Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Digi a scumpit în 2026 abonamentul „Nelimitat”, iar prețul minim e condiționat , potrivit Playtech . Operatorul a actualizat la începutul lui 2026 tarifele pentru telefonia mobilă, iar schimbarea-cheie nu este doar majorarea, ci felul în care sunt construite noile prețuri: costul scade pe măsură ce clientul portează mai multe numere în rețeaua Digi și acceptă un contract pe termen mai lung. În practică, „prețul minim” nu mai funcționează ca un tarif standard, disponibil oricui, ci ca un prag la care ajungi doar dacă îndeplinești condiții comerciale clare. Această structură mută accentul de la simpla competiție pe preț la competiția pe retenție (păstrarea clientului) și pe creșterea bazei de abonați prin portare, într-o perioadă în care diferențele de preț între operatori sunt tot mai des însoțite de condiționalități. Cum arată noile tarife și ce condiții impun În 2026, tariful lunar al „Abonamentului Nelimitat” diferă în funcție de numărul de linii portate în rețeaua Digi. Pentru un număr portat, prețul este de 5,08 euro/lună, iar internetul în roaming în Spațiul Economic European (SEE) este de 7,8 GB. Pentru două numere portate, abonamentul ajunge la 4,07 euro/lună, cu 6,2 GB internet în roaming SEE, iar pentru trei numere portate costul scade la 3,56 euro/lună, cu 5,4 GB. Cel mai mic tarif afișat, 3,05 euro/lună, este disponibil doar pentru clienții care portează cel puțin patru numere și semnează un contract pe 24 de luni; în această variantă, roamingul SEE include 4,6 GB. Cu alte cuvinte, dacă ai un singur număr sau eviți un angajament pe doi ani, nu poți ajunge la acel „minim”, chiar dacă acesta este cel mai vizibil în comunicarea de ofertă. 1 număr portat: 5,08 euro/lună, 7,8 GB roaming SEE 2 numere portate: 4,07 euro/lună, 6,2 GB roaming SEE 3 numere portate: 3,56 euro/lună, 5,4 GB roaming SEE minimum 4 numere portate + contract 24 luni: 3,05 euro/lună, 4,6 GB roaming SEE Ce include „Nelimitat” și ce alternative mai ieftine sunt menționate Digi precizează că, indiferent de nivelul de preț, abonamentele includ internet mobil nelimitat în România, minute și SMS-uri nelimitate la nivel național, plus roaming în SEE în limita traficului alocat. În ofertă sunt menționate și tarife reduse pentru apeluri internaționale efectuate în afara SEE, un detaliu relevant pentru clienții care sună frecvent în afara Europei. Pentru cei care urmăresc strict un cost cât mai mic, operatorul amintește pachetele Optim 2 și Optim 3, cu prețuri începând de la 2,03 euro/lună, păstrând opțiunea de internet nelimitat în România. Totodată, reducerea care coboară „Nelimitat” până la pragul minim este legată de portare și are o perioadă de eligibilitate: oferta este valabilă pentru cei care își mută numărul dintr-o altă rețea și încheie un abonament mobil în intervalul 2 decembrie 2025 – 1 februarie 2026, în magazinele Digi sau online, pe site-ul oficial. Impact în piață: scumpire, dar și o strategie de retenție prin portare și contracte lungi Structura de preț pe „trepte” (mai multe numere portate = tarif mai mic) este, în esență, o tactică de fidelizare: încurajează aducerea întregii gospodării sau a mai multor linii sub același operator, crescând costul de renunțare (devine mai greu să pleci cu toate numerele odată). Contractul pe 24 de luni adaugă un al doilea strat de retenție, printr-un angajament pe termen lung care stabilizează veniturile și reduce volatilitatea bazei de clienți. Pentru piața telecom din România, efectul probabil este o intensificare a competiției pe portare, nu doar pe prețul „de listă”. Digi își leagă explicit „prețul minim” de portare și de durata contractului, ceea ce poate susține creșterea bazei de abonați (prin atragerea de numere din alte rețele), dar și o rată de retenție mai bună, deoarece clienții care au portat mai multe linii și au contract pe doi ani tind să rămână mai mult timp. În același timp, scumpirea pentru scenariile cu puține linii (de exemplu, un singur număr portat) poate împinge o parte dintre utilizatori să compare mai atent ofertele concurenților sau să migreze către pachete mai ieftine din aceeași rețea, precum Optim 2/3, dacă diferența de preț devine criteriul principal. [...]
OpenAI extinde global abonamentul ChatGPT Go la 8 dolari/lună , după un debut în India în august 2025 și o extindere ulterioară în „170 de țări suplimentare”, compania descriind Go drept cel mai rapid plan de abonament în creștere din portofoliu și „printre cele mai accesibile” la nivel global. Lansarea vine pe fondul unei adopții pe care OpenAI o caracterizează drept puternică în piețele unde Go a fost disponibil, cu utilizare „zilnică” pentru sarcini precum scriere, învățare, creare de imagini și rezolvare de probleme. Această tracțiune inițială a stat, conform companiei, la baza deciziei de a face planul disponibil „oriunde ChatGPT este disponibil”. „În piețele în care Go a fost disponibil, am observat o adopție puternică și o utilizare regulată de zi cu zi pentru sarcini precum scrierea, învățarea, crearea de imagini și rezolvarea problemelor.” Din perspectiva pieței globale de AI, extinderea unui plan mai ieftin are potențialul de a accelera adoptarea, mai ales în segmente sensibile la preț. Punctele de interes relevante aici sunt numărul de abonați noi și creșterea veniturilor din abonamente: OpenAI nu publică în acest anunț cifre de abonați sau venituri, însă poziționarea Go ca plan „low-cost” și „fastest growing” sugerează o strategie de volum, menită să convertească utilizatori din zona gratuită și să reducă bariera de intrare pentru utilizarea frecventă a funcțiilor avansate. Ca structură de ofertă, OpenAI spune că are acum trei niveluri de abonament la nivel global, cu preț de referință în SUA și localizare în unele piețe. Comparativ, strategia de prețuri plasează Go ca opțiune de acces, Plus ca nivel intermediar pentru sarcini mai complexe, iar Pro ca vârf pentru utilizatori intensivi, ceea ce permite segmentarea clară a cererii și optimizarea veniturilor pe utilizator. ChatGPT Go: 8 dolari/lună (preț afișat pentru SUA; prețuri localizate în unele piețe) ChatGPT Plus: 20 dolari/lună ChatGPT Pro: 200 dolari/lună În termeni de cost–beneficiu, OpenAI își diferențiază Go prin acces extins la „GPT‑5.2 Instant” și prin creșterea limitelor față de nivelul gratuit: „de 10 ori mai multe” mesaje, încărcări de fișiere și creare de imagini, plus „memorie” și „fereastră de context” mai lungi (adică abilitatea sistemului de a reține mai multe detalii relevante și de a lucra cu conversații mai ample). Plus este poziționat pentru „raționament mai profund” și include acces la modele mai avansate (inclusiv „GPT‑5.2 Thinking”), opțiuni de modele mai vechi și agentul de programare Codex, cu limite mai mari decât Go; Pro promite acces complet la „GPT‑5.2 Pro”, memorie și context maxime și acces timpuriu la funcții noi. Un element cu impact direct asupra sustenabilității financiare este intenția OpenAI de a introduce publicitate. Compania afirmă că va începe „în curând” testarea reclamelor în SUA atât în nivelul gratuit, cât și în ChatGPT Go , argumentând că reclamele susțin obiectivul de a menține AI „gratuită și accesibilă” prin prețuri reduse. Veniturile din publicitate și reacția utilizatorilor: anunțul nu oferă estimări sau ținte, dar indică o schimbare de model economic care poate reduce dependența de creșterea exclusivă a abonamentelor. În același timp, OpenAI precizează că planurile Plus, Pro, Business și Enterprise vor rămâne fără reclame, ceea ce poate influența percepția consumatorilor: utilizatorii care vor o experiență fără întreruperi ar putea fi încurajați să urce spre nivelurile superioare, în timp ce Go ar putea deveni o opțiune „hibrid” (abonament mai ieftin, dar cu publicitate) pentru maximizarea accesibilității. Pentru detalii complete și comparația oficială a planurilor, OpenAI trimite la pagina de prețuri, menționând că Go se lansează „începând de astăzi” la nivel global, cu prețul din SUA de 8 dolari/lună și cu prețuri localizate în anumite piețe. [...]
