Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Fotografiile „din magazin” cu Galaxy Z Fold8 și Fold8 Ultra pot indica diferențiere mai agresivă între modele înainte de evenimentul Samsung Unpacked din 22 iulie, potrivit Mobilissimo . Publicația scrie că un utilizator Reddit a publicat o imagine surprinsă într-un magazin din Coreea de Sud, în care apar trei pliabile așteptate în noua generație: Galaxy Z Fold8, Galaxy Z Fold8 Ultra și Galaxy Z Flip8. Nu este clar dacă dispozitivele din fotografie sunt machete sau unități funcționale. Ce se vede în imagine și de ce contează Din fotografia menționată, Mobilissimo notează câteva diferențe vizibile care, dacă se confirmă la lansare, pot susține o poziționare mai clară între „Fold” și „Fold Ultra”: Galaxy Z Fold8 pare „ceva mai scurt” decât Galaxy Z Fold8 Ultra și apare într-o nuanță bleu deschis; balamaua lui Fold8 „pare mai angulară decât de obicei”, din unghiul fotografiei; Fold8 Ultra ar avea trei camere, în timp ce Fold8 ar avea două. Pentru piață, astfel de diferențe pot însemna o separare mai evidentă între variante, cu implicații directe în strategia de preț și în mixul de vânzări (model standard vs. model „Ultra”), însă fotografia nu confirmă specificații complete și nici nu lămurește statutul unităților expuse. Flip8 apare marginal, dar cu un zvon important În aceeași imagine, Galaxy Z Flip8 apare foarte puțin, însă articolul menționează un element cu potențial impact asupra portofoliului Samsung: ar putea fi „ultimul Flip din istorie”, după care compania ar urma să renunțe la această linie. Informația este prezentată ca zvon, fără o confirmare oficială. Autorul mai notează că se așteptau procesoare mai rapide și baterie mai mare pe noile modele, în timp ce camerele „ar trebui să fie cam ca anul trecut”. Context: lansarea este programată pe 22 iulie, la Londra Mobilissimo reamintește că evenimentul Samsung Unpacked este programat pentru 22 iulie 2026, la Londra, iar în ultimele săptămâni au existat mai multe scăpări legate de noua generație de pliabile. În articol sunt indicate ca surse ale imaginilor și informațiilor inițiale SamMobile și Reddit (linkuri incluse în materialul original). [...]
China a făcut un pas practic spre ieftinirea lansărilor spațiale după ce a recuperat controlat, pentru prima dată, prima treaptă a unei rachete de clasă orbitală, o reușită care poate reduce costurile și accelera ritmul lansărilor comerciale, potrivit HotNews . Testul a folosit un sistem experimental de „capturare în plasă” montat pe o platformă maritimă. Racheta Long March 10B a fost lansată de la centrul spațial din Hainan (sudul Chinei), iar la circa șase minute după separarea boosterului (prima treaptă) și a treptei superioare, boosterul a revenit pe verticală și a fost recuperat în larg, conform relatării preluate de Reuters. De ce contează: reutilizarea înseamnă costuri mai mici și frecvență mai mare Reușita apropie China de obiectivul dezvoltării unor rachete reutilizabile, un element-cheie în competiția globală dominată în prezent de SpaceX, care a construit avantajul SUA prin reutilizarea boosterelor. În ziua testului, racheta a plasat și un satelit pe orbita prestabilită, potrivit presei de stat chineze. Pe bursă, anunțul a avut efect imediat: acțiunile unor companii aerospațiale chineze au crescut, iar titlurile China Spacesat și China Satellite Communications au atins limita maximă zilnică de apreciere, notează aceeași sursă. Cum funcționează soluția Chinei și ce urmărește Long March 10B Long March 10B este prezentată ca un rival pentru Falcon 9 (SpaceX) și a fost dezvoltată pentru sectorul aerospațial comercial de China Academy of Launch Vehicle Technology (CALT), principalul constructor