COST$950.73+1.34%

China anunță o reducere puternică de cost și volum la bateriile nucleare cu carbon‑14, după ce seria „Qianjiyuan” a fost prezentată la Lanzhou ca un pachet „autonom” pe întreg lanțul tehnologic, de la sursa radioactivă până la validarea în scenarii de utilizare, potrivit IT之家.

Evenimentul „Qianji Qiyuan · inovație în energia nucleară”, organizat de Universitatea Normală din Nord‑Vest și găzduit de compania Gansu Zhulong Technology, a inclus lansarea a două rezultate de cercetare considerate „de bază”: bateria nucleară cu carbon‑14 „Qianjiyuan Tianshu” și un convertor (transductor) din carbură de siliciu „Qianjiyuan Nengshu”, folosit pentru conversia energiei.

De ce contează: costul și miniaturizarea, punctele slabe ale industriei

Publicația notează că bateriile nucleare sunt văzute ca surse de energie de foarte lungă durată pentru aplicații precum explorarea aerospațială, cercetarea polară, echipamente speciale sau sisteme fără supraveghere. În același timp, utilizările din industrie ar fi fost frânate de trei probleme recurente: putere de ieșire redusă, integrare structurală insuficientă și costuri ridicate.

Coordonatorul echipei de proiect, profesorul Su Maogen, a indicat drept avantaj fundamental al carbonului‑14 timpul de înjumătățire de 5.730 de ani, ceea ce ar permite teoretic o durată de viață de ordinul miilor de ani, plus funcționare în intervale de temperatură extreme, de la minus 100°C la 200°C.

Ce performanțe declară „Qianjiyuan Tianshu”

Conform informațiilor citate de IT之家 din surse oficiale, bateria „Qianjiyuan Tianshu” folosește o sursă radioactivă de carbon‑14 de 129 milicurie într-un volum de 16,8 centimetri cubi și ar atinge următorii parametri:

• curent de scurtcircuit: 0,713 microamperi
• tensiune în gol: 2,06 volți
• factor de umplere: 0,77
• putere maximă de ieșire: 1,13 microwați

Echipa spune că a ridicat puterea de ieșire la nivel de microwați și că folosește un convertor din carbură de siliciu pentru conversia energiei, cu ținte de utilizare precum senzori pentru Internetul lucrurilor (IoT), explorare în adâncime și aplicații aerospațiale, unde contează alimentarea pe termen lung fără mentenanță.

Comparația cu „Zhulong No.1”: mai puțin material, volum mai mic, densitate mai mare

Față de prototipul „Zhulong No.1” prezentat în noiembrie 2024 (descris drept prima baterie nucleară cu carbon‑14 din China), seria „Qianjiyuan” ar fi realizat cinci „breakthrough‑uri” tehnologice: adaptarea sursei radioactive, conversie cu carbură de siliciu, ambalare 3D stratificată, management inteligent al energiei și senzori alimentați wireless din propria sursă.

Pe partea de impact economic și operațional, cele mai relevante afirmații sunt legate de reducerea materialului radioactiv și a volumului:

• activitatea specifică a sursei radioactive: +1,5 ori
• cantitatea de sursă radioactivă: 22% din cea a generației anterioare, cu efect de reducere a costului materiilor prime
• curent de scurtcircuit: +2,5 ori
• putere maximă: +2,6 ori
• volum efectiv: 17% din cel anterior
• densitate de putere volumetrică: +15,5 ori

În interpretarea prezentată, aceste rezultate ar ataca direct limitele clasice ale bateriilor cu carbon‑14: eficiență scăzută, cost mare, volum mare și densitate mică de putere.

Ce urmează: miză pe utilizări „fără mentenanță” în medii dificile

Mesajul central al lansării este că tehnologia ar fi ajuns la o „autonomie completă” pe lanțul critic — de la sursa radioactivă și componentele de conversie, la ambalare de siguranță, management de micro‑energie și verificare în scenarii. Dacă aceste performanțe se confirmă în aplicații, direcția indicată de organizatori este extinderea către sisteme care trebuie să funcționeze ani la rând fără intervenție, în medii greu accesibile sau extreme.