Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Google introduce etichete pentru reclamele create sau editate cu IA, o schimbare care mută presiunea de transparență către advertiseri. Potrivit The Verge, utilizatorii vor putea vedea dacă o reclamă de pe Google Search, Google Discover și YouTube a fost realizată sau modificată cu ajutorul inteligenței artificiale, printr-o nouă secțiune din „My Ad Center”.
Eticheta „created or edited with AI” („creată sau editată cu IA”) apare în fila „how this ad was made” („cum a fost făcută această reclamă”). Utilizatorii ajung la panou apăsând pe cele trei puncte sau pe butonul de informații din dreptul anunțului, acolo unde pot și bloca sau raporta reclame.
Google spune că va aplica automat eticheta pentru reclamele realizate cu propriile instrumente de publicitate bazate pe IA generativă (modele care pot genera conținut nou, precum text sau imagini). În schimb, pentru reclamele create cu instrumente IA din afara ecosistemului Google, eticheta va trebui adăugată manual.
În unele regiuni, etichetele „pot apărea direct pe reclamă”, fie automat, fie atunci când advertiserul declară manual că anunțul a fost făcut cu IA, mai notează publicația.
Măsura vine într-un context în care și alte platforme au introdus mecanisme similare. Meta are o etichetă „AI info” în panoul „About this ad” („despre această reclamă”) pentru reclamele de pe platformele sale.
Google mai introdusese anterior, în 2024, o dezvăluire pentru „conținut sintetic sau alterat digital” în reclamele politice. Iar „mai devreme anul acesta”, compania a extins accesul la etichetele de conținut SynthID și C2PA, folosite pentru identificarea conținutului de tip deepfake (material falsificat realist cu ajutorul IA).
Recomandate
SynthID, tehnologia Google de marcare invizibilă a conținutului generat de AI, a fost inclusă pe lista TIME „Best Inventions 2026” , într-un semnal că piața începe să trateze trasabilitatea conținutului ca infrastructură, nu ca opțiune, potrivit Google Blog . Pe fondul realismului tot mai mare al conținutului generat de inteligența artificială, miza operațională pentru platforme și utilizatori este să poată distinge rapid cum a fost produs un material. În acest context, SynthID este prezentat ca un „filigran” (watermark) digital invizibil și durabil, inserat chiar în momentul creării, pentru imagini, audio, video și text, fără a afecta calitatea. Ce face SynthID și ce volum a atins Google susține că SynthID a fost folosit până acum pentru a marca: peste 180 de miliarde de imagini și videoclipuri ; echivalentul a 240.000 de ani de audio . Tehnologia este descrisă ca fiind „durabilă”, adică proiectată să rămână detectabilă și după transformări uzuale ale conținutului, fără ca materialul să fie modificat vizibil. Unde apar instrumentele de verificare Pentru identificarea conținutului generat de AI, Google spune că a integrat instrumente de verificare direct în: Google Search; aplicația Gemini; Chrome. Separat, compania indică și un instrument dedicat, SynthID Detector , disponibil la SynthID Detector , pentru verificarea conținutului provenit de la Google și partenerii săi. Extindere către biologie sintetică Google afirmă că a anunțat recent SynthID Bio , o extindere a tehnologiei de marcare către biologia sintetică, detaliată pe SynthID Bio . În material nu sunt oferite, însă, date despre adopție sau utilizări comerciale pentru această componentă. TIME a publicat includerea SynthID în selecția sa anuală la Best Inventions , iar lista completă este disponibilă pe TIME’s website . [...]