de rachete de stat al Chinei. Poate transporta o încărcătură utilă de cel puțin 16 tone pe orbită joasă a Pământului. Diferența majoră față de Falcon 9 este metoda de recuperare: în locul unei aterizări autonome pe picioare retractabile, Long March 10B folosește patru „cârlige de aterizare” pentru a fi prinsă într-o plasă montată pe o platformă maritimă. Expertul CALT Chen Muye a explicat, pentru agenția de stat Xinhua, rațiunea tehnică a soluției: „Recuperarea cu ajutorul unei plase simplifică structura rachetei, reduce masa vehiculului și mărește capacitatea de transport a încărcăturii utile. De asemenea, este foarte adaptabilă în cazul abaterilor de la punctul de aterizare, deoarece sistemele coordonate de plase pot extinde în mod eficient fereastra de capturare.” Context: presiune competitivă și sprijin pentru finanțare SpaceX a recuperat prima dată o rachetă Falcon 9 după un zbor orbital în decembrie 2015, iar Blue Origin a reușit același lucru cu New Glenn în noiembrie 2025, conform informațiilor citate. În prezent, SpaceX lansează Falcon 9 de aproximativ 150 de ori pe an, reutilizând boosterul de zeci de ori; boosterul este considerat, în general, cea mai valoroasă componentă a rachetei. China dezvoltă de aproape un deceniu tehnologii pentru rachete reutilizabile, iar miza este și economică: un astfel de sistem ar reduce costurile lansărilor pentru constelațiile comerciale de sateliți ale Chinei, aflate în expansiune rapidă. În paralel, și companiile private chineze își intensifică testele, pe fondul competiției globale, iar autoritățile au relaxat regulile privind listările la bursă pentru firmele care dezvoltă rachete reutilizabile, pentru a le facilita atragerea de finanțare. Ce urmează: o nouă lansare cu același booster, până la final de an Potrivit televiziunii de stat CCTV, China intenționează să reutilizeze boosterul rachetei Long March 10B pentru o nouă lansare până la sfârșitul acestui an. În plus, fiind parte a familiei Long March 10 (dezvoltată pentru misiunile chineze cu echipaj uman spre Lună înainte de 2030), testul ar putea furniza date și valida tehnologii relevante pentru programul lunar mai amplu al Chinei. [...]
Randările apărute indică o miză pe autonomie pentru viitorul Motorola Edge 70 Max , care ar urma să vină cu o baterie de 7.100 mAh și cu procesorul Qualcomm Snapdragon 8 de generația a cincea, potrivit IT Home . Informațiile provin dintr-o postare a sursei Roland Quandt pe platforma Bluesky, care a publicat pe 9 iulie o serie de imagini de tip randare. Telefonul ar păstra „limbajul de design” al gamei, cu ecran plat și margini înguste, iar camera frontală ar fi într-un decupaj central (tip „gaură” în ecran). În randări apare și un buton separat pe partea stângă a carcasei, însă rolul lui nu este cunoscut în acest moment. Autonomie și încărcare: 7.100 mAh și suport Qi 2.2.1 Unul dintre punctele principale menționate este bateria de 7.100 mAh, o capacitate peste media segmentului premium, care ar putea repoziționa modelul în zona „flagship cu autonomie mare”. Totodată, telefonul ar urma să suporte standardul Qi 2.2.1 pentru încărcare wireless, conform aceleiași surse. Cameră: 50 MP cu senzor Sony și stabilizare optică Pe partea foto, informațiile indică o cameră principală de 50 megapixeli, bazată pe un senzor Sony Lytia și cu stabilizare optică (OIS). Randările arată un ansamblu cu trei camere pe spate, dar specificațiile celorlalte două module nu sunt încă detaliate. Ce rămâne neconfirmat Materialul nu oferă detalii despre preț, data lansării sau configurațiile complete. De asemenea, funcția butonului dedicat de pe lateral și specificațiile exacte ale celor trei camere rămân, deocamdată, necunoscute. [...]
