Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Nvidia promite compatibilitate totală a aplicațiilor Windows pe noile CPU-uri ARM , o miză care poate accelera adoptarea laptopurilor și PC-urilor cu Windows pe arhitectură ARM dacă se confirmă în practică, potrivit WinFuture . Nvidia intră pe piața procesoarelor ARM pentru PC-uri cu Windows cu modelele N1 și N1X, parte din familia „RTX Spark”, poziționându-se ca al doilea furnizor de astfel de cipuri pentru ecosistemul Windows. La prezentarea de la Computex 2026 , compania a pus accent pe performanța pentru inteligență artificială, dar a încercat să taie din start una dintre principalele rețineri ale utilizatorilor: compatibilitatea software. Într-o declarație din keynote, CEO-ul Nvidia, Jen-Hsun Huang , a susținut că „fiecare aplicație care a rulat vreodată pe Windows” ar fi fost „optimizată cu grijă” astfel încât sistemele cu aceste cipuri să poată rula „literalmente tot ce a fost dezvoltat vreodată”. El a afirmat că Microsoft și Nvidia „au făcut deja munca”, fără să explice însă concret mecanismul prin care ar fi atins acest nivel de compatibilitate. De ce contează: compatibilitatea rămâne bariera principală pentru Windows pe ARM Mesajul Nvidia vizează direct problema istorică a Windows pe ARM: multe aplicații și jocuri au fost dezvoltate pentru x86/x64 (platformele tradiționale AMD/Intel), iar trecerea pe ARM a depins de portări native sau de emulare. În acest context, Nvidia sugerează că utilizatorii viitoarelor laptopuri și desktopuri ARM — inclusiv modele menționate precum Surface Laptop Ultra — nu ar mai trebui să-și facă griji că programele folosite anterior pe PC-uri cu procesoare AMD sau Intel nu vor funcționa. Jocurile și anti-cheat: punctul sensibil pe care Nvidia spune că îl acoperă Compania afirmă că lucrează cu dezvoltatori și publisheri de jocuri pentru ca soluțiile anti-cheat să fie susținute „pe deplin” de platforma RTX Spark. Sunt menționate explicit titluri precum PUBG, Valorant și Fortnite, despre care Nvidia spune că ar urma să ruleze fără probleme pe noile dispozitive. Pentru jocurile care nu sunt dezvoltate nativ pentru Windows pe ARM, Nvidia își leagă promisiunea de stratul de emulare „Prism” al Microsoft, argumentând că cipurile RTX Spark ar avea suficientă performanță pentru a rula și titluri x86/x64 prin emulare. Ce urmează: promisiuni mari, dar implementarea rămâne neclară WinFuture notează că, pe fondul promisiunilor tot mai ambițioase ale lui Huang și Nvidia în zona de inteligență artificială, există motive de prudență privind cât de repede și cât de complet se va vedea în realitate această compatibilitate „fără excepție”. Dacă însă se confirmă, efectul imediat ar fi creșterea opțiunilor de platforme pentru rularea Windows și, implicit, o competiție mai puternică pe segmentul PC-urilor ARM. [...]
OPPO și vivo ar putea intra pe piața camerelor de vlogging tip „gimbal de buzunar”, un segment dominat de DJI, dacă se confirmă informațiile apărute în China, potrivit Mobilissimo . Miza este extinderea dincolo de smartphone-uri, într-o categorie unde succesul DJI Osmo Pocket 3 a arătat că există cerere pentru dispozitive compacte, dedicate creatorilor de conținut. Informația este tratată cu prudență chiar în material: autorul spune că nu crede neapărat într-un „killer” pentru DJI Osmo Pocket 4 și sugerează că sursa zvonului ar fi putut interpreta greșit, fiind posibil să fie vorba, de fapt, despre un rival pentru HONOR Robot Phone (telefon cu braț gimbal integrat). Ce ar include, potrivit zvonurilor Conform postării lui Digital Chat Station pe Weibo, atât OPPO, cât și vivo ar lucra la dispozitive de tip cameră de vlogging, cu specificații ridicate: senzor de 200 megapixeli, cu dimensiunea 1/1.12 inch; posibil să fie vorba despre Sony Lytia 901 , senzor prezentat în noiembrie 2025; procesoare „la nivel de flagship” (fără detalii despre modele); conectare facilă cu telefoanele celor două branduri, pentru editare și partajare rapidă. Pe partea de imagine, materialul menționează că OPPO ar putea apela la parteneriatul cu Hasselblad, iar vivo la Zeiss, în linie cu colaborările lor din zona de smartphone-uri. De ce contează pentru piață Dacă aceste produse ajung pe piață, ele ar semnala o încercare a producătorilor de telefoane de a „captura” o parte din bugetele creatorilor care astăzi merg către camere dedicate, precum seria DJI Osmo Pocket. În același timp, integrarea strânsă cu smartphone-ul (transfer, editare, publicare) ar putea deveni diferențiatorul principal față de jucătorii consacrați. În paralel, Mobilissimo notează că DJI pregătește Osmo Pocket 4 și Pocket 4P, iar Insta360 ar avea în lucru „Luna”, ceea ce sugerează o competiție în intensificare pe segmentul camerelor compacte pentru vlogging. [...]