Microsoft lansează un instrument de migrare de la Slack la Teams, însă cu limitări semnificative , informează XDA Developers . Acest nou instrument este destinat managerilor care doresc să transfere conținutul canalelor din Slack în Microsoft Teams. Lansarea este programată să înceapă la sfârșitul lunii ianuarie, cu finalizarea preconizată înainte de începutul lunii februarie. Instrumentul permite migrarea canalelor publice și private din Slack către canale echivalente în Teams . Totuși, un aspect important care lipsește la lansare este posibilitatea de a migra mesajele directe (DMs) și chaturile de grup, ceea ce reprezintă o omisiune majoră. Deocamdată, nu este clar dacă Microsoft va adăuga suport pentru aceste funcționalități în viitor. Microsoft își propune să simplifice tranziția pentru organizațiile care doresc să treacă de la Slack la Teams, reducând complexitatea și îmbunătățind continuitatea colaborării. Anunțul a fost făcut printr-un mesaj în Microsoft 365 Message Center, subliniind intenția companiei de a facilita acest proces pentru utilizatori. Cu toate acestea, lipsa suportului pentru migrarea mesajelor directe poate constitui un obstacol semnificativ pentru unele organizații care depind de aceste funcționalități pentru comunicarea internă. Rămâne de văzut cum va evolua acest instrument și dacă Microsoft va adresa aceste limitări în actualizările viitoare. [...]
Oppo și Vivo ar putea alege MediaTek Dimensity 9600 în locul Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro pentru viitoarele lor smartphone-uri de top, conform Xiaomi Today . Deși MediaTek nu a lansat oficial procesorul Dimensity 9600 , rapoartele inițiale sugerează că acesta influențează deja strategiile de dezvoltare ale smartphone-urilor de vârf. În contextul în care Qualcomm se pregătește să lanseze Snapdragon 8 Elite Gen 6 și varianta sa superioară, Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro, prețul ridicat al acestora pare să fie un factor de decizie pentru producătorii de echipamente originale (OEM). Potrivit unui tipster de pe Weibo, Digital Chat Station, Oppo și Vivo ar putea echipa versiunile Pro Max ale viitoarelor lor smartphone-uri de top cu Dimensity 9600, în detrimentul Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro de la Qualcomm. Deși cipul Pro de la Qualcomm este așteptat să ofere caracteristici precum un GPU mai rapid, suport pentru memorie LPDDR6 și stocare UFS 5.0, prețul său mai mare ar putea limita adoptarea în anumite modele. Această perspectivă contrastează cu afirmațiile anterioare care sugerau că prețul nu va afecta semnificativ cererea pentru procesoarele premium de aplicații ale Qualcomm. Dimensity 9600 este așteptat să fie construit pe procesul de fabricație N2P al TSMC , care ar trebui să ofere o îmbunătățire modestă a performanței față de nodul standard N2. Apple intenționează să utilizeze procesul N2 pentru viitoarele sale cipuri A20 și A20 Pro, plasând astfel SoC-ul de vârf al MediaTek într-o poziție competitivă din punct de vedere al fabricației. Totuși, eficiența va rămâne un aspect esențial, mai ales după ce actualul Dimensity 9500 a fost criticat pentru consumul ridicat de energie din cauza configurației nucleelor. Suportul pentru memorie ar putea influența și mai mult interesul OEM-urilor. Dimensity 9600 este așteptat să suporte RAM LPDDR6, oferind o lățime de bandă mai mare comparativ cu soluțiile bazate pe LPDDR5. Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro de la Qualcomm este de asemenea așteptat să suporte LPDDR6, în timp ce varianta non-Pro ar putea continua cu LPDDR5. Dacă aceste specificații se confirmă, Dimensity 9600 ar putea deveni o alegere practică pentru dispozitivele de top care doresc să gestioneze costurile fără compromisuri majore în performanță. Pe măsură ce apar mai multe detalii, selecția de chipseturi de către marile branduri Android va oferi o imagine mai clară asupra modului în care presiunile de preț transformă piața smartphone-urilor de înaltă performanță. [...]
OpenAI a lansat GPT-5.2-Codex, cel mai avansat model de programare de până acum, disponibil deja prin API pentru dezvoltatori . Modelul extinde performanțele versiunii GPT-5.2, lansată luna trecută, fiind optimizat pentru sarcini complexe, de durată, în cadrul fluxurilor de lucru agentic din platforma Codex. Ce aduce nou GPT-5.2-Codex? Potrivit OpenAI, modelul vine cu îmbunătățiri semnificative: Compresia contextului , pentru o mai bună performanță pe termen lung; Gestionarea eficientă a bazelor de cod extinse ; Fiabilitate generală crescută în comparație cu versiunile anterioare; Capabilități avansate de identificare și rezolvare a erorilor , dar și de dezvoltare a funcționalităților de la zero. Modelul este disponibil acum prin Responses API și este deja integrat în medii de dezvoltare (IDE) precum Cursor, Windsurf, Factory, GitHub și altele. Performanțe demonstrate în practică Un caz remarcabil este oferit de echipa Cursor , care a folosit GPT-5.2-Codex pentru a construi un browser web complet de la zero. Potrivit CEO-ului companiei, modelul a funcționat fără întrerupere timp de o săptămână, generând peste 3 milioane de linii de cod , distribuite în mii de fișiere. Browserul include un motor de randare construit de la zero în Rust, cu suport pentru: Parsare HTML; Dispunere și aplicare de stiluri CSS; Redare de text și elemente grafice; Mașină virtuală JavaScript personalizată. Acest nivel de complexitate arată că GPT-5.2-Codex nu doar generează cod, ci și poate susține proiecte industriale sofisticate fără intervenție umană semnificativă. Contextul mai larg Lansarea vine într-un moment în care inteligența artificială capabilă să scrie și să mențină cod începe să conteste rolurile tradiționale din industria software. Modelul a stabilit noi standarde de performanță pe SWE-Bench Pro și Terminal-Bench 2.0, două repere importante în evaluarea modelelor de codare AI. Ne aflăm abia la începutul anului 2026, dar este de așteptat ca OpenAI , Anthropic și Google să lanseze până la finalul anului noi modele care ar putea înlocui efectiv dezvoltatorii de nivel junior și mediu pentru o gamă largă de sarcini. [...]
Wikimedia a anunțat parteneriate cu companii de AI precum Meta și Microsoft potrivit Engadget , în contextul aniversării a 25 de ani de la lansarea Wikipedia . Acordurile vizează, în esență, mutarea accesului intens al chatboturilor la conținutul Wikipedia din zona „gratuită” către o infrastructură de tip enterprise, cu acces mai eficient și, implicit, cu contribuții financiare care să susțină funcționarea platformei. Wikimedia susține că parteneriatele sale includ companii cu miză puternică pe inteligența artificială – precum Amazon, Meta, Perplexity și Microsoft – iar o parte dintre aceste relații ar fi fost închegate „în ultimul an”. The Verge remarcă însă o problemă de cronologie : fundația îi prezintă pe Amazon, Google și Meta drept parteneri deja „existenți”, deși anunțul public pare să fie făcut abia acum, ceea ce lasă loc de interpretări asupra momentului exact în care acordurile au fost stabilite. Miza financiară este diminuarea presiunii pe costurile operaționale – în special cele de servere – provocate de accesarea masivă a conținutului Wikipedia de către sisteme de tip LLM și de către serviciile de rezumare automată. Wikimedia a avertizat anul trecut că scăderea traficului, pe fondul răspunsurilor livrate direct de AI, poate deveni o problemă „existențială” pentru organizația non-profit, în timp ce folosirea conținutului ca date de antrenare și intensificarea „scraping”-ului (colectarea automată de date) împing în sus costurile de infrastructură. Prin aceste acorduri, companiile primesc acces la API-uri cu debit mare – interfețe care permit preluarea rapidă și standardizată a datelor – o opțiune mai eficientă decât vizitarea repetată, neoptimizată, a paginilor publice. Pentru Wikimedia, asta înseamnă un control mai bun asupra fluxurilor de acces, o încărcare mai predictibilă și, esențial, transferarea unei părți din costurile generate de utilizarea „industrială” a conținutului către contracte comerciale, reducând cheltuielile recurente cu serverele raportat la volumul de cereri. Președintele Wikimedia Enterprise, Lane Becker, a declarat pentru Reuters că a fost nevoie de timp pentru a defini setul potrivit de funcționalități care să convingă companiile să migreze de la accesul gratuit la unul comercial și că partenerii din Big Tech „văd nevoia” de a contribui la susținerea muncii Wikipedia. În baza acestor înțelegeri, accesul prin API-uri acoperă nu doar Wikipedia , ci și alte proiecte Wikimedia – precum Wikivoyage, Wikibooks și Wikiquote – ceea ce lărgește baza de utilizare plătită și poate întări sustenabilitatea financiară a întregului ecosistem pe termen lung. [...]
Elon Musk cere până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft , potrivit Reuters , invocând „câștiguri obținute pe nedrept” pe care companiile le-ar fi realizat datorită sprijinului său timpuriu la înființarea OpenAI. Solicitarea apare într-un document depus vineri la o instanță federală, înaintea procesului programat să înceapă în aprilie. În calculul său, Musk susține că OpenAI ar fi obținut între 65,5 miliarde și 109,4 miliarde de dolari ca urmare a contribuțiilor sale din perioada 2015–2018, iar Microsoft între 13,3 miliarde și 25,1 miliarde de dolari. Musk afirmă că a contribuit cu aproximativ 38 milioane de dolari, adică circa 60% din finanțarea inițială, și că a ajutat și prin recrutare, conectarea fondatorilor la contacte relevante și prin credibilitatea adusă proiectului. Argumentul central al lui Musk este că, asemenea unui investitor timpuriu într-un start-up, ar fi îndreptățit la câștiguri mult peste investiția inițială. În plus față de despăgubiri, el ar putea cere daune punitive și alte sancțiuni, inclusiv o posibilă ordonanță judecătorească (injunction), dacă juriul constată răspunderea uneia dintre companii, fără ca documentul să detalieze forma exactă a unei astfel de măsuri. OpenAI și Microsoft își construiesc apărarea pe două direcții: contestarea temeiului acuzațiilor și atacarea metodologiei de evaluare a prejudiciului. În cursul săptămânii, OpenAI a calificat acțiunea drept „nefondată” și parte a unei campanii de „hărțuire” din partea lui Musk, iar un avocat al Microsoft a spus că nu există dovezi că firma ar fi „ajutat și încurajat” (aided and abetted) OpenAI. Separat, cele două companii au depus vineri o cerere prin care solicită judecătorului să limiteze ce poate prezenta în fața juriului expertul lui Musk. În esență, companiile cer excluderea sau restrângerea analizei expertului financiar invocat de Musk, economistul C. Paul Wazzan, pe motiv că ar fi: „inventată”, „neverificabilă” și „fără precedent”; susceptibilă să inducă în eroare juriul printr-o abordare considerată nesigură; orientată spre un transfer „implauzibil” de miliarde de dolari de la o organizație non-profit către un fost donator devenit competitor. Dincolo de miza financiară, disputa are un impact direct asupra imaginii publice a ambelor tabere. Pentru OpenAI, acuzația că ar fi încălcat misiunea fondatoare printr-o restructurare către o entitate cu scop lucrativ alimentează o dezbatere sensibilă despre guvernanță și responsabilitate în inteligența artificială. Pentru Microsoft, riscul reputațional derivă din asocierea cu presupuse încălcări și din acuzația de complicitate, chiar dacă firma spune că nu există probe în acest sens. Procesul urmează să fie judecat cu juriu, după ce un judecător din Oakland, California, a decis luna aceasta că speța merge în această direcție, iar începerea este așteptată în aprilie. OpenAI și Microsoft nu au răspuns solicitărilor Reuters privind suma cerută, în afara orelor de program. [...]
Xiaomi a lansat la nivel global două noi produse audio purtabile – ochelarii inteligenți Mijia Smart Audio Glasses și noile căști Redmi Buds 8 Lite , informează Android Headlines . Ochelarii audio smart integrează tehnologia de redare cu ureche deschisă, reducere a zgomotului provocat de vânt și un design disponibil în trei stiluri de ramă, în timp ce noile căști wireless se remarcă prin autonomie extinsă, conectivitate duală și anulare inteligentă a zgomotului. Mijia Smart Audio Glasses – ochelari care redau sunet fără a izola utilizatorul Ochelarii Mijia Smart Audio Glasses permit redarea audio fără a acoperi urechile, printr-un sistem de boxe integrate în brațele ramei, însoțit de patru microfoane. Astfel, utilizatorul poate asculta muzică sau participa la apeluri fără a pierde contactul cu mediul înconjurător – ideal pentru activități în aer liber sau medii urbane. Xiaomi menționează o protecție activă împotriva zgomotului de vânt de până la 4,5 m/s și un mod de confidențialitate ce reduce scurgerile de sunet în jur. Ochelarii vin în trei variante: Titanium – cei mai ușori (27,65 g), cu lentile de protecție anti-lumină albastră Browline – cu mecanism de schimbare rapidă a lentilelor Pilot-Style – cu lentile de soare UV400 care blochează 99,99% din razele ultraviolete Toate modelele pot fi dotate cu lentile de corecție, iar balamalele întărite cu sârmă tip „pian” rezistă la până la 15.000 de îndoiri. Produsul are certificare IP54 pentru rezistență la praf și stropire și oferă o autonomie de până la 13 ore cu o singură încărcare. Cu încărcare rapidă, se pot obține 4 ore de redare în doar 10 minute. Controlul se face prin gesturi, comandă vocală sau aplicația dedicată Xiaomi Glasses App , care include și funcție de localizare a dispozitivului. Redmi Buds 8 Lite – căști true wireless accesibile, cu funcții premium Căștile Redmi Buds 8 Lite se lansează la prețul de pornire de 22,9 euro și aduc specificații rare la acest nivel de preț: Driver din titan de 12,4 mm Bluetooth 5.4 cu suport pentru codecuri AAC și SBC Anulare activă a zgomotului de până la 42 dB Mod de transparență pentru a auzi sunetele ambientale Anulare AI a zgomotului în apeluri, cu două microfoane Conectivitate duală , ideală pentru utilizatorii care alternează între telefon și laptop Autonomie totală de până la 36 de ore , cu ajutorul carcasei Ambele produse sunt disponibile deja pe piețele internaționale, marcând un nou pas al Xiaomi în diversificarea ofertei sale de dispozitive purtabile audio. [...]
China ar fi la doar „câteva luni” în urma Occidentului la modelele AI , potrivit CNBC , care citează declarațiile lui Demis Hassabis , CEO Google DeepMind, făcute într-un interviu pentru noul podcast al publicației, „The Tech Download”. Hassabis, care conduce unul dintre cele mai influente laboratoare de inteligență artificială și este asociat direct cu dezvoltarea asistentului Gemini al Google, spune că evaluarea sa contrazice percepția potrivit căreia China ar fi rămas mult în urmă. În podcast, el a afirmat că modelele chinezești sunt mai aproape de capabilitățile din SUA și din Vest „decât poate credeam acum unul sau doi ani”. „Poate că sunt doar cu câteva luni în urmă în acest moment.” De ce s-a schimbat percepția: DeepSeek, Alibaba și noile modele CNBC amintește că, în urmă cu aproximativ un an, laboratorul chinez DeepSeek a lansat un model care a produs reacții puternice în piețe, prin performanțe obținute cu cipuri mai puțin avansate și la costuri mai mici decât alternativele americane. De atunci, DeepSeek a mai lansat modele, iar „factorul de șoc” s-a estompat, însă dinamica lansărilor a continuat. În același timp, giganți precum Alibaba, dar și companii mai mici precum Moonshot AI și Zhipu, au prezentat modele considerate „foarte capabile”, potrivit relatării CNBC. Mesajul de fond: ecosistemul chinez a redus rapid diferența la nivel de produse și performanță percepută. „Pot recupera, dar pot inova dincolo de frontieră?” Hassabis a nuanțat însă ideea de „apropiere” de Occident, spunând că firmele chineze nu au demonstrat încă abilitatea de a produce descoperiri care să împingă înainte „frontiera” tehnologică, nu doar să o ajungă din urmă. El a dat ca exemplu „transformerul”, arhitectura publicată de cercetători Google în 2017, care stă la baza modelelor lingvistice mari folosite astăzi în produse precum ChatGPT (OpenAI) și Gemini (Google). În opinia sa, întrebarea esențială este dacă actorii din China pot veni cu o inovație fundamentală „dincolo de frontieră”, nu doar cu optimizări și replicări ale direcțiilor deja validate. Hassabis a sugerat că, până acum, această dovadă nu a apărut. Restricțiile la cipuri și miza infrastructurii de calcul Un obstacol major rămâne accesul la tehnologie critică, în special la semiconductori de ultimă generație necesari pentru antrenarea modelelor avansate, în contextul restricțiilor de export impuse de SUA pentru cipurile Nvidia . CNBC notează că Casa Albă ar fi indicat că ar aproba vânzări către China pentru cipul Nvidia H200, dar acesta nu este vârful de gamă al companiei. Producători locali, precum Huawei, încearcă să acopere deficitul, însă performanța ar fi în continuare sub oferta Nvidia, conform articolului. Pe termen mai lung, unii analiști consideră că lipsa accesului la cele mai performante cipuri ar putea duce la lărgirea diferenței dintre modelele americane și cele chineze. Evaluări din industrie și semnale din China CNBC îl citează și pe Jensen Huang , CEO Nvidia, care a spus anul trecut că SUA „nu sunt cu mult în față” în cursa AI, indicând că China stă bine la infrastructură și modele, în timp ce SUA ar avea avantajul clar la cipuri. În paralel, un manager de portofoliu de la Janus Henderson, Richard Clode, a declarat pentru CNBC că se așteaptă la o „divergență” în anii următori, pe măsură ce infrastructura superioară din SUA va permite iterații mai rapide și modele mai capabile. Articolul menționează și o recunoaștere a dificultăților din partea Alibaba: Lin Junyang , lider tehnic al echipei Qwen, ar fi spus la o conferință de la Beijing că există sub 20% șanse ca o companie chineză să depășească giganții americani în următorii trei-cinci ani, potrivit South China Morning Post, citat de CNBC, invocând și diferențe mari de infrastructură de calcul. DeepMind, „un Bell Labs modern”, și contextul Google Hassabis a pus lipsa unor „descoperiri de frontieră” mai degrabă pe seama „mentalității” decât a restricțiilor tehnologice, comparând DeepMind cu „un Bell Labs modern”, orientat spre „inovație exploratorie”, nu doar spre extinderea a ceea ce este deja cunoscut. În același timp, el a recunoscut că pentru acest tip de progres este necesară inginerie de clasă mondială, iar „China are cu siguranță asta”, potrivit CNBC. În context, CNBC reamintește că DeepMind, fondată de Hassabis și cumpărată de Google în 2014, este un motor important pentru produsele AI ale Alphabet, inclusiv Gemini. În noiembrie, Google a introdus Gemini 3, cel mai recent model al companiei, într-un moment în care grupul încearcă să reducă percepția că ar rămâne în urma rivalilor, precum OpenAI. [...]
Un clip cu randări sugerează că iPhone 18 Pro ar trece la un singur orificiu în ecran , care citează un material video publicat pe 17 ianuarie de Jon Prosser (Front Page Tech). Videoclipul prezintă presupuse schimbări de design și menționează trei posibile culori noi: vișiniu închis, maro și mov. Din punct de vedere al ecranului, randările susțin că Apple ar muta o parte dintre componentele Face ID sub display, ceea ce ar permite reducerea decupajului actual de tip „pastilă” la un singur orificiu. Camera frontală ar fi repoziționată în colțul stânga-sus. În același timp, interfața „Dynamic Island” (zona interactivă pentru notificări și activități) ar urma să rămână, însă ca element software, nu neapărat legat de forma decupajului. Pe spate, randările indică o schimbare importantă la camera principală: o diafragmă variabilă, adică un mecanism mecanic prin care obiectivul controlează fizic cantitatea de lumină și profunzimea de câmp. În teorie, asta ar putea produce un efect de estompare a fundalului mai natural decât „modul Portret” obținut preponderent prin algoritmi. Prosser avertizează însă că această funcție ar putea fi rezervată exclusiv modelului mai mare, iPhone 18 Pro Max. La capitolul hardware, iPhone 18 Pro ar urma să primească cipul A20 Pro și să treacă la modemul C2 proiectat intern de Apple (componenta responsabilă de conexiunile celulare), cu promisiunea unor îmbunătățiri de semnal și eficiență energetică. Materialul mai menționează și o ajustare a butonului lateral de control al camerei: Apple ar renunța la soluția capacitivă (bazată pe atingere) în favoarea unui mecanism de tip presiune, mai simplu constructiv, pentru o utilizare mai sigură și un feedback mai bun. [...]
Honor va lansa Magic8 RSR Porsche Design cu un tele-extender foto atașabil , potrivit GSMArena , intrând astfel în rândul producătorilor care promovează accesorii optice externe pentru zoom, alături de Oppo și vivo. Compania a anunțat pe Weibo că modelul va suporta o lentilă suplimentară de tip „telephoto extender” (un accesoriu care mărește zoom-ul optic al camerei), inclusă într-un kit dedicat pentru cameră. Imaginea publicată de Honor indică faptul că accesoriul extinde zoom-ul nativ cu 2,35x. Honor a publicat și fotografii realizate cu acest tele-extender, ca mostre de cameră, fără să ofere în acest stadiu detalii tehnice complete despre modulul foto sau despre compatibilitatea exactă a accesoriului cu setările camerei. Lansarea Honor Magic8 RSR Porsche Design este programată pentru 19 ianuarie 2026, în China, alături de Magic8 Pro Air,. În același material sunt menționate ca repere recente Oppo Find X9 Pro și vivo X300 Pro, două modele asociate deja cu ideea de „tele-extender” pentru smartphone. [...]
Represiunea din Iran devine un test major de securitate pentru Starlink , potrivit Reuters , în condițiile în care autoritățile de la Teheran restricționează comunicațiile, iar protestatarii folosesc internetul prin satelit pentru a trimite imagini și înregistrări cu violențele. SpaceX a făcut serviciul gratuit pentru iranieni în această săptămână, mutând compania lui Elon Musk în centrul unui nou dosar geopolitic. Miza depășește Iranul: felul în care SpaceX rezistă încercărilor de bruiaj și „păcălire” a semnalului (spoofing, adică transmiterea unor semnale false pentru a induce în eroare dispozitivele) este urmărit de forțe militare și agenții de informații americane care folosesc Starlink și varianta sa pentru uz militar, Starshield, dar și de China, care dezvoltă constelații rivale, notează Reuters. De ce contează pentru drepturile omului: documentarea violențelor și accesul la informații În contextul întreruperilor de internet impuse de stat, Starlink a devenit un canal dificil de controlat comparativ cu rețelele terestre (cablu și turnuri de telefonie), ceea ce îl face relevant pentru accesul la informații și pentru documentarea abuzurilor. Reuters relatează că restricțiile de comunicații fac dificilă evaluarea completă a amplorii represiunii, inclusiv a numărului de victime. Raha Bahreini , cercetător pentru Iran la Amnesty International, a declarat că organizația a verificat „zeci de videoclipuri” din Iran, inclusiv imagini cu protestatari uciși sau răniți de forțele iraniene, și că „aproape toate” ar fi provenit de la persoane cu acces la Starlink. Totodată, ea a subliniat că restricțiile în curs îngreunează comunicarea organizațiilor pentru drepturile omului cu persoane din Iran, în încercarea de a evalua amploarea violenței. „Am verificat zeci de videoclipuri din Iran (...) și credem că aproape toate au venit de la oameni care aveau acces la Starlink.” Reuters nu oferă o cifră totală a materialelor distribuite, însă introduce un reper minim verificat: „zeci de videoclipuri” validate de Amnesty International, despre care organizația spune că provin în majoritate covârșitoare de la utilizatori cu acces la Starlink. În lipsa unor date agregate (de la platforme, ONG-uri sau SpaceX), aceasta rămâne singura cuantificare explicită din sursă. Cum încearcă Iranul să întrerupă Starlink: bruiaj și semnale GPS false Specialiști și organizația Holistic Resilience (un ONG american implicat în livrarea de terminale Starlink către iranieni) susțin că Iranul ar folosi echipamente de bruiaj pentru a perturba semnalul. În paralel, ar exista indicii de „spoofing” GPS, adică transmiterea unor coordonate false pentru a deruta și dezactiva terminalele. Nariman Gharib , activist al opoziției iraniene și investigator independent în domeniul spionajului cibernetic, a declarat că spoofing-ul GPS afectează conexiunea și reduce vitezele, pe baza analizei datelor de la un terminal din interiorul Iranului. El a descris efectul practic ca o degradare a serviciului până la un nivel la care comunicațiile complexe devin greu de folosit. „Poți, poate, să trimiți mesaje text, dar uită de apelurile video.” Reuters mai arată că Starlink, ca rețea de internet din spațiu cu aproximativ 10.000 de sateliți pe orbită joasă, este mai greu de localizat și perturbat decât sistemele tradiționale bazate pe un satelit mare, fix, deasupra unei regiuni. Tocmai această arhitectură ridică însă și miza confruntării: Iranul testează metode care, dacă se dovedesc eficiente, pot fi studiate și replicate. Interdicție, terminale introduse ilegal și presiune diplomatică Starlink este interzis în Iran , dar „zeci de mii” de terminale ar fi putut fi introduse prin contrabandă, deși nu este clar câte sunt efectiv în uz, potrivit Reuters, care citează Holistic Resilience. Terminalele pentru consumatori sunt antene dreptunghiulare în două dimensiuni, iar SpaceX nu a răspuns solicitărilor de comentarii, mai scrie agenția. Teheranul a încercat să contracareze serviciul și pe cale diplomatică, cerând anul trecut, la Uniunea Internațională a Telecomunicațiilor (ITU) din cadrul ONU, ca Statele Unite și Norvegia (unde Starlink este înregistrat internațional) să blocheze serviciul. În plan intern, după războiul de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie, parlamentul iranian a adoptat o lege care interzice utilizarea Starlink și introduce pedepse severe pentru folosirea sau distribuirea tehnologiei neautorizate, potrivit presei de stat iraniene citate de Reuters. În același timp, ministrul iranian de externe Abbas Araqchi a justificat întreruperea internetului într-o declarație pentru Al Jazeera TV, afirmând că decizia a venit „după ce ne-am confruntat cu operațiuni teroriste și am realizat că ordinele veneau din afara țării”, conform Reuters. Pentru SpaceX, episodul devine și o vitrină cu miză comercială, în condițiile în care Starlink este principala linie de afaceri a companiei (Reuters menționează venituri de 15 miliarde de dolari în 2024) și SpaceX ia în calcul o listare publică în 2026. [...]