Boom-ul centrelor de date pentru AI împinge dezvoltatorii spre rezervații amerindiene , atrași de teren, apă, acces la energie și avantaje fiscale, arată o analiză publicată de The Next Web . Miza economică este dublată de riscuri operaționale și de mediu, iar disputa se poartă chiar în interiorul comunităților tribale: pentru unele, proiectele pot însemna venituri și locuri de muncă; pentru altele, costuri ascunse și presiune pe resurse. Grupul condus de indigeni Honor the Earth spune că urmărește peste 100 de proiecte propuse pe sau lângă teritorii tribale și rurale, semn că „goana după teren” pentru infrastructura AI se extinde dincolo de zonele industriale clasice. De ce sunt rezervațiile atractive pentru dezvoltatori Potrivit publicației, triburile cu teritorii întinse pot oferi condiții rare pentru proiecte de tip „hiperscală” (centre de date foarte mari): spațiu, drepturi asupra apei, acces la energie și, în unele cazuri, avantaje fiscale care reduc costul total al investiției. Aceste elemente, însă, fac proiectele cu atât mai sensibile pentru comunități care au un istoric de promisiuni economice legate de exploatarea resurselor. Oportunitate economică vs. „colonialism al datelor” Pe partea pro-investiții, Departamentul Energiei al SUA a prezentat centrele de date ca oportunitate pentru triburi, prin vânzări de energie, operare pe termen lung și chiar participații în proiecte. Unele națiuni ar urmări și propriile proiecte de date și de instruire (antrenare) a modelelor. În opoziție, activiștii invocă riscuri precum epuizarea apei, presiune pe rețelele electrice și poluare. Directoarea executivă a Honor the Earth, Krystal Two Bulls , descrie expansiunea drept o „iterație modernă” a colonialismului de tip „settler”, în care costurile sunt împinse către comunități vulnerabile. Cum se negociază: opacitate, filiale și acorduri de confidențialitate O parte din neîncredere ține de modul în care ar fi inițiate discuțiile. Activiștii susțin că dezvoltatorii ar aborda comunitățile prin filiale sau firme energetice deținute de nativi, uneori pornind conversația de la proiecte solare și pivotând ulterior către centre de date. Un alt punct sensibil: solicitarea semnării unor acorduri de confidențialitate înainte ca liderii să aibă toate informațiile, ceea ce ar îngreuna consimțământul informat. În acest context, unele comunități au refuzat proiectele; articolul menționează că Seminole Nation ar fi votat în unanimitate un moratoriu permanent asupra centrelor de date. Costurile reale: apă, electricitate și facturi mai mari Centrul disputei rămâne consumul de apă și energie. Centrele de date sunt „însetate” și mari consumatoare de electricitate, iar presiunea se poate vedea inclusiv în facturi: The Next Web notează că, în apropierea marilor construcții, costurile au crescut în moduri care pot ajunge să fie suportate de rezidenții din zonă. Context: opoziția față de centrele de date se extinde la nivel național Cazul rezervațiilor este prezentat ca o formă mai „tăioasă” a unei reacții care se răspândește în SUA. Într-un singur trimestru, grupuri civice ar fi blocat 75 de proiecte de centre de date, evaluate la 130 miliarde dolari, iar localități care au pus pauză proiectelor s-ar fi confruntat cu presiuni corporative. În paralel, reglementatorii ar fi accelerat conectarea la rețea pentru centrele de date, ceea ce, în lectura articolului, contribuie la extinderea rapidă a căutării de terenuri. Ce urmează: suveranitatea triburilor devine pârghie, dar și magnet Elementul distinct pentru „Indian Country” este suveranitatea: triburile pot negocia, taxa sau refuza în condiții pe care consiliile locale obișnuite nu le au. Aceasta le oferă pârghie, dar explică și de ce ofertele continuă să vină. Pentru unele națiuni, un acord bine structurat ar putea finanța școli și locuri de muncă pe termen lung. Pentru altele, proiectele ar putea repeta un tipar vechi — aceleași compromisuri, într-o „haină” nouă, de centru de date. [...]
