Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Microsoft testează integrarea unor funcții de tip OpenClaw în Microsoft 365 Copilot , cu accent pe controlul de securitate pentru clienții enterprise , potrivit TechCrunch . Compania a confirmat pentru The Information că noile capabilități ar viza mediul corporate și ar veni cu „controale de securitate mai bune” decât agentul open-source OpenClaw, descris ca fiind riscant. Miza operațională este trecerea de la Copilot ca asistent care răspunde la solicitări la un agent care poate executa acțiuni în mod continuu. Conform informațiilor citate, una dintre funcțiile principale ar fi un fel de „365 Copilot care lucrează mereu”, capabil să inițieze acțiuni oricând și să ducă la capăt sarcini în mai mulți pași, pe perioade mai lungi. Ce este OpenClaw și ce ar vrea Microsoft să reproducă OpenClaw este prezentat ca un instrument care rulează local pe calculatorul utilizatorului și poate crea „agenți” care îndeplinesc sarcini în numele acestuia. TechCrunch notează că, dacă Microsoft va construi propria versiune de „Claw” (adică un agent care rulează local), proiectul s-ar alătura unei serii de instrumente „agentice” anunțate de companie în ultimele luni. Deocamdată, publicația subliniază că nu este clar dacă noul „Claw” al Microsoft va rula local sau va prelua doar unele dintre funcțiile apreciate de comunitatea OpenClaw. Cum se leagă de restul „agenților” Copilot În material sunt menționate mai multe inițiative recente ale Microsoft în zona de agenți: Copilot Cowork (anunțat în martie): conceput să întreprindă acțiuni în aplicațiile Microsoft 365, nu doar să ofere rezultate de căutare sau conversație într-un panou separat; ar fi alimentat de o tehnologie numită „Work IQ”, descrisă ca un strat de inteligență care personalizează experiența în Microsoft 365. Integrarea modelului Claude (Anthropic) în Cowork : după parteneriatul cu Anthropic de la finalul anului trecut, Microsoft a adăugat Claude ca opțiune pentru Cowork; însă Cowork rulează în cloud, nu pe hardware local. Copilot Tasks (introdus în februarie, în versiune preview): un alt agent pentru completarea de sarcini; materialele de marketing îl poziționau mai degrabă către „prosumers” decât către enterprise, cu exemple de la organizarea e-mailului până la organizarea călătoriilor și a programărilor; și acesta rulează în cloud. De ce contează: securitate și control, plus presiune de platformă Pentru companii, diferența majoră sugerată de articol este promisiunea unor controale de securitate mai solide decât în cazul unui proiect open-source considerat „riscant”, într-un context în care agenții capabili să execute acțiuni pot amplifica impactul unui incident (de la acces neautorizat la automatizări greșite). TechCrunch mai notează și un element de piață: deși OpenClaw poate rula pe Windows, Mac Mini a devenit platforma preferată pentru utilizatorii OpenClaw , iar aceste dispozitive „s-au vândut ca pâinea caldă”, ceea ce ar putea fi încă o motivație pentru Microsoft să vină cu propria alternativă. Ce urmează Compania ar urma să prezinte noul „Claw” (sau o versiune îmbunătățită a unuia dintre instrumentele existente) la conferința Microsoft Build din iunie, potrivit unui material The Verge citat de TechCrunch. Publicația spune că a cerut Microsoft clarificări despre cum se poziționează acest agent față de ceilalți și va actualiza informația când va primi un răspuns. [...]