SRI susține că selecția Digi pentru contractul SAFE de 196 milioane euro nu a fost făcută de Serviciu, ci în grupul interinstituțional coordonată de Cancelaria premierului , potrivit HotNews . Poziția oficială contrazice explicațiile transmise anterior de Guvern, care indicau SRI drept autoritate care a propus platforma și a stabilit modul de achiziție. Miza este una de guvernanță și responsabilitate instituțională într-un proiect de securitate cibernetică finanțat prin SAFE, în condițiile în care două instituții publice oferă versiuni diferite despre „identificarea și selecția” furnizorului pentru un contract de până la 196 milioane euro (aprox. 980 milioane lei). Cine a selectat furnizorul, potrivit SRI Într-un comunicat publicat joi, SRI afirmă că întregul program SAFE se derulează sub coordonarea Cancelariei Prim-Ministrului, iar selecția furnizorilor se face în cadrul unui grup de lucru interinstituțional coordonat de șeful Cancelariei premierului. „Identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se realizează în cadrul Grupului de lucru interinstituțional coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului”, afirmă SRI. Serviciul mai precizează că lista furnizorilor selectați este aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) . Ce spune SRI despre proiect și implementare SRI susține că decizia a fost luată cu respectarea legislației aplicabile programului SAFE și a regulilor din achiziții publice și argumentează utilitatea proiectului prin nevoia de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, într-un context de amenințări în creștere. „Platforma vizată răspunde unei nevoi reale și asumate de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică (...) iar realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României contribuie la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone”, arată SRI. Implementarea ar urma să fie etapizată pe patru ani, iar proiectul vizează automatizarea unor procese de analiză și investigare a incidentelor de securitate cibernetică, cu efect asupra protecției infrastructurilor critice și a instituțiilor publice, precum și asupra dezvoltării unor capabilități naționale în inteligență artificială și securitate cibernetică. Context: explicațiile Guvernului și reacția Digi Cu o zi înainte, Mihai Jurca, șeful cabinetului premierului Ilie Bolojan și coordonator SAFE, declarase că „SRI a propus platforma” și că modul de selectare este atributul autorității contractante, indicată ca fiind SRI, conform relatării HotNews. Separat, Digi România a transmis miercuri că a semnat cu SRI un acord-cadru „cu o valoare totală de până la 196 milioane euro” pentru dezvoltarea unui centru de date și a unor platforme integrate de evaluare a modelelor de inteligență artificială de tip LLM (modele lingvistice mari), specializate în securitate cibernetică, derulat prin SAFE/Readiness 2030. Compania a mai precizat că acordul include componente hardware și software și se derulează în etape pe patru ani. De ce contează Contradicția publică dintre SRI și Cancelaria premierului mută discuția din zona tehnică în cea de responsabilitate administrativă: cine a decis, în fapt, selecția furnizorului într-un proiect de aproape 1 miliard lei și ce mecanisme de control (inclusiv aprobarea CSAT) se aplică în programul SAFE, care folosește finanțare pe termen foarte lung pentru investiții cu utilizare militară sau duală. [...]