Companiile de inteligență artificială pompează sute de milioane în alegerile parțiale din SUA pentru a obține un cadru unic de reglementare, care să blocheze legile statale , potrivit The Next Web . Miza economică și de reglementare este directă: industria încearcă să evite un „mozaic” de reguli la nivelul celor 50 de state, care ar putea încetini dezvoltarea și crește costurile de conformare. Cheltuielile sunt canalizate prin „super PAC-uri” (comitete de acțiune politică ce pot strânge și cheltui sume mari pentru a influența alegeri), iar amploarea finanțării ajunge la „sute de milioane” la nivel de sector, conform unei relatări CNBC, citată de publicație. Obiectivul declarat este susținerea candidaților care sprijină un „cadru național responsabil” și înfrângerea legislatorilor care cer reguli mai dure. Cine finanțează și prin ce vehicule politice Principalul vehicul descris este rețeaua de super PAC-uri „ Leading the Future ”, lansată în 2025. Conform informațiilor prezentate, cofondatorii Andreessen Horowitz, Marc Andreessen și Ben Horowitz, ar fi contribuit cu câte 25 milioane de dolari (aprox. 115 milioane lei) fiecare, alături de președintele OpenAI, Greg Brockman. Grupul a cheltuit deja „zeci de milioane” în curse electorale din state precum Texas, Georgia, Illinois și Montana. Separat, un grup mai nou, „Innovation Council Action”, pro-dereglementare, ar fi promis aproximativ 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei). Donatorii menționați includ bani din zona cripto și AI, de la gemenii Winklevoss până la persoane din „orbita” xAI a lui Elon Musk, potrivit aceleiași surse. De ce acum: eșecul preempțiunii federale și avalanșa de legi statale Momentul este legat de o înfrângere recentă la Washington: Senatul SUA a eliminat dintr-un proiect de lege o prevedere de „preempțiune” (adică o regulă federală care ar fi împiedicat statele să adopte propriile legi) cu un vot de 99 la 1, înainte ca actul să fie promulgat. În paralel, statele accelerează: publicația notează că în 2025 au fost introduse „cu mult peste o mie” de proiecte de lege legate de AI. Diferența dintre un cadru federal blocat și activismul legislativ al statelor este exact spațiul pe care industria încearcă să-l închidă prin influență electorală. Industria nu are o singură linie: cazul Anthropic și disputa despre „bani întunecați” The Next Web subliniază că sectorul nu este monolitic. Anthropic ar fi oferit 20 milioane de dolari (aprox. 92 milioane lei), însă cu restricția ca banii să fie folosiți pentru educarea publicului privind politicile AI, nu pentru campanii politice, și compania a susținut că guvernele ar trebui să poată bloca AI periculos. În același timp, criticii citați de publicație vorbesc despre „dark money” („bani întunecați”, finanțări cu transparență limitată) și despre riscul ca firmele să cumpere reglementări favorabile înainte ca tehnologia să fie pe deplin înțeleasă. Susținătorii răspund că astfel de cheltuieli sunt legale și comparabile cu ce fac și alte industrii pentru a-și apăra interesele. În esență, banii nu cumpără doar publicitate electorală, ci și cadrul de discuție: reguli naționale, mai „ușoare”, stabilite cu industria la masă. Testul real va fi dacă alegătorii acceptă această abordare în 2026. [...]
Chrome pentru Android primește un buton „Înapoi” în meniu, schimbare care reduce fricțiunea de navigare pentru utilizatorii care se bazau pe gesturi , odată cu reorganizarea rândului de comenzi din partea de sus, potrivit Android Police . Funcția apare în versiunea 150 a browserului și este livrată treptat. Actualizarea este disponibilă pentru utilizatorii care au activată instalarea automată a update-urilor și poate fi instalată și manual din Google Play Store . După instalare, butonul „Înapoi” devine vizibil în meniul cu trei puncte (meniul principal al aplicației). Ce se schimbă în interfață În noua aranjare, butonul „Înapoi” este plasat în rândul de sus al comenzilor din meniu, la stânga butonului „Înainte”. În aceeași zonă rămân și alte comenzi rapide, precum cele pentru favorite, descărcări și reîncărcare (reload), conform descrierii din material. Efecte colaterale: unde ajung opțiunile mutate Introducerea noului buton vine cu o repoziționare a altor elemente. În principal, butonul de informații (info) dispare din rândul de sus și este mutat în meniul extins, la „Site controls” (controale ale site-ului), potrivit aceleiași surse. Totodată, opțiunea „Add to home screen” își schimbă denumirea, fără să-și schimbe funcția: devine „Install and create shortcut” (instalare și creare scurtătură). Context: aliniere la iOS și la experiența de desktop Android Police notează că Chrome pe iOS avea deja de mai mult timp un buton „Înapoi”, iar schimbarea de pe Android apropie modul de utilizare de cel de pe desktop. În practică, impactul este unul operațional: utilizatorii au o comandă explicită pentru revenire, fără să depindă exclusiv de gesturi sau de butoanele sistemului. [...]
