIA între IA avansată și „arme nucleare digitale” vine pe fondul unui control guvernamental mai strict asupra modelelor de vârf , într-un context în care SUA invocă securitatea națională și începe să limiteze accesul la anumite tehnologii, potrivit Mediafax . John (Jim, în textul Mediafax) Ratcliffe, directorul CIA, a avut marți un discurs public rar la Washington, relatat de AFP, în care a susținut că nu este „nepotrivit” ca cele mai avansate modele de inteligență artificială să fie comparate cu „armele nucleare digitale”. El a spus că a discutat această temă și cu consilierii președintelui Donald Trump. „Nu ar fi nepotrivit, așa cum am discutat, să comparăm capacitățile lor cu armele nucleare digitale.” De ce contează: IA intră în logica de control a tehnologiilor strategice Analogia este făcută într-un moment în care administrația Trump ar fi preluat „controlul fără precedent” asupra acestei tehnologii, invocând securitatea națională. În același registru, Ratcliffe a reiterat că „tehnologiile emergente” sunt „cea mai mare prioritate” a guvernului american, „la egalitate cu China”, de când a preluat funcția în urmă cu 18 luni. În discurs, el i-a acuzat pe adversarii SUA că vor să „fure și să manipuleze” progresele americane, iar în cercurile de securitate națională circulă de luni ideea unei „curse a înarmării” tehnologice între Statele Unite, China și Rusia, potrivit aceleiași surse. Efecte operaționale: restricții de acces și reorganizare pe securitate cibernetică Mediafax notează că, pe 12 iunie, Washingtonul a obligat compania americană Anthropic să întrerupă accesul la două dintre cele mai puternice modele ale sale, Mythos 5 și Fable 5, prin impunerea unor „ controale la export ” (măsuri care limitează distribuția unei tehnologii în afara unor condiții stabilite de stat). Retragerea a fost descrisă ca o premieră: măsura a fost ridicată doar parțial pentru Mythos, care a redevenit accesibil unui cerc limitat de parteneri americani, în timp ce Fable 5, versiunea restricționată pentru consumatori, rămâne offline. Tot în aceeași zi, OpenAI ar fi lansat GPT-5.6 cu acces „foarte limitat”, iar compania ar accepta, pentru prima dată, ca guvernul SUA să valideze partenerii autorizați de la un client la altul, mai arată sursa. Separat, Ratcliffe a vorbit despre o reorganizare a CIA axată pe securitatea cibernetică, descrisă drept o combinație de „sabie” și „scut” pentru apărarea infrastructurii critice. El a mai spus că s-a întâlnit cu Elon Musk (SpaceX) și cu directori de la Amazon, Google și Dell. [...]
ByteDance susține că a găsit o „lege de scalare” care ar permite agenților AI să-și accelereze învățarea după lansare , o direcție cu miză economică directă pentru industrie, în condițiile în care îmbunătățirea modelelor prin „mai multe date și mai multă putere de calcul” începe să-și arate limitele, potrivit South China Morning Post . Într-o lucrare publicată joi, echipa Seed AI a ByteDance arată că agenții AI (software autonom care execută sarcini în numele unui om) își pot dubla viteza de învățare la fiecare trei luni, dacă interacționează cu medii din lumea reală pe perioade îndelungate. Concluzia este prezentată ca o alternativă la metoda dominantă din ultimii ani: creșterea seturilor de date și a resurselor de calcul în faza de antrenare inițială. Contextul este presiunea tot mai mare asupra „scalării” tradiționale. Publicația notează că voci influente din industrie, inclusiv cofondatorul OpenAI Andrej Karpathy, au avertizat că abordarea de tip „forță brută” nu poate continua la nesfârșit. În paralel, institutul american de cercetare Epoch AI a avertizat că datele publice, generate de oameni, sub formă de text, ar putea fi epuizate în următorii șase ani, ceea ce amplifică nevoia de căi alternative de progres. Ce au măsurat cercetătorii ByteDance și cum Pentru a studia cum „învață” agenții după ce sunt deja utilizați (post-deployment), echipa a dezvoltat EdgeBench, un set de evaluare cu 134 de sarcini „ultra-lungi”, care acoperă domenii precum inginerie software, descoperire științifică, matematică formală și muncă profesională bazată pe cunoaștere. Fiecare sarcină cere cel puțin 12 ore de operare continuă a agentului AI. Cercetătorii au înregistrat 38.000 de ore de interacțiune cu mediul pentru a evalua cinci modele „de vârf”, inclusiv: Anthropic Claude Opus 4.8; OpenAI GPT 5.5 și GPT 5.4; modele ale companiilor chineze Zhipu AI și DeepSeek. De ce contează: o cale de creștere când pre-antrenarea încetinește Datele obținute ar indica faptul că performanța unui agent urmează o curbă matematică „foarte predictibilă”, sugerând că abilitățile pot continua să crească într-un mod previzibil prin experiență practică, chiar dacă beneficiile pre-antrenării (pre-training) se estompează. În lucrare, echipa ByteDance argumentează că „învățarea după lansare din medii bogate ar putea merita aceeași atenție sistematică de scalare pe care a primit-o pre-antrenarea”. Miza operațională este că agenții integrați în scenarii reale – de la software pentru companii la cercetare științifică și proiecte de inginerie – nu se pot baza doar pe cunoștințele „statice” din antrenarea inițială, ci ar trebui să evolueze continuu „la locul de muncă”. Rămâne, însă, o zonă insuficient înțeleasă în industrie, chiar și pe fondul orientării tot mai accentuate către „agentic AI”: modul în care aceste sisteme autonome învață din mediile reale după implementare. ByteDance își poziționează rezultatele ca un pas spre standardizarea și măsurarea acestui tip de progres. [...]