Honor începe vânzările globale pentru pliabilul Magic V6, cu un preț de pornire de 7.699 MYR (aprox. 7.900 lei) și o strategie de precomandă cu „cadouri” care poate influența cererea inițială , potrivit Notebookcheck . Debutul comercial are loc, deocamdată, în Malaezia și Singapore, după ce modelul fusese prezentat la MWC 2026. Telefonul este disponibil la precomandă în Malaezia, iar Honor anunță beneficii promoționale limitate ca perioadă: pachete de „cadouri” evaluate la până la 3.797 MYR (aprox. 3.900 lei) pentru precomenzi plasate între 4 și 11 iunie 2026. Publicația notează și că lansarea va continua în Europa, Orientul Mijlociu și alte piețe „în săptămânile următoare”, fără un calendar detaliat. Preț și poziționare: un pliabil premium, împins de promoții la start Prețul de pornire comunicat pentru Honor Magic V6 este de 7.699 MYR (aprox. 7.900 lei), ceea ce îl plasează în zona de vârf a pieței pliabilelor. În acest context, pachetul de precomandă cu beneficii suplimentare (evaluate de companie) funcționează ca un instrument de reducere a „costului perceput” la intrarea în piață, într-un segment unde prețul rămâne o barieră majoră. Culorile menționate pentru model sunt: auriu, alb, negru și roșu. Ce aduce Magic V6: accent pe subțirime și baterie mai mare Notebookcheck indică drept elemente de diferențiere designul foarte subțire și creșterea capacității bateriei față de generația anterioară (Magic V5). Magic V6 are: grosime de 8,75 mm pliat și 4 mm desfăcut; greutate de aproximativ 219 grame; baterie de 6.600 mAh (siliciu-carbon), cu încărcare pe fir la 80 W și wireless la 66 W; procesor Qualcomm Snapdragon 8 Elite Gen 5 , cu memorie LPDDR5X și stocare UFS 4.1; sistem foto: cameră principală de 50 MP, teleobiectiv periscopic de 64 MP și ultra-wide de 50 MP; Android 16 cu MagicOS 10, preinstalat. La capitolul ecrane, pliabilul are un panou principal AMOLED de 7,95 inci, cu rezoluție 2172 x 2352 pixeli, rată de reîmprospătare 1–120 Hz și luminozitate maximă de 5.000 niți. Ecranul exterior are 6,52 inci, cu luminozitate maximă declarată de 6.000 niți și rată de reîmprospătare de 120 Hz. Ce urmează În afara Malaeziei și Singapore, Honor indică extinderea disponibilității în Europa și Orientul Mijlociu în următoarele săptămâni, însă fără a preciza țările, datele și prețurile locale. În lipsa acestor detalii, rămâne de văzut dacă strategia de lansare va replica pachetul promoțional și pe alte piețe sau va miza pe o poziționare strict premium. [...]
HP și Ferrari scot pe piață un laptop în ediție limitată la 5.599 dolari (aprox. 25.800 lei), mizând pe exclusivitate și design ca diferențiator de preț , potrivit Gizmochina . Modelul „HP Limited Edition Scuderia Ferrari AI PC” este programat să se lanseze pe 12 iunie, într-o serie de 4.999 de unități numerotate individual. Laptopul a fost proiectat timp de doi ani, iar accentul cade pe materiale și execuție: șasiu din aluminiu prelucrat CNC (frezare controlată numeric) și finisaj în roșul „Rosso Magma”. Partea de jos combină fibră de carbon cu sticlă Corning Gorilla Glass, lăsând la vedere sistemul de răcire, într-o trimitere la capacele de motor din sticlă ale supercarurilor moderne. Ce primești, concret, pentru prețul de „ediție Ferrari” Dincolo de branding, HP descrie un pachet care amestecă elemente de design industrial cu specificații încadrate în categoria „AI PC” (PC optimizat pentru sarcini de inteligență artificială rulate local): procesor Intel Core Ultra X7 358H și grafică Intel Arc B390; performanță declarată de până la 180 TOPS (trilioane de operații pe secundă) pentru sarcini locale de AI și aplicații solicitante; ecran tactil 3K „Tandem OLED+”; tastatură iluminată RGB pe fiecare tastă; palm rest din sticlă și touchpad haptic, cu o margine care se iluminează la atingere; design termic cu peste 2.000 de micro-perforații în sticlă și un sistem de ventilație 3D cu fante tip „louver”. Exclusivitate și distribuție: 4.999 de unități, livrare „premium” Strategia de produs este construită în jurul rarității: doar 4.999 de unități, fiecare serializată. Laptopul vine în ambalaj personalizat, conceput să ridice fizic dispozitivul la deschiderea cutiei, și include o husă din piele realizată de Poltrona Frau, companie menționată ca furnizor de piele pentru interioarele Ferrari. Pe partea de securitate, modelul include HP Wolf Security for Business , descris ca protecție la nivel hardware. Unde va fi disponibil Disponibilitatea inițială vizează SUA, Australia, Marea Britanie și „câteva” piețe din Europa și Asia, cu vânzare pe site-ul HP „începând de săptămâna viitoare”, conform aceleiași surse. Gizmochina nu detaliază lista completă a țărilor europene și nici calendarul pentru fiecare piață. [...]
Orange spune că nu a fost informată despre proiectul SAFE de 196 milioane euro și susține că a aflat din spațiul public despre contractul pentru o platformă de inteligență artificială (LLM) în securitate cibernetică, potrivit HotNews . Miza economică și de reglementare este modul în care o achiziție publică majoră, cu SRI beneficiar și Digi furnizor, a ajuns să fie comunicată și derulată fără ca alți jucători mari din telecom să indice că au avut vizibilitate sau posibilitatea de a evalua o participare competitivă. Guvernul Bolojan a anunțat că un contract de 196 de milioane de euro (aprox. 980 milioane lei) din pachetul SAFE a fost atribuit către Digi România SA, având ca obiect „Dezvoltarea unei platforme integrate de tip LLM pentru securitate cibernetică”. Întrebată dacă SRI este beneficiarul (informație care nu apărea în comunicarea inițială a Palatului Victoria), partea guvernamentală a confirmat că SRI este beneficiarul, iar Digi este furnizorul, precizând totodată că procedura de achiziție a fost organizată de SRI și că Guvernul „nu a avut niciun amestec” în procedură. Ce spune Orange: „am aflat din mass-media” Întrebată de HotNews dacă a fost căutată de SRI în legătură cu platforma și dacă ar fi putut participa la un proces competitiv, Orange a transmis că nu a avut informații despre proiect. „Orange Romania nu a avut informații despre acest proiect, despre care am aflat din spațiul public, odată cu apariția informațiilor în mass-media.” Compania a adăugat că nu poate evalua dacă o astfel de platformă ar corespunde capabilităților sale, invocând lipsa detaliilor tehnice și a specificațiilor proiectului. Poziționare pe piața de securitate cibernetică și contextul acționariatului În același răspuns, Orange a indicat că furnizează de peste 10 ani soluții de securitate cibernetică pentru clienți din România (trimițând la pagina sa de soluții ) și că în 2025 a lansat o companie specializată în servicii de securitate cibernetică, SCUT . Orange a mai afirmat că Orange România și SCUT beneficiază de suportul Orange Cyberdefense , pe care o descrie drept „lider european” în domeniu, cu peste 3.000 de experți și acreditări/certificări internaționale. În context, HotNews reamintește că statul român deține 20% din Orange România (detalii în materialul HotNews ). Reacții așteptate: Vodafone și SRI, răspunsuri limitate la momentul publicării Până la publicarea articolului, Vodafone nu răspunsese întrebărilor redacției, iar SRI nu oferise un răspuns direct la întrebările HotNews. Ulterior, SRI a emis un comunicat de presă (redat de HotNews ) în care a susținut că platforma „răspunde unei nevoi reale” de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică și că realizarea proiectului în România ar contribui la dezvoltarea competențelor tehnologice locale. Digi a comunicat, la rândul său, că proiectul vizează dezvoltarea unui centru de date și a unei platforme integrate pentru evaluarea modelelor lingvistice de mari dimensiuni (LLM) specializate în securitate cibernetică, potrivit informațiilor citate de HotNews (și reluate de StartupCafe, link în sursa HotNews). [...]
Turcia își întărește inclusiv apărarea antidrone și supravegherea înaintea summitului NATO din 7-8 iulie de la Ankara, un set de măsuri cu impact operațional direct asupra securității (inclusiv pe componenta de protecție a infrastructurii și a spațiului aerian), potrivit Digi24 . Autoritățile invocă riscuri ridicate în regiune, pe fondul tensiunilor generate de războiul lansat de SUA și Israel împotriva Iranului, chiar dacă este în vigoare un armistițiu din 8 aprilie. Ankara urmează să fie, în cele două zile ale reuniunii, o zonă de excludere aeriană, protejată de avioane F-16 și de sisteme de apărare antirachetă. În paralel, vor fi activate sisteme antiaeriene cu rază scurtă și medie de acțiune și vor fi instalate sisteme antidrone, în contextul în care autoritățile vor să protejeze peste 6.000 de participanți. Pentru dispozitivul de securitate, Turcia anunță desfășurarea a circa 40.000 de membri din personalul de securitate. Totodată, sunt planificate măsuri logistice care pot afecta funcționarea orașului: examenele de admitere la universități au fost reprogramate, iar autoritățile analizează dacă să acorde funcționarilor publici trei zile libere în perioada summitului, pentru a fluidiza traficul. În oraș ar urma să fie instalate și noi camere de supraveghere. Participanți și miza politică a reuniunii La summit sunt așteptați șefii de stat și de guvern din cele 32 de țări membre NATO, alături de secretarul general al Alianței, Mark Rutte , președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, și președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski. Președintele american Donald Trump va participa la reuniune, lucru confirmat de secretarul de stat Marco Rubio, care a susținut că NATO are nevoie de o „reformă profundă”. Rubio a descris summitul drept cel mai important din istoria organizației, pe fondul unor „chestiuni” ce trebuie „clarificate și soluționate”. Context: bugetele de apărare și „ apărarea cibernetică ” În material este menționat și faptul că, la summitul precedent de la Haga, Trump a obținut (cu excepția Spaniei) angajamentul aliaților de a crește bugetele apărării până la 5% din PIB, etapizat până în 2035, împărțit în 3,5% cheltuieli strict militare și 1,5% pentru investiții conexe, inclusiv în infrastructură critică, industria de apărare și apărarea cibernetică. Potrivit lui Mark Rutte, la Ankara ar urma să fie evaluat modul în care statele membre intenționează să atingă acest obiectiv, prin prezentarea unei „traiectorii credibile”. [...]
SRI spune că selecția furnizorului pentru platforma de securitate cibernetică de 196 milioane euro a fost aprobată de CSAT , iar instituția are rol de autoritate contractantă și beneficiar al proiectului, potrivit Profit . Precizările vizează o „platformă integrată de tip LLM” (model lingvistic de mari dimensiuni, folosit în aplicații de analiză și asistență) destinată securității cibernetice, pentru care SRI indică existența unui contract în valoare de 196.000.000 de euro, finanțat prin programul SAFE și încheiat cu Digi România SA. Ce spune SRI despre procedura de selecție SRI arată că identificarea și selecția furnizorilor pentru proiectele finanțate prin SAFE se face în cadrul unui Grup de lucru interinstituțional, coordonat de Șeful Cancelariei Prim-Ministrului, „conform unei proceduri unitare”. Lista furnizorilor selectați ar fi fost aprobată de Consiliul Suprem de Apărare a Țării (CSAT) . Instituția mai afirmă că decizia privind operatorul economic contractat a fost adoptată „cu respectarea integrală a legislației aplicabile programului SAFE”. Miza operațională invocată: capacități naționale și implementare în România În justificarea proiectului, SRI susține că platforma „răspunde unei nevoi reale și asumate” de consolidare a capacităților naționale de securitate cibernetică, pe fondul creșterii amenințărilor. Totodată, SRI afirmă că realizarea integrală a proiectului pe teritoriul României ar contribui la dezvoltarea competențelor tehnologice autohtone. [...]
Apple își mută o parte din Siri în cloud-ul Google, pe cipuri Nvidia, pentru a accelera upgrade-ul AI potrivit GSMArena , care citează un raport The Information. Schimbarea contează operațional: Apple ar urma să se bazeze pe infrastructură externă ( Google Cloud și hardware Nvidia) pentru unele interogări Siri, în loc să ruleze totul pe dispozitivele proprii sau pe servere Apple. Ce presupune parteneriatul Apple–Google–Nvidia Conform informațiilor citate, Apple va folosi: cipurile Nvidia Blackwell, în special Blackwell B200, pentru partea de procesare în centrele de date; modelul de inteligență artificială Gemini al Google, într-o versiune licențiată, pentru a alimenta „Siri de nouă generație”. Raportul menționează că unele întrebări adresate lui Siri ar urma să fie procesate pe Google Cloud, nu local pe iPhone/iPad și nici pe infrastructura Apple. Miza: viteză de implementare, cu un pariu pe „confidential compute” GSMArena notează că este o schimbare de strategie pentru Apple, companie cunoscută pentru dezvoltare internă sau pentru diversificarea furnizorilor. În acest caz, dependența ar fi mai pronunțată: Apple „se va baza puternic” pe cipurile Blackwell și pe Gemini. Pentru a răspunde preocupărilor de confidențialitate, raportul indică faptul că centrele de date Google vor utiliza cipuri Nvidia Blackwell B200 cu o funcție integrată de „confidential compute” (procesare confidențială), care criptează datele în timp ce sunt procesate direct pe cip. Ideea este să reducă riscurile, chiar dacă o parte din solicitări ajung pe un cloud terț. Când ar putea apărea noul Siri Prima versiune a Siri „mai inteligent” ar putea fi văzută în septembrie, potrivit aceleiași surse. Detaliile despre ce tipuri de interogări vor fi mutate în cloud și în ce proporție nu sunt precizate în materialul citat. [...]
OPPO ar putea introduce înaintea Apple o nouă tehnologie de ecran , ceea ce ar muta presiunea pe lanțul de aprovizionare și pe ritmul de inovare din segmentul premium, potrivit Android Headlines . Informația este, deocamdată, la nivel de posibilitate („ar putea”), dar miza este una comercială: dacă OPPO ajunge prima la „următoarea mare tehnologie” de afișaj, diferențierea produsului nu mai ține doar de camere sau procesoare, ci de o componentă care influențează direct experiența de utilizare și costul de fabricație. De ce contează: avantaj competitiv într-o zonă scumpă și greu de replicat Ecranele sunt printre cele mai costisitoare și mai greu de securizat componente dintr-un telefon de top, iar o tehnologie nouă de afișaj poate însemna: un argument de vânzare imediat pentru modelele premium ale OPPO; presiune pe Apple să accelereze calendarul de implementare pe iPhone 18 Pro (menționat în material ca reper); repoziționări în relația cu furnizorii de panouri și în capacitățile de producție, dacă tehnologia necesită linii noi sau randamente (procentul de unități bune) mai mici la început. Ce se știe și ce rămâne incert Materialul indică faptul că OPPO „ar putea” ajunge înaintea iPhone 18 Pro la această tehnologie de ecran, fără a oferi, în fragmentul disponibil, detalii tehnice, un calendar ferm sau confirmări oficiale. În lipsa acestor elemente, concluzia rămâne una de piață: competiția pe afișaje se intensifică, iar primul producător care livrează o schimbare vizibilă poate câștiga tracțiune în segmentul high-end. La ce să ne așteptăm în continuare Dacă informația se confirmă, următorii indicatori relevanți vor fi apariția unor detalii despre tipul exact de tehnologie de ecran și despre modelul OPPO pe care ar urma să debuteze, precum și semnale din lanțul de aprovizionare (furnizori de panouri, volume, termene). Până atunci, rămâne un semnal că diferențierea între vârfurile de gamă se mută tot mai mult în zona componentelor-cheie, nu doar în software. [...]
Huawei și Honor controlează peste patru cincimi din piața pliabilelor din China , într-un moment în care segmentul premium rezistă mai bine decât piața totală de smartphone-uri, potrivit datelor IDC citate de Gizmochina . În T1 2026, Huawei a avut o cotă de 60% din piața telefoanelor pliabile din China, iar Honor a ajuns la 21%, conform cifrelor IDC publicate pe Weibo de Guan Haitao (CMO global Honor). Împreună, cele două branduri au 81% din segment, în timp ce rivalii principali rămân mult în urmă: Oppo 6%, vivo 5% și Xiaomi 4% (15% cumulat). De ce contează: pliabilele „țin” mai bine decât piața totală Datele IDC indică o piață mai slabă pentru smartphone-uri, per ansamblu: livrările totale din China ar fi scăzut cu 3,3% față de anul anterior în primul trimestru, la aproximativ 69 de milioane de unități, pe fondul costurilor mai mari ale componentelor și al presiunilor din lanțul de aprovizionare. În contrast, pliabilele continuă să depășească dinamica pieței generale, pe fondul interesului consumatorilor pentru dispozitive premium și al îmbunătățirilor de produs (designuri mai subțiri, cute mai puțin vizibile, autonomie mai bună). Cum s-a ajuns aici: ecosistem și portofoliu, plus recuperarea Honor Gizmochina notează că poziția Huawei este susținută de cererea pentru seriile Mate și Pura, dar și de extinderea ecosistemului HarmonyOS . În T3 2025, cota Huawei era „aproape de 70%”, ceea ce sugerează o ușoară scădere până la 60% în T1 2026, în timp ce Honor câștigă teren. Evoluția Honor este elementul care iese în evidență în cele mai recente cifre: compania aproape și-ar fi dublat cota față de 11,2% în T3 2025, ajutată de modele mai noi, inclusiv Magic V6 , menționat pentru designul subțire și specificațiile de vârf. Context de volum: trendul de creștere la pliabile Ca reper, date din industrie pentru T3 2025 arătau livrări de 2,63 milioane de pliabile, în creștere cu 17,8% față de anul anterior, iar Gizmochina spune că acest avans pare să fi continuat în 2026. Honor a reacționat la clasament printr-o postare scurtă pe social media – „Learn from the best” („Învață de la cei mai buni”) – o trimitere la liderul pe care îl urmărește. [...]
Let’s Encrypt pregătește trecerea la certificate „post-cuantice” cu trafic mai mic, printr-un plan bazat pe arbori Merkle , pentru a limita încetinirile și erorile de conectare care ar putea apărea când semnăturile criptografice actuale vor deveni nesigure în fața calculatoarelor cuantice, potrivit IT Home . Let’s Encrypt, autoritate de certificare non-profit operată de Internet Security Research Group (ISRG) , este descrisă ca fiind cea mai mare din lume, cu servicii folosite de peste 300 de milioane de site-uri. Miza anunțului este una operațională: migrarea Web-ului la semnături „rezistente la cuantic” (post-cuantice) riscă să crească semnificativ dimensiunea certificatelor și a lanțurilor de certificate, ceea ce poate afecta performanța conexiunilor HTTPS. De ce contează: certificatele post-cuantice pot „umfla” handshake-ul TLS În sistemele curente, bazate pe RSA și ECDSA, un handshake TLS are de regulă câteva sute de bytes până la 2 KB. Dacă se trece la algoritmi post-cuantici precum ML-DSA-44 (menționat în material), dimensiunea poate depăși în cel mai rău caz 10 KB, ceea ce înseamnă: conexiuni mai lente la încărcarea paginilor; probabilitate mai mare de eșec la conectare, pe lanțuri de certificate mai mari. Let’s Encrypt argumentează că tranziția trebuie pregătită din timp, pentru ca standardele, software-ul și infrastructura să nu încetinească migrarea atunci când presiunea de securitate va deveni reală. Ce propune Let’s Encrypt: „ Merkle Tree Certificates ” Planul anunțat vizează Merkle Tree Certificates (certificate pe bază de arbore Merkle), o abordare în care mai multe certificate sunt „împachetate” într-un set acoperit de o singură semnătură. În loc ca un client să verifice semnătura completă pentru fiecare certificat, acesta verifică faptul că certificatul relevant este inclus în arbore (adică în setul semnat), reducând volumul de date transmis și verificat. Conform comparației prezentate de Let’s Encrypt, această schemă ar putea reduce traficul la aproximativ o zecime față de o soluție „tradițională” cu certificate post-cuantice. Calendar: test în 2026, producție în 2027 Instituția intenționează să lanseze un mediu de testare pentru emiterea acestor certificate în a doua jumătate a lui 2026, iar pentru 2027 își propune să fie pregătită pentru implementarea în producție. Materialul nu oferă detalii despre condițiile de adoptare de către browsere sau despre pașii concreți de standardizare, dincolo de acest calendar orientativ. [...]