SpaceX a cerut aprobarea FCC pentru o constelație de 100.000 de sateliți , un pas care ar putea amplifica semnificativ presiunea de reglementare și dezbaterea privind aglomerarea orbitei joase, potrivit Space . Dosarul vizează operarea unei constelații „Gen3” în orbita joasă a Pământului (LEO), adică zona de până la câteva sute de kilometri altitudine, unde se află majoritatea sateliților comerciali. Informația a fost semnalată de astronomul și urmăritorul de sateliți Jonathan McDowell , care a relatat pe X că aplicația depusă la Federal Communications Commission (FCC) se referă la un sistem „Gen3 NGSO” (constelație pe orbită non-geostaționară). În documentație, sateliții ar urma să opereze pe orbite între 320 și 480 km, la diverse înclinații. Extinderea ar fi majoră raportat la dimensiunea actuală a rețelei. SpaceX operează în prezent aproape 10.800 de sateliți Starlink în LEO și are aprobare FCC pentru încă aproximativ 4.000, conform articolului. Sateliți mai mari, cu implicații pentru lansări și operare Aplicația descrie sateliți semnificativ mai mari decât generațiile anterioare. Conform lui McDowell, fiecare satelit Gen3 ar urma să aibă: masă de 2.000–2.500 kg; suprafață de 300–400 metri pătrați, cu panourile solare extinse. Prin comparație, versiunea lansată în prezent, Starlink V2 Mini, are circa 800 kg și aproximativ 116 metri pătrați, potrivit SpaceflightNow , citat de Space. V2 Mini sunt lansați de regulă cu racheta Falcon 9, în „flote” de câte 29 de sateliți. Dimensiunea Gen3 sugerează însă o schimbare operațională: acești sateliți „probabil” vor avea nevoie de Starship, racheta de mare capacitate pe care SpaceX o dezvoltă pentru misiuni inclusiv spre Lună și Marte, notează publicația. De ce contează: aglomerarea orbitei și riscurile invocate de critici O constelație de 100.000 de sateliți ar intensifica discuțiile despre cât de repede se umple orbita joasă și ce consecințe poate avea asta. Space amintește că „o varietate de oameni și organizații” au obiectat față de aglomerarea orbitei, invocând efecte asupra observațiilor astronomice, faunei, atmosferei și asupra vizibilității cerului nocturn. În paralel, cursa pentru constelații mari continuă: și alte companii, inclusiv Amazon și Blue Origin, construiesc sau plănuiesc constelații în LEO, potrivit articolului. Ce urmează depinde de procesul de evaluare și decizie al FCC asupra cererii SpaceX; materialul nu indică un calendar de aprobare sau de implementare. [...]
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge , utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „ My Ad Center ”. Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame. Ce se schimbă pentru companii și agenții Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual. În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația. Context: o direcție de piață, nu un caz izolat Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale. Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA). [...]