Google Home extinde actualizările pentru experiența vocală Gemini , cu îmbunătățiri la redarea muzicii, liste și note, înțelegerea comenzilor și control parental, potrivit 9to5Google . Schimbările sunt descrise în jurnalul de actualizări al Google și vizează puncte problematice vechi, în special în zona de media și gestionarea listelor. Pe partea de muzică, Google spune că Gemini recunoaște mai bine listele de redare personale chiar și atunci când numele nu este rostit perfect sau când mediul este zgomotos. Tot aici, compania afirmă că a redus erorile de tip „artist greșit” și alte neînțelegeri legate de muzică, iar comanda „pauză” ar trebui să fie interpretată mai rapid și mai consecvent. „Gemini este acum mai bun la identificarea listelor tale de redare personale, chiar dacă nu nimerești exact numele sau camera este puțin zgomotoasă.” Un alt pachet de modificări vizează notele și listele: Gemini ar trebui să poată administra liste existente și să execute comenzi mai avansate, fără a obliga utilizatorul să formuleze cereri „rigide” sau să le împartă în mai mulți pași. Google indică și remedieri pentru situațiile în care asistentul susținea că o listă sau o notă nu există ori nu sincroniza corect modificările făcute vocal cu ce apare pe ecran. Concret, actualizarea acoperă mai multe direcții, prezentate de Google astfel: recunoaștere îmbunătățită a listelor de redare și reducerea erorilor la artiști; control media mai receptiv (inclusiv la comanda „pauză”); editare mai flexibilă a listelor și notelor, cu limbaj mai natural; acțiuni mai complexe într-un singur pas (de exemplu transformarea unei note în listă sau mutarea unor elemente între liste); răspunsuri mai rapide la întrebări simple despre dată și oră; control parental prin funcțiile de „bunăstare digitală” din aplicația Google Home. La nivel de „înțelegere”, Google afirmă că Gemini va folosi mai bine indicii de context și ritmul vorbirii pentru a decide când utilizatorul a terminat comanda, cu scopul de a reduce întreruperile și reluările. Totodată, pentru întrebări directe precum „cât e ceasul” sau „care e data”, compania spune că a optimizat timpii de răspuns. Actualizarea adaugă și suport pentru control parental: prin setările de „bunăstare digitală” din aplicația Google Home , părinții pot limita timpul de utilizare sau pot programa perioade de liniște pentru conturi supravegheate ori pentru oaspeți, inclusiv la nivelul întregii locuințe. În plus, sunt menționate și corecții punctuale, între care accelerarea transmisiunilor live pentru camerele Nest în aplicația Google Home pe iOS, îmbunătățirea calității imaginilor la derularea istoricului Nest Cam pe iOS și ajustări („polish”) pentru setările de termostat, destinate instalatorilor profesioniști. Potrivit sursei, aceste actualizări „se distribuie acum” prin aplicația Google Home. [...]
iOS 26.4 face recunoașterea Shazam din Control Center utilizabilă și fără internet , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii care încearcă să identifice melodii în zone cu semnal slab, potrivit 9to5Mac . Actualizarea iOS 26.4 este prezentată ca un update major pentru iPhone, cu mai multe funcții noi în Apple Music, iar iOS 26.5 se află deja în testare beta, notează publicația. Ce se schimbă în Control Center: Shazam funcționează offline Îmbunătățirea vizează controlul „Recognize Music” (recunoaștere muzică) din Control Center. Conform notelor oficiale de lansare iOS 26.4, funcția de „Offline Music Recognition” poate identifica melodii fără conexiune la internet și livrează rezultatele automat când utilizatorul revine online. În practică, iPhone-ul poate salva datele audio ale piesei chiar și atunci când nu are conexiune. Când semnalul revine sau conexiunea se îmbunătățește, Shazam trimite o notificare cu rezultatul identificării. De ce contează: reduce „ratarea” identificării în condiții de semnal slab Control Center este folosit ca acces rapid pentru astfel de acțiuni, iar recunoașterea unei melodii depinde frecvent de calitatea conexiunii. Schimbarea din iOS 26.4 adresează tocmai scenariile în care utilizatorii pierd momentul din cauza internetului instabil, prin mutarea unei părți din proces în modul offline și livrarea rezultatului ulterior. Cum activezi controlul Shazam în Control Center Dacă nu este deja adăugat, controlul poate fi configurat astfel: apăsare lungă într-o zonă liberă din Control Center; „Add a Control”; căutare după „Recognize Music”. [...]
Microsoft a urcat prețurile pentru Surface Laptop și Surface Pro, iar modelele lansate în 2024 ajung acum să coste cu până la 500 de dolari mai mult (aprox. 2.300 lei), pe fondul scumpirii memoriei RAM și a altor componente, potrivit 9to5Google . Surface Laptop (generația a 7-a) și Surface Pro (generația a 11-a) au fost lansate în 2024 ca primele PC-uri Microsoft cu cipuri Qualcomm Snapdragon X și porneau de la 999 de dolari (aprox. 4.600 lei). În 2025, Microsoft a eliminat cele mai mici configurații de stocare, ceea ce a împins prețul de intrare la 1.199 de dolari (aprox. 5.500 lei) pentru un model cu Snapdragon X Plus, 16 GB RAM și 512 GB stocare. Acum, pragul de pornire urcă la 1.499 de dolari (aprox. 6.900 lei). Noile prețuri: creșteri de până la 300 de dolari față de anul trecut Conform unei relatări Windows Central , citată de publicație, Surface Laptop 7 și Surface Pro 11 pornesc acum de la circa 1.500 de dolari pentru configurația cu Snapdragon X Plus, 16 GB RAM și 512 GB stocare, cu 300 de dolari peste nivelul de anul trecut și cu 500 de dolari peste prețul de lansare din 2024. Lista de majorări menționată include și alte modele Surface: Surface Laptop (13,8 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 256 GB) – anterior 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei), acum 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei) Surface Laptop (15 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 512 GB) – anterior 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei), acum 1.599 dolari (aprox. 