Listarea Unitree pe bursa din Shanghai ar putea deveni reperul de evaluare pentru „embodied AI” (IA integrată în roboți), într-un moment în care capitalul de risc se revarsă în robotica din China , potrivit South China Morning Post . Compania din Hangzhou a primit aprobarea autorității chineze de supraveghere a pieței de capital și își finalizează planul de subscriere, prețul și alocarea acțiunilor, cu o posibilă debutare chiar spre finalul lunii iulie. Unitree vrea să atragă aproximativ 4,2 miliarde yuani (circa 2,7 miliarde lei) prin vânzarea a cel puțin 40,4 milioane de acțiuni, adică un pachet minim de 10%. Structura tranzacției implică o evaluare inițială de circa 42 miliarde yuani (aprox. 26,9 miliarde lei), ceea ce ar transforma IPO-ul într-un test de piață pentru prețurile cerute în sectorul roboților umanoizi și al componentelor-cheie (modele de bază, „mâini” robotice cu dexteritate etc.). Unde se duc banii și de ce contează profitabilitatea Conform prospectului, fondurile ar urma să finanțeze dezvoltarea de modele de roboți, cercetarea pentru corpul robotului, produse noi și extinderea capacității de producție. Publicația notează că situațiile financiare ale Unitree oferă o imagine rară asupra unui jucător profitabil din domeniu: compania a raportat anul trecut venituri de 1,7 miliarde yuani (aprox. 1,1 miliarde lei) și profit ajustat de 591 milioane yuani (aprox. 378 milioane lei). Într-un sector în care scepticismul privind aplicațiile comerciale reale persistă, profitabilitatea poate influența direct apetitul investitorilor și nivelul de evaluare acceptat la listare. Comparația cu UBTech și efectul de „ancoră” pentru evaluări Ca termen de comparație, UBTech Robotics (listată la Hong Kong) a avut anul trecut venituri de 2 miliarde yuani (aprox. 1,3 miliarde lei), dar o pierdere netă de aproximativ 700 milioane yuani (aprox. 448 milioane lei). Capitalizarea sa bursieră era de circa 54,8 miliarde dolari Hong Kong (aprox. 31,7 miliarde lei) la finalul săptămânii menționate în articol. În acest context, debutul Unitree este urmărit atât ca un potențial „boost” de încredere, cât și ca o „ancoră” de preț pentru industrie: dacă evaluarea se confirmă în piață, poate valida nivelurile cerute de start-up-uri similare; dacă nu, poate forța recalibrări. Capitalul de risc se accelerează: runde mari, evaluări ridicate Deși rămân întrebări despre monetizarea pe scară largă, sectorul continuă să atragă investiții consistente de la fonduri de venture capital, giganți tech, producători auto și vehicule investiționale susținute de stat, potrivit aceleiași surse. Exemplele recente includ: X Square Robot (Shenzhen) a anunțat patru runde consecutive de finanțare în două luni, cu peste 30 de investitori. AI² Robotics a comunicat o serie de finanțări care însumează aproape 5 miliarde yuani (aprox. 3,2 miliarde lei); atât aceasta, cât și X Square Robot spun că au depășit evaluări post-investiție de 20 miliarde yuani (aprox. 12,8 miliarde lei). JoyIn (Suzhou) a anunțat o rundă Pre-A de 500 milioane yuani (aprox. 320 milioane lei), condusă de Ant Group. TARS (Shanghai) a raportat o rundă Pre-A de 455 milioane dolari (aprox. 2,1 miliarde lei), după o rundă „angel” de 242 milioane dolari (aprox. 1,1 miliarde lei) anul trecut. Pentru piață, miza imediată este dacă IPO-ul Unitree va confirma că evaluările ridicate din robotica chineză pot fi susținute nu doar în finanțări private, ci și în tranzacționarea publică. [...]