Un bug în Google Business Profile poate bloca accesul la recenzii , afișând mesajul „Nu ai încă recenzii”, deși profilurile au în continuare review-uri vizibile public — o problemă care poate afecta operarea zilnică a firmelor ce răspund la feedback-ul clienților, potrivit Search Engine Roundtable . Problema apare atunci când administratorii unui profil de companie apasă pe opțiunea „Read reviews” („Citește recenziile”): în loc să vadă lista de recenzii, unii utilizatori (nu toți) primesc mesajul că nu au recenzii. Publicația notează că, în ultimele ore, au apărut numeroase plângeri în Google Business Profile Forums , iar numărul lor este în creștere. Ce se vede în cont și de ce contează operațional Amy Toman , Google Product Expert, a scris pe LinkedIn că situația pare a fi un bug: utilizatorii care se autentifică pentru a răspunde la recenzii sunt informați simultan că „nu au recenzii”, dar și că au „multe recenzii”. Într-un caz menționat, o listare avea 916 recenzii, același număr care apărea și pe listarea publică, însă accesul la lista efectivă din zona de administrare era afectat. „Se pare că este aleatoriu. Din discuții, nu îi afectează pe toți utilizatorii aflați sub același management… Sper să fie ceva de moment.” Din perspectiva companiilor, impactul imediat este practic: dacă nu poți vedea recenziile în interfața de administrare, devine dificil sau imposibil să răspunzi rapid clienților, să gestionezi reclamațiile și să monitorizezi reputația în Google — activități care, pentru multe afaceri locale, sunt parte din fluxul curent de lucru. Semnale din forumuri și diferența față de incidentul anterior Search Engine Roundtable spune că problema pare „răspândită” și că este posibil să fie diferită de un incident de săptămâna trecută, când recenziile au „dispărut” pentru unii utilizatori, deși nu este clar dacă există vreo legătură. Ca exemple, publicația indică mai multe fire de discuție din Google Business Profile Forums, inclusiv: „ALL of our reviews are gone. Thousands of them... gone.” „We are seeing Issues with the ability to see reviews in the GBP Profile Dashboard” „Reviews Don't Show Up” „I cant access my google reviews” Deocamdată, în lipsa unei poziții oficiale din partea Google în materialul citat, rămâne neclară cauza și durata incidentului. Publicația recomandă să nu se intre în panică, sugerând că problema nu este izolată și ar putea fi temporară. [...]
OpenAI riscă sancțiuni care i-ar putea slăbi decisiv apărarea de „utilizare echitabilă” în procesul de drepturi de autor cu organizații de presă , după ce reclamanții susțin că firma a ascuns și a gestionat defectuos jurnale (loguri) din ChatGPT relevante pentru a verifica dacă utilizatorii au obținut articole integrale prin ocolirea paywall-urilor, potrivit Ars Technica . Miza este una de reglementare și de precedent: dacă instanța acceptă că OpenAI a obstrucționat „descoperirea” (etapa în care părțile schimbă probe) și a încălcat ordine de păstrare a datelor, sancțiunile cerute de reclamanți ar putea influența direct modul în care juriul va evalua existența „prejudiciului de piață” (market harm) – element central în disputele privind „utilizarea echitabilă” a conținutului protejat. Ce acuză organizațiile de presă: ascunderea capacității de căutare și a unor eșantioane mari de loguri Într-o cerere de sancționare depusă joi, organizațiile de presă care dau în judecată OpenAI – conduse de The New York Times – susțin că OpenAI ar fi indus în eroare instanța timp de doi ani în legătură cu costurile și dificultatea de a căuta în logurile ChatGPT. Potrivit documentului, aceste afirmații ar fi fost contrazise după ce un inginer de confidențialitate al OpenAI, Vincent Monaco , a fost re-audiat, iar în depoziția din aprilie ar fi rezultat că OpenAI putea, de fapt, să facă astfel de căutări. Reclamanții afirmă că OpenAI ar fi pretins încă din fazele inițiale ale litigiului că nu are capacitatea tehnică de a căuta în eșantioane mari anonimizate, deși ar fi efectuat căutări similare înainte de începerea procesului. Potrivit cererii (puternic redactată), Monaco ar fi indicat existența a două eșantioane mari, de 10 milioane și 78 de milioane de loguri, deja „de-identificate” (date din care au fost eliminate elemente de identificare), care ar fi putut fi puse la dispoziția reclamanților mai devreme. Reclamanții susțin că OpenAI nu ar fi dezvăluit existența acestor eșantioane timp de doi ani și că le-ar fi folosit intern pentru a căuta conținut NYT în contextul cercetărilor privind un filtru care să blocheze „regurgitarea” (reproducerea) conținutului protejat. Eșantionul de 20 de milioane de loguri: 19 miliarde de redactări și un set „inutilizabil” În locul unor eșantioane mai mari, reclamanții spun că au fost nevoiți să lucreze opt luni într-un „sandbox” (mediu controlat de analiză) cu un eșantion de 20 de milioane de loguri, mult sub cele 120 de milioane cerute inițial. Ei susțin că limitarea ar fi rezultat din „reprezentări false” privind capacitatea OpenAI de a căuta în seturi mai mari. Acest eșantion de 20 de milioane ar fi fost „denaturat” prin folosirea inteligenței artificiale pentru a realiza 19 miliarde de redactări, într-o măsură care a determinat instanța să considere setul „inutilizabil”. Deși OpenAI ar fi eliminat ulterior o parte dintre redactări, reclamanții afirmă că au rămas numeroase mascări, inclusiv ale domeniilor și numelor reclamanților, ceea ce le-ar fi îngreunat căutările. Acuzații de ștergere și neconformare cu ordinul de păstrare a datelor Pe lângă disputa privind accesul la loguri, reclamanții acuză OpenAI că ar fi șters aleatoriu părți din eșantionul limitat de 20 de milioane și că ar fi șters sau comprimat „miliarde” de loguri care ar fi trebuit păstrate. Conform acuzațiilor, martorul OpenAI ar fi declarat că firma a „decis” să nu se conformeze ordinului amplu de păstrare a tuturor conversațiilor, considerând că ar fi dificil. Reclamanții susțin că această conduită ar fi fost intenționată și că nu există o scuză pentru neconformare. Ce sancțiuni cer reclamanții și de ce contează pentru apărarea OpenAI Organizațiile de presă cer instanței „sancțiuni serioase”, inclusiv: interzicerea folosirii de către OpenAI a eșantionului de 20 de milioane de loguri pentru apărare; constatarea că logurile reținute ar include „substanțială” regurgitare a materialelor protejate ale reclamanților și blocarea OpenAI de a susține contrariul; instrucțiuni către juriu că OpenAI a șters miliarde de loguri. Dacă instanța acceptă că abaterea a fost „gravă”, consecința practică ar putea fi slăbirea majoră a apărării OpenAI în privința lipsei de „prejudiciu de piață” – un punct cheie pentru a susține că antrenarea și utilizarea conținutului ar fi „utilizare echitabilă”. Pozițiile părților: confidențialitate vs. probarea încălcării Un purtător de cuvânt al OpenAI a descris cererea de sancționare drept o încercare târzie de a obține acces la mai multe loguri, cu impact asupra confidențialității utilizatorilor, și a susținut că renunțarea recentă de către NYT la unele capete de cerere ar indica slăbirea cazului reclamanților. De cealaltă parte, un purtător de cuvânt al NYT a contestat anterior ideea că renunțarea la unele pretenții ar slăbi procesul, afirmând că acțiunea a fost „simplificată” și „întărită” prin adăugarea unor pretenții împotriva Microsoft. Avocatul principal al NYT, Ian Crosby, a susținut că OpenAI ar fi mințit timp de peste doi ani și că, dacă ar fi crezut cu adevărat că folosirea jurnalismului reclamanților este legală, nu ar fi ascuns faptul că a efectuat deja căutări în loguri. Ce urmează depinde de decizia instanței asupra sancțiunilor: dacă eșantionul masiv redactat este respins și dacă juriul primește instrucțiuni nefavorabile OpenAI, disputa privind „utilizarea echitabilă” ar putea fi reconfigurată în defavoarea companiei, într-un proces urmărit îndeaproape de industria media și de sectorul inteligenței artificiale. [...]