7.400 lei) Surface Laptop (13 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 256 GB) – anterior 899 dolari (aprox. 4.100 lei), acum 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei) Surface Pro (13 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 512 GB) – anterior 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei), acum 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei) Surface Pro (12 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 512 GB) – anterior 799 dolari (aprox. 3.700 lei), acum 1.049 dolari (aprox. 4.800 lei) Motivația Microsoft: costuri mai mari la memorie și componente Microsoft a justificat scumpirile prin creșterea costurilor la memorie și componente și a precizat că actualizează prețurile pe Microsoft.com pentru portofoliul de hardware din generația curentă: „Din cauza creșterilor recente ale costurilor pentru memorie și componente, Surface actualizează prețurile pe Microsoft.com pentru portofoliul actual de hardware din generația curentă. Rămânem angajați să oferim valoare clienților și partenerilor, menținând în același timp standardele noastre de calitate și inovație.” În context, 9to5Google notează că în ultimele luni au existat scumpiri și la alți producători, inclusiv Motorola (cu majorări de 100 de dolari pe mai multe telefoane de buget) și Samsung (care a crescut prețul pentru Galaxy Z Fold 7). Ce înseamnă pentru piață: presiune pe competitivitatea față de Apple și pe următoarea generație Surface Publicația compară poziționarea cu Apple: cel mai nou MacBook Air pornește de la 1.099 dolari (aprox. 5.100 lei) pentru o configurație similară, cu cipuri mai noi și mai rapide, în timp ce Snapdragon X Plus este plasat ca performanță între cipurile Apple M2 și M3 (din generațiile 2022–2023). În paralel, Microsoft este așteptată să lanseze hardware Surface nou „în cursul acestui an”, iar semnalul transmis de actualele scumpiri este că viitoarele modele ar putea veni, la rândul lor, cu prețuri ridicate. La retail, noile prețuri sunt deja reflectate, deși Best Buy are în prezent modelul de bază Surface Laptop (13,8 inci) la 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei), adică fostul preț recomandat, potrivit articolului. [...]
Administrația Trump împinge marile bănci americane spre testarea AI-ului Anthropic , deși Pentagonul a încercat să blocheze compania , într-un episod care riscă să creeze incertitudine de reglementare și operațională pentru instituțiile financiare care adoptă rapid tehnologia, potrivit The Next Web . Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, au chemat în această săptămână executivi de la JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Citigroup, Bank of America și Morgan Stanley și i-au îndemnat să folosească modelul „Mythos” al Anthropic pentru a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică în propriile sisteme, conform Bloomberg, citat de publicație. Recomandarea vine în timp ce Departamentul Apărării se află în litigiu cu Anthropic, după ce a etichetat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare”, ceea ce o exclude de la contracte militare. De ce contează: semnale contradictorii de la același guvern Contradicția este una de politică publică cu efect direct asupra pieței: aceeași administrație care a încercat să scoată Anthropic din zona de apărare încurajează acum sistemul financiar să se bazeze pe tehnologia sa pentru securitate. În centrul disputei cu Pentagonul se află refuzul Anthropic de a elimina două restricții de siguranță din modelele sale: interdicția utilizării în arme complet autonome și interdicția folosirii pentru supravegherea în masă a cetățenilor americani. Potrivit articolului, conflictul a escaladat în februarie, când secretarul Apărării Pete Hegseth i-ar fi dat CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, un termen limită pentru a renunța la aceste restricții, în caz contrar compania riscând pierderea unui contract de apărare de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei). Amodei a refuzat, iar ulterior a urmat desemnarea ca „risc pentru lanțul de aprovizionare” și un ordin al președintelui Trump ca agențiile federale să nu mai folosească tehnologia Anthropic. În instanță, situația a rămas mixtă: un judecător federal din California a emis o ordonanță preliminară care blochează desemnarea, însă o curte de apel din Washington, D.C. a respins cererea Anthropic de a opri temporar „blacklisting”-ul pe durata procesului. Efectul practic descris de publicație: Anthropic este exclusă din contractele Departamentului Apărării, dar poate lucra în continuare cu alte agenții guvernamentale. Ce este Mythos și de ce nu e disponibil public „Claude Mythos Preview” este prezentat ca un model de vârf („frontier model”), pe care Anthropic spune că nu l-a antrenat explicit pentru securitate cibernetică; capacitatea de a găsi vulnerabilități ar fi apărut ca efect al îmbunătățirilor generale în raționamentul pe cod și operare autonomă. În testare, modelul ar fi identificat „mii” de vulnerabilități „zero-day” (defecte necunoscute anterior dezvoltatorilor) în principalele sisteme de operare și browsere. Anthropic nu a lansat public modelul, ci l-a inclus într-un program restricționat, „ Project Glasswing ”, care oferă acces către aproximativ 50 de organizații. Lista menționată include, între altele, Amazon Web Services, Apple, Google, Microsoft, Nvidia, Cisco, CrowdