Știri
Știri din categoria Tehnologie
Apple a fost singurul mare producător care a crescut livrările de PC-uri în T2 2026, într-o piață care a intrat din nou pe scădere, pe fondul scumpirilor generate de criza de memorie și al presiunilor macroeconomice, potrivit 9to5Mac, care citează date IDC.
În raportul publicat astăzi, IDC arată că livrările globale de PC-uri au scăzut cu 4,9% în ritm anual în trimestrul al doilea din 2026, la 68,2 milioane de unități, de la 71,7 milioane în T2 2025. Este prima contracție anuală a pieței din 2024, deși volumul rămâne ușor peste nivelul din T2 2024.
IDC indică drept cauze principale „criza de aprovizionare cu memorie” și creșterile de preț rezultate, la care se adaugă și „probleme geopolitice”. În același timp, firma descrie o ruptură între volume și valoare: se livrează mai puține unități, dar veniturile cresc deoarece producătorii transferă mai repede scumpirile către clienți decât scade cererea.
„Povestea reală este deconectarea dintre unități și dolari: livrările scad, dar veniturile cresc deoarece furnizorii împing majorările de preț mai repede decât scade cererea.”
IDC avertizează că lipsa de memorie nu este așteptată să se atenueze înainte de începutul lui 2028, ceea ce reduce șansele unei noi „trageri în avans” a stocurilor (achiziții accelerate înainte de scumpiri) și sugerează o încetinire mai accentuată a ritmurilor de creștere în a doua jumătate a lui 2026. În plus, canalele de distribuție semnalează îngrijorări legate de stocuri ridicate la noile niveluri de preț, iar producătorii se pregătesc pentru noi scumpiri în 2027.
Clasamentul primilor cinci furnizori a rămas neschimbat față de T2 2025, însă majoritatea au raportat scăderi anuale ale livrărilor:
IDC leagă câștigul de cotă al Apple de cel mai recent lansat produs, MacBook Neo, menționând că, deși compania a majorat prețurile în linie cu piața, rămâne bine poziționată față de rivali confruntați cu aceleași presiuni de cost.
Pe termen scurt, IDC nu vede motive de optimism: presiunea prețurilor ar putea începe să afecteze ciclurile de înlocuire a PC-urilor, chiar dacă interesul pentru procesare AI direct pe dispozitiv este în creștere. Un alt risc indicat de firmă este consolidarea: marii producători ar putea câștiga și mai multă cotă, în timp ce jucătorii mai mici sunt mai vulnerabili la criza de memorie.
Recomandate
Scumpirea componentelor împinge producătorii să transfere costuri către clienți , iar livrările globale de PC-uri au scăzut în T2 2026, pe fondul amânărilor de achiziții în zona corporate, potrivit IT之家 , care citează datele Omdia . În trimestrul al doilea din 2026, livrările totale de desktopuri, laptopuri și stații de lucru au coborât cu 3,6% față de aceeași perioadă din 2025, la 65,7 milioane de unități. Scăderea a fost mai pronunțată la laptopuri (inclusiv stații de lucru mobile), unde livrările au ajuns la 51,7 milioane de unități, în minus cu 4,2% anual. Segmentul desktop (inclusiv stații de lucru desktop) a totalizat 13,9 milioane de unități, în scădere cu 1,3%. De ce contează: prețuri mai mari și cerere frânată în a doua parte a anului Ben Yeh , analist-șef Omdia, pune presiunea pe piață pe creșterea abruptă a prețurilor la memorie și stocare din T1, care a influențat semnificativ prețurile produselor din T2. Potrivit lui, acest lucru a determinat consumatorii și decidenții IT să cumpere mai devreme, pentru a reduce riscul unor scumpiri suplimentare, însă riscul unei scăderi ulterioare rămâne. „Deși vânzările au rămas stabile, riscul unei scăderi ulterioare există în continuare.” Omdia indică și o majorare a prețurilor de vânzare: în linii de produse comparabile, prețurile ar fi fost cu aproximativ 20%–40% mai mari decât cu un an înainte. În paralel, în sondajul Omdia din iunie, peste jumătate dintre partenerii de canal B2B au spus că clienții lor amână actualizările de hardware până când piața se stabilizează, iar 6% au indicat că ar putea chiar să le anuleze. Pentru a doua jumătate a lui 2026, Omdia se așteaptă ca ritmul de creștere al costurilor la memorie și stocare să încetinească semnificativ, dar fără o ieftinire în cursul anului. În plus, sunt menționate scumpiri și la alte componente, precum condensatorii ceramici multistrat (MLCC) și plăcile de circuit imprimat (PCB), ceea ce ar putea menține presiunea pe prețuri și ar urma să frâneze cererea în semestrul al doilea. Clasamentul producătorilor în T2 2026: Apple crește, piața scade În topul livrărilor pe producători pentru T2 2026, Omdia plasează: Lenovo : 16,6 milioane unități, în scădere cu 2% anual; cotă de piață 25% HP : 13,0 milioane unități, în scădere cu 9% Dell : 9,3 milioane unități; cotă de piață 14% Apple : 7,3 milioane unități, în creștere cu 15,9% (cea mai puternică din rândul marilor furnizori), pe fondul lansării MacBook Neo și al unei cereri de bază descrise drept „sănătoase”; cotă de piață mai mare cu 2 puncte procentuale față de T2 2025 Asus : 5,0 milioane unități, aproximativ la nivelul anului trecut În ansamblu, datele sugerează o piață în care scumpirile din lanțul de aprovizionare se văd în prețurile finale, iar companiile își temperează planurile de înnoire a echipamentelor, cu efect direct asupra volumelor livrate. Pentru producători, miza imediată rămâne cât din costuri pot transfera către clienți fără să accelereze amânările și anulările din segmentul B2B. [...]
Costurile de producție ale iPhone 18 Pro Max ar putea urca cu aproape 300 de dolari (aprox. 1.350 lei), ceea ce pune presiune pe prețuri și marje , potrivit unei analize citate de 9to5Mac . Estimarea vizează „bill of materials” (BOM) – costul total al componentelor – pentru varianta de 1 TB. De unde vine scumpirea: memoriile și noul procesor Conform unui raport publicat de Counterpoint Research , care compară BOM-ul pentru iPhone 17 Pro Max 1 TB cu costurile „așteptate” pentru iPhone 18 Pro Max 1 TB, principalele motoare ale creșterii sunt: NAND (stocarea) – costuri în creștere, pe fondul unor deficite de componente care afectează piața din a doua parte a anului trecut; DRAM (memoria RAM) – un salt „la fel de notabil” ca la NAND; SoC pe 2 nm (cipul principal al telefonului, realizat pe un proces de fabricație mai avansat) și noua sa împachetare (tehnologia de „packaging” a cipului), indicate ca alți factori majori de cost. Counterpoint estimează că doar costurile NAND și DRAM pentru iPhone 18 Pro Max ar ajunge aproape să egaleze întregul BOM estimat al modelului actual pentru un set mai larg de componente (inclusiv memorie, procesor, cameră, ecran și altele). Ce se poate întâmpla cu prețurile la raft În același raport, Counterpoint susține că Apple ar urma să aplice majorări diferite de preț în funcție de capacitatea de stocare, pentru a evita erodarea profitului brut la modelele cu memorie mare. Chiar și așa, compania ar putea avea marje mai mici la modelele din acest an, în pofida unei creșteri medii a prețului de vânzare cu 200 de dolari (aprox. 900 lei) . Pe partea de componente, analiza mai indică și câteva compensări: Counterpoint se așteaptă ca ecranul și alte piese să se ieftinească, însă costul camerei ar crește ușor din cauza unei tehnologii noi – menționând camera principală cu diafragmă variabilă (care poate ajusta cantitatea de lumină captată). Context și limitări Estimările sunt bazate pe o comparație între BOM-ul unui model existent și costuri „așteptate” pentru generația următoare, deci rămân orientative până la confirmări din lanțul de aprovizionare și până la anunțurile oficiale. Raportul Counterpoint poate fi consultat aici: Counterpoint Research . [...]
Apple a oprit dezvoltarea panourilor micro-OLED pentru un posibil Vision Pro Air , iar decizia mută o parte din miza tehnologică (și, implicit, din investițiile de cercetare) către Samsung, care ar urma să continue pe cont propriu proiectul de afișaje cu densitate foarte mare pentru ochelari inteligenți, potrivit Wccftech . Mutarea vine în contextul în care Apple pare să își reorienteze atenția către o nouă generație de ochelari inteligenți cu funcții de inteligență artificială, în detrimentul căștilor Vision Pro, considerate voluminoase. În acest cadru, Samsung ar prelua „toată munca comună” de cercetare legată de afișaje, care fusese orientată către un model mai ușor, Vision Pro Air. Ce se oprește la Apple și ce rămâne în joc Publicația notează că Apple ar fi renunțat la planurile pentru Vision Pro Air încă din noiembrie 2025, iar unele zvonuri de atunci sugerau că producătorul iPhone ar fi cerut Samsung să oprească dezvoltarea unor panouri micro-OLED cu cost mai redus pentru acest dispozitiv. Acum, The Elec (Coreea de Sud) ar fi raportat că Apple a anulat formal dezvoltarea acestor panouri și ar fi cerut Samsung să oprească lucrările la proiectul intern numit „G-VR” chiar din septembrie. Wccftech menționează că amânarea până în septembrie ar putea avea legătură cu obligații contractuale încă în derulare. De ce contează: micro-OLED rămâne relevant pentru ochelari AR Chiar dacă Apple se retrage din acest efort, tehnologia nu dispare. Wccftech susține că Samsung ar putea „prelua” direcția și să continue dezvoltarea pentru propriile produse, în special ochelari inteligenți. În material este explicat că micro-OLED (numit și OLEDoS – OLED pe siliciu) presupune montarea diodelor organice direct pe un substrat de siliciu, folosind procese de fabricație din industria semiconductorilor. Avantajele invocate sunt miniaturizarea, densitatea foarte mare de pixeli și un profil mai bun de consum energetic, ceea ce o face potrivită pentru dispozitive AR (realitate augmentată) și căști. Ce urmează, conform informațiilor disponibile Apple: dezvoltarea panourilor micro-OLED pentru Vision Pro Air este considerată anulată, iar compania ar pivota către ochelari inteligenți cu funcții AI. Samsung: ar urma să oprească proiectul G-VR la cererea Apple, dar ar putea continua dezvoltarea tehnologiei pentru propriile dispozitive. Calendar: producția de masă a acestor panouri era așteptată abia în 2028, potrivit raportării citate de Wccftech, ceea ce sugerează că impactul este mai degrabă pe direcția de cercetare și planificare de produs decât pe livrări imediate. [...]
Apple încearcă să atenueze scumpirea memoriei RAM testând cipuri de la un furnizor chinez aflat pe liste negre ale SUA , însă demersul are utilitate limitată fără o decizie favorabilă de la Washington, potrivit AppleInsider . Publicația scrie că Apple a început să testeze cipuri DRAM produse de CXMT (ChangXin Memory Technologies), companie din China „blacklistată” de guvernul american. Testele ar viza verificarea calității și a compatibilității acestor cipuri pentru eventuale produse Apple, în contextul unei piețe a memoriei descrise ca având prețuri „dureroase”. De ce contează: costuri în lanțul de aprovizionare, dar cu frână de reglementare Miza imediată este una operațională și de cost: dacă Apple ar putea introduce un furnizor alternativ de memorie, ar putea reduce presiunea scumpirilor din piața RAM. Totuși, AppleInsider notează că, în cel mai bun scenariu, cipurile CXMT ar putea ajunge inclusiv în iPhone-uri vândute în Occident doar dacă Apple primește permisiunea guvernului SUA. În paralel, compania ar fi cumpărat cipuri destinate smartphone-urilor și dispozitivelor vândute în China, ceea ce sugerează că testarea are și o componentă de „plan de rezervă” pentru anumite piețe. Ce o blochează pe Apple: statutul CXMT în SUA AppleInsider explică faptul că CXMT este inclusă pe „ Chinese Military Company Blacklist ” (cunoscută și ca 1260H), o listă a Pentagonului cu firme considerate a avea legături cu Armata Populară de Eliberare, deci cu risc de securitate națională pentru SUA. Consecințele practice, așa cum sunt descrise în material: companiile americane pot cumpăra componente de la firme aflate pe această listă; însă Departamentul Apărării nu poate încheia acorduri cu companii de pe listă sau cu entități care le folosesc ca furnizori de componente; astfel, chiar dacă Apple ar putea cumpăra memoria, ar risca să piardă vânzări importante către guvernul SUA. Publicația mai notează că situația CXMT ar putea deveni și mai restrictivă: compania urma să fie plasată pe „Entity List”, care ar bloca ferm achizițiile, dar Casa Albă ar fi intervenit pentru a amâna această măsură. Ce urmează Testarea în sine nu ar încălca regulile actuale ale listei 1260H, deoarece cipurile nu ar fi introduse în lanțul de aprovizionare și nu ar fi vândute în produse, potrivit AppleInsider. Rămâne însă incert dacă Apple va primi aprobarea necesară pentru achiziții și utilizare la scară, iar fără această clarificare, testele sunt mai degrabă un instrument de pregătire decât o soluție efectivă la scumpirea memoriei. [...]
Chrome pentru Android primește un buton „Înapoi” în meniu, schimbare care reduce fricțiunea de navigare pentru utilizatorii care se bazau pe gesturi , odată cu reorganizarea rândului de comenzi din partea de sus, potrivit Android Police . Funcția apare în versiunea 150 a browserului și este livrată treptat. Actualizarea este disponibilă pentru utilizatorii care au activată instalarea automată a update-urilor și poate fi instalată și manual din Google Play Store . După instalare, butonul „Înapoi” devine vizibil în meniul cu trei puncte (meniul principal al aplicației). Ce se schimbă în interfață În noua aranjare, butonul „Înapoi” este plasat în rândul de sus al comenzilor din meniu, la stânga butonului „Înainte”. În aceeași zonă rămân și alte comenzi rapide, precum cele pentru favorite, descărcări și reîncărcare (reload), conform descrierii din material. Efecte colaterale: unde ajung opțiunile mutate Introducerea noului buton vine cu o repoziționare a altor elemente. În principal, butonul de informații (info) dispare din rândul de sus și este mutat în meniul extins, la „Site controls” (controale ale site-ului), potrivit aceleiași surse. Totodată, opțiunea „Add to home screen” își schimbă denumirea, fără să-și schimbe funcția: devine „Install and create shortcut” (instalare și creare scurtătură). Context: aliniere la iOS și la experiența de desktop Android Police notează că Chrome pe iOS avea deja de mai mult timp un buton „Înapoi”, iar schimbarea de pe Android apropie modul de utilizare de cel de pe desktop. În practică, impactul este unul operațional: utilizatorii au o comandă explicită pentru revenire, fără să depindă exclusiv de gesturi sau de butoanele sistemului. [...]
SpaceX a cerut aprobarea FCC pentru o constelație de 100.000 de sateliți , un pas care ar putea amplifica semnificativ presiunea de reglementare și dezbaterea privind aglomerarea orbitei joase, potrivit Space . Dosarul vizează operarea unei constelații „Gen3” în orbita joasă a Pământului (LEO), adică zona de până la câteva sute de kilometri altitudine, unde se află majoritatea sateliților comerciali. Informația a fost semnalată de astronomul și urmăritorul de sateliți Jonathan McDowell , care a relatat pe X că aplicația depusă la Federal Communications Commission (FCC) se referă la un sistem „Gen3 NGSO” (constelație pe orbită non-geostaționară). În documentație, sateliții ar urma să opereze pe orbite între 320 și 480 km, la diverse înclinații. Extinderea ar fi majoră raportat la dimensiunea actuală a rețelei. SpaceX operează în prezent aproape 10.800 de sateliți Starlink în LEO și are aprobare FCC pentru încă aproximativ 4.000, conform articolului. Sateliți mai mari, cu implicații pentru lansări și operare Aplicația descrie sateliți semnificativ mai mari decât generațiile anterioare. Conform lui McDowell, fiecare satelit Gen3 ar urma să aibă: masă de 2.000–2.500 kg; suprafață de 300–400 metri pătrați, cu panourile solare extinse. Prin comparație, versiunea lansată în prezent, Starlink V2 Mini, are circa 800 kg și aproximativ 116 metri pătrați, potrivit SpaceflightNow , citat de Space. V2 Mini sunt lansați de regulă cu racheta Falcon 9, în „flote” de câte 29 de sateliți. Dimensiunea Gen3 sugerează însă o schimbare operațională: acești sateliți „probabil” vor avea nevoie de Starship, racheta de mare capacitate pe care SpaceX o dezvoltă pentru misiuni inclusiv spre Lună și Marte, notează publicația. De ce contează: aglomerarea orbitei și riscurile invocate de critici O constelație de 100.000 de sateliți ar intensifica discuțiile despre cât de repede se umple orbita joasă și ce consecințe poate avea asta. Space amintește că „o varietate de oameni și organizații” au obiectat față de aglomerarea orbitei, invocând efecte asupra observațiilor astronomice, faunei, atmosferei și asupra vizibilității cerului nocturn. În paralel, cursa pentru constelații mari continuă: și alte companii, inclusiv Amazon și Blue Origin, construiesc sau plănuiesc constelații în LEO, potrivit articolului. Ce urmează depinde de procesul de evaluare și decizie al FCC asupra cererii SpaceX; materialul nu indică un calendar de aprobare sau de implementare. [...]