Amazon mizează pe „dispozitive ambientale” cu AI care ar putea reduce dependența de aplicații , iar pariul are implicații operaționale directe: hardware care rulează „în fundal”, captează context din viața utilizatorului și livrează automat sarcini, mementouri și informații. La TechCrunch Disrupt, Panos Panay , SVP Devices, Alexa & Leo, a descris această direcție ca următorul pas în calculul personal, potrivit TechCrunch . Panay a susținut că interacțiunea actuală cu smartphone-ul presupune ca utilizatorul „să-și amintească” ce să ceară dispozitivului, în timp ce viitorul ar porni de la „dispozitive ambientale” care folosesc senzori și inteligență artificială pentru a identifica ce e de făcut, fără comenzi explicite. „Cred că ne îndreptăm spre o lume care începe cu dispozitive ambientale.” Ce înseamnă „ambient” în viziunea Amazon: Bee, înregistrare pasivă și note automate Cea mai concretă intrare a Amazon în această zonă este setul de dispozitive Bee prezentat joi: o brățară purtabilă (care poate fi detașată și purtată ca pandantiv) și un dispozitiv de mărimea unui card, care se prinde magnetic pe spatele smartphone-ului. TechCrunch le leagă de lansarea noilor purtabile AI Bee (context publicat separat, în același site). Funcțional, aceste gadgeturi: înregistrează pasiv audio și generează note despre zi; extrag „to-do”-uri, mementouri și „insight”-uri (informații utile) la care utilizatorul poate reveni ulterior. Miza operațională: AI care „înțelege ce ai nevoie”, nu „dă-mi aplicația” Panay a descris o tranziție în care cererea „dă-mi aplicația pentru asta” devine mai puțin relevantă, pe măsură ce tot mai multe sarcini sunt rezolvate prin AI, pe baza contextului captat de senzori. „Da, cred că transformarea asta vine. Cred că asta este următoarea generație.” În același timp, el a nuanțat că nu vede un singur tip de dispozitiv care să înlocuiască toate celelalte (de exemplu, smartphone-ul), ci mai degrabă un „strat de inteligență” care le conectează și trebuie să fie util în practică. Confidențialitatea, condiție de funcționare pentru dispozitivele care „ascultă” Pentru a limita riscurile de confidențialitate, TechCrunch notează că dispozitivele Bee nu stochează audio brut din conversații: procesează în timp real și șterg apoi. Transcrierile sunt criptate cu chei create și controlate de dispozitiv, iar accesul altor persoane — inclusiv angajați Amazon — nu ar fi posibil fără partajare intenționată din partea utilizatorului. Panay a spus că protecția datelor a fost o considerentă-cheie în proiectarea acestor dispozitive și că utilizatorii trebuie să aibă control. „Trebuie să le oferi clienților acel control.” [...]
Peste 400 de publicații au intrat într-un program prin care Google plătește licențe pentru conținut folosit la dezvoltarea de funcții noi bazate pe inteligență artificială , potrivit Google . Miza pentru editori este una direct economică: compania spune că remunerează livrarea și utilizarea unui „conținut îmbunătățit” (enhanced content) în cadrul News AI pilot . Programul, lansat anul trecut, a pornit cu un grup de parteneri din zona media, iar acum a depășit pragul de 400 de publicații la nivel global. În lista de exemple menționate de Google apar atât nume mari, cât și editori locali. Între partenerii noi enumerați se află publicații internaționale precum Axios , CNN, Financial Times și Forbes, dar și editori locali din SUA, precum Post and Courier, Texas Tribune, Oil City News și Shaw Media. Google amintește și parteneri din etapa inițială, precum The Washington Examiner și The Washington Post. Ce cumpără Google și la ce folosește conținutul Google descrie inițiativa ca un program de licențiere: publicațiile participante sunt plătite pentru „livrarea și utilizarea” conținutului îmbunătățit, utilizat pentru a dezvolta funcții noi de inteligență artificială în produsele companiei. Exemplele de funcții menționate includ: prezentări detaliate ale articolelor (overviews) pe paginile editorilor din Google News, care oferă context înainte ca utilizatorul să dea click; buletine audio personalizabile (audio briefings) pentru ascultători. Google susține că aceste funcții includ atribuire „clară” și linkuri directe către surse, cu scopul de a crea „noi moduri” prin care cititorii să se conecteze la publicațiile pe care le urmăresc. Ce urmează Din informațiile publicate nu reiese valoarea plăților sau criteriile comerciale ale licențelor. Google indică însă că programul este folosit ca bază pentru dezvoltarea de funcții AI în zona de știri, pe măsură ce obiceiurile de consum de informație se schimbă. [...]
Nvidia ia în calcul oprirea livrărilor de cipuri AI către clienții care dezvoltă sisteme nesigure , potrivit WinFuture – o poziție care poate schimba practic accesul la infrastructura de calcul pentru companiile ce construiesc produse de inteligență artificială, într-o piață în care cipurile Nvidia sunt esențiale. Jensen Huang a spus, într-o discuție la Londra cu Bloomberg, că scenariul este „ipotetic”, dar că răspunsul este „da” la întrebarea dacă Nvidia ar tăia aprovizionarea unui client care construiește AI nesigură. Înainte de o astfel de decizie, Huang afirmă că ar încerca mai întâi o discuție cu clientul și subliniază că Nvidia „nu poate controla companiile altora”, iar tehnologia sa are utilizări multiple, nu doar în aplicații cu risc. Precedent: liste de cumpărători aprobați și verificări mai dure în Asia Publicația notează că restricționarea accesului la produse Nvidia nu este doar teorie. Anul trecut, compania a introdus o listă de cumpărători aprobați în Singapore, Malaezia și Japonia, iar înăsprirea verificărilor a dus la pierderea aprobării pentru mai mult de jumătate dintre clienții care fuseseră anterior livrați în aceste piețe. „Dureri de creștere” și control intern pentru agenți AI Huang califică îngrijorările actuale privind siguranța drept „dureri de creștere” ale unei tehnologii noi și spune că o parte din temeri au fost generate chiar de industrie. Soluția pe care o indică este accelerarea dezvoltării de sisteme care să limiteze și să monitorizeze AI, inclusiv folosirea inteligenței artificiale ca instrument de control. În acest context, Nvidia construiește un „propriu” grup intern care să verifice agenții AI înainte de utilizare, pentru a identifica riscuri de securitate. În evaluarea lui Huang, problema devine tot mai puțin performanța tehnică și tot mai mult încrederea companiilor că pot opera aceste sisteme în siguranță. Fără reglementare de stat, în viziunea lui Huang În același timp, șeful Nvidia respinge măsuri stricte de reglementare guvernamentală pentru sector. El a susținut anterior, la conferința Dreamforce, că nu sunt necesare legi noi și că firmele ar trebui să continue dezvoltarea, oprindu-se doar când un produs devine nesigur. Poziția contrazice, între alții, pe Dario Amodei (Anthropic), care a cerut o încetinire la nivel de industrie și standarde comune de siguranță. Pentru companii, mesajul are o consecință operațională directă: accesul la cipuri ar putea depinde nu doar de capacitatea de plată sau de conformarea comercială, ci și de modul în care își gestionează riscurile de siguranță ale produselor AI – într-un domeniu în care, după cum admite chiar Huang, „nu există niciodată siguranță sută la sută”, iar criteriile concrete rămân de văzut. [...]
Google testează afișarea barei laterale din AI Mode direct în pagina principală de rezultate , o schimbare de interfață care ar putea face funcțiile de căutare asistată de inteligență artificială mai ușor de accesat și, în timp, mai „implicit” folosite de utilizatori, potrivit Search Engine Roundtable . Testul mută în pagina clasică de rezultate (SERP) bara verticală din stânga întâlnită în AI Mode: un mic logo „G”, istoricul conversațiilor, opțiunea de a începe un chat cu AI Mode și pictograma de setări, toate grupate pe partea stângă a ecranului. Din perspectivă operațională, asta reduce „fricțiunea” de a intra în AI Mode și poate schimba rapid comportamentul de căutare, dacă devine standard. Ce se vede în test și cât de extins pare Schimbarea a fost observată de Damien Andell , care a publicat o captură pe X și a sugerat că ar fi deja implementată pe scară largă. Autorul Search Engine Roundtable spune însă că nu a reușit să reproducă afișarea în browserele sale, ceea ce indică mai degrabă un test limitat decât un „rollout” complet. În postarea citată, Andell ridică întrebarea dacă bara laterală devine „implicită” pentru toate căutările, nu doar atunci când utilizatorul apasă butonul AI Mode din pagina principală Google. De ce contează: AI Mode, mai aproape de „default” Publicația notează că o astfel de mutare ar face AI Mode „și mai accesibil” din interfața principală Google și ar aduce produsul „cu un pas mai aproape” de a deveni opțiunea implicită în Google Search. Cu alte cuvinte, nu e doar o ajustare de design: este o repoziționare a interacțiunii cu AI în fluxul standard de căutare. Indicii de integrare cu Gemini, încă neclare Într-un update, este menționată o observație a lui Marie Haynes pe X (14 octombrie 2026), potrivit căreia în bara laterală ar apărea conversații asociate cu Gemini. Ulterior, Haynes revine și nuanțează: nu ar fi conversații din aplicația Gemini, ci conversații avute cu Gemini pe Android, prin „overlay” (interfața suprapusă în sistem). Concluzia din sursă: rămâne interesant ca semnal de direcție, dar nu confirmă o fuziune directă între aplicația Gemini și AI Mode. [...]
O metodă bazată pe inteligență artificială a extins de circa 40 de ori estimarea conversiei CO2 într-un model de laborator pentru obținerea de combustibili, după ce a identificat mii de etape chimice pe care abordările clasice le omit, potrivit Mediafax . Implicația practică este una operațională: proiectarea catalizatorilor pentru transformarea dioxidului de carbon în produse utile ar putea deveni mai precisă, cu efect direct asupra eficienței proceselor. Cercetarea a fost realizată de o echipă de la Institutul Indian de Știință (IISc) , care a folosit inteligența artificială și simulări computerizate avansate pentru a cartografia reacțiile ce au loc pe suprafața unui catalizator din cupru. Informațiile sunt atribuite de Mediafax publicației ScienceDaily , iar studiul este publicat în Nature Communications. De ce contează: modelele „scurte” pot greși produsul principal Miza este hidrogenarea CO2, un proces considerat promițător pentru „reciclarea” dioxidului de carbon: CO2 reacționează cu hidrogenul, în prezența unui catalizator, și poate genera substanțe precum metanolul. Problema, arată cercetătorii, este că procesul include foarte multe reacții posibile, iar simularea completă ar necesita resurse de calcul foarte mari. În consecință, modelele convenționale aleg doar reacțiile considerate esențiale, riscând să rateze etape critice. „Am pornit de la o preocupare familiară oricui studiază mecanismele de reacție: cum știi că rețeaua ta de reacții nu a omis tocmai etapa care contează?”, a explicat Anand Mohan Verma, autorul principal al studiului. Ce a făcut IA: de la 152 de reacții la 9.389 Echipa a pornit de la simulări de mecanică cuantică, construind o bază de date inițială cu 152 de reacții. Pe acest set, cercetătorii au antrenat modele de inteligență artificială pentru a identifica transformări suplimentare posibile. Rezultatul a fost o rețea extinsă la 9.389 de reacții chimice , după analiza a 105 specii chimice prezente pe suprafața catalizatorului. Diferența față de modelul inițial a fost majoră: acesta indica greșit acidul formic drept produs principal (în locul metanolului) și subestima cantitatea de CO2 ce putea fi transformată. După extinderea rețelei, estimarea conversiei CO2 a crescut de aproximativ 40 de ori , iar produsele principale identificate au devenit metanolul și monoxidul de carbon, în linie cu rezultate experimentale. „Abia când am extins rețeaua pentru a include mii de reacții suplimentare, ignorate anterior, predicțiile au ajuns să corespundă cu ceea ce observăm noi și alți cercetători în experimente”, a explicat Ananth Govind Rajan, profesor asociat la IISc. Un mecanism neașteptat, cu potențial de eficientizare Cercetătorii au identificat și un mecanism surprinzător legat de rolul hidrogenului: în anumite etape, acesta poate fi transferat către compuși intermediari ca moleculă H2, fără separarea prealabilă în atomi individuali — o ipoteză care contrazice ceea ce este predat, de regulă, în domeniu. „Ideea că hidrogenul poate fi transferat ca moleculă intactă, fără să se descompună mai întâi în atomi, contrazice ceea ce am învățat majoritatea dintre noi”, a declarat Shivam Chaturvedi, coautor al studiului. În interpretarea autorilor, această abordare ar putea ajuta la dezvoltarea unor catalizatori mai eficienți pentru producerea metanolului din CO2 și ar putea fi aplicată și altor procese industriale, inclusiv reducerii azotului și descompunerii apei. [...]