Samsung își împinge campania pentru pliabile în zona de divertisment, folosind personajul Spider-Man într-un teaser oficial pentru Galaxy Z Fold 8, într-un moment în care piața e deja saturată de scurgeri de informații înainte de lansare, potrivit Android Authority . Teaserul a fost publicat de Samsung pe X (fostul Twitter) și îl arată pe Spider-Man trăgând spre el un telefon pliabil cu ajutorul „pânzelor” (web shooters), într-o continuare a parteneriatului de marketing cu filmul „Spider-Man: Brand New Day”, programat să intre în cinematografe pe 31 iulie. Postarea Samsung este disponibilă aici: X . Ce se poate deduce din imagine despre Galaxy Z Fold 8 Deși teaserul nu arată complet dispozitivul, publicația notează că sunt suficiente indicii pentru a-l identifica drept Galaxy Z Fold 8. În imagine se disting: cele două camere de pe spate ale pliabilului; poziționarea butoanelor laterale mai aproape de colțul de sus, spre deosebire de Galaxy Z Fold 7, unde butoanele sunt mai aproape de mijloc. În același timp, scurgeri anterioare indică faptul că Galaxy Z Fold 8 Ultra ar urma să aibă o poziționare a butoanelor similară cu Fold 7, conform unui material separat al publicației: Android Authority . Calendarul lansării și ce mai pregătește Samsung Galaxy Z Fold 8 este așteptat să debuteze pe 22 iulie, alături de Fold 8 Ultra și Flip 8, în contextul următorului eveniment Galaxy Unpacked . Pentru Flip 8, publicația menționează și un zvon potrivit căruia următorul pliabil „clamshell” (format cu pliere verticală, tip „carte de buzunar”) ar putea fi ultimul din această linie: Android Authority . Informația este prezentată ca zvon și nu este confirmată oficial. [...]
Vânzările de televizoare de peste 75 de inci au crescut cu 10,2% în mai în România , pe fondul pregătirilor pentru Campionatul Mondial , iar diagonalele de 75 și 77 de inci încep să se contureze ca noul standard „premium” pentru vizionarea sportului acasă, potrivit Samsung News . Schimbarea indică o migrare a cererii dinspre 65 de inci – poziționat acum ca „entry-level” – către ecrane mai mari, în special în segmentul de top. 75–77 de inci, noul „sweet spot” înainte de Mondial Materialul descrie o reorientare a consumatorilor către televizoare „ultra-large”, pe ideea replicării atmosferei de stadion în sufragerie. În acest context, creșterea lunară de 10,2% a vânzărilor pentru televizoare de peste 75 de inci (în luna mai, față de luna anterioară) este prezentată ca semn al accelerării acestei tendințe înaintea competiției. În zona premium, diagonalele de 75 și 77 de inci sunt prezentate drept punctul de echilibru între experiența de vizionare și integrarea în spațiul locuinței. Luminozitate mai mare și anti-reflexie pentru meciurile din timpul zilei Un argument operațional important pentru ecranele mari este vizibilitatea în camere luminoase, mai ales la transmisiuni după-amiaza. Conform sursei, noua generație de televizoare este cu 35% mai luminoasă și include o tehnologie anti-reflexie, pentru a reduce efectul luminii solare care „bate” în ecran și pentru a păstra imaginea clară fără ajustări precum tragerea perdelelor. Inteligența artificială, folosită pentru a „repara” imaginea pe diagonale mari Pe măsură ce diagonala crește, calitatea semnalului devine mai vizibilă, iar sursa susține că Samsung folosește procesoare cu inteligență artificială pentru a reduce pixelarea și a reconstrui imaginea în timp real. Tehnologia ar utiliza „zeci de rețele neuronale” pentru a analiza conținutul HD sau Full HD la nivel de pixel și pentru a-l aduce la o claritate apropiată de 4K. Totodată, sistemul ar identifica automat elemente precum jucătorii sau mingea și le-ar separa de fundal printr-un contrast diferențiat, pentru a păstra lizibilitatea fazelor rapide pe ecrane foarte mari. 83–85 de inci, extinderea spre „cinematograful de acasă” Dincolo de „sweet spot”-ul de 75–77 de inci, Samsung indică și o ofertă de 83 și 85 de inci, poziționată pentru cei care vor o experiență cât mai apropiată de cinema acasă. Ideea centrală rămâne aceeași: diagonale mai mari, susținute de procesare cu inteligență artificială, pentru a menține calitatea percepută a imaginii la dimensiuni ridicate. [...]