MSFT$379.05-5.43%TSLA$400.43-2.06%

Elon Musk cere până la 134 miliarde de dolari de la OpenAI și Microsoft, potrivit Reuters, invocând „câștiguri obținute pe nedrept” pe care companiile le-ar fi realizat datorită sprijinului său timpuriu la înființarea OpenAI. Solicitarea apare într-un document depus vineri la o instanță federală, înaintea procesului programat să înceapă în aprilie.

În calculul său, Musk susține că OpenAI ar fi obținut între 65,5 miliarde și 109,4 miliarde de dolari ca urmare a contribuțiilor sale din perioada 2015–2018, iar Microsoft între 13,3 miliarde și 25,1 miliarde de dolari. Musk afirmă că a contribuit cu aproximativ 38 milioane de dolari, adică circa 60% din finanțarea inițială, și că a ajutat și prin recrutare, conectarea fondatorilor la contacte relevante și prin credibilitatea adusă proiectului.

Argumentul central al lui Musk este că, asemenea unui investitor timpuriu într-un start-up, ar fi îndreptățit la câștiguri mult peste investiția inițială. În plus față de despăgubiri, el ar putea cere daune punitive și alte sancțiuni, inclusiv o posibilă ordonanță judecătorească (injunction), dacă juriul constată răspunderea uneia dintre companii, fără ca documentul să detalieze forma exactă a unei astfel de măsuri.

OpenAI și Microsoft își construiesc apărarea pe două direcții: contestarea temeiului acuzațiilor și atacarea metodologiei de evaluare a prejudiciului. În cursul săptămânii, OpenAI a calificat acțiunea drept „nefondată” și parte a unei campanii de „hărțuire” din partea lui Musk, iar un avocat al Microsoft a spus că nu există dovezi că firma ar fi „ajutat și încurajat” (aided and abetted) OpenAI. Separat, cele două companii au depus vineri o cerere prin care solicită judecătorului să limiteze ce poate prezenta în fața juriului expertul lui Musk.

În esență, companiile cer excluderea sau restrângerea analizei expertului financiar invocat de Musk, economistul C. Paul Wazzan, pe motiv că ar fi:

• „inventată”, „neverificabilă” și „fără precedent”;
• susceptibilă să inducă în eroare juriul printr-o abordare considerată nesigură;
• orientată spre un transfer „implauzibil” de miliarde de dolari de la o organizație non-profit către un fost donator devenit competitor.

Dincolo de miza financiară, disputa are un impact direct asupra imaginii publice a ambelor tabere. Pentru OpenAI, acuzația că ar fi încălcat misiunea fondatoare printr-o restructurare către o entitate cu scop lucrativ alimentează o dezbatere sensibilă despre guvernanță și responsabilitate în inteligența artificială. Pentru Microsoft, riscul reputațional derivă din asocierea cu presupuse încălcări și din acuzația de complicitate, chiar dacă firma spune că nu există probe în acest sens.

Procesul urmează să fie judecat cu juriu, după ce un judecător din Oakland, California, a decis luna aceasta că speța merge în această direcție, iar începerea este așteptată în aprilie. OpenAI și Microsoft nu au răspuns solicitărilor Reuters privind suma cerută, în afara orelor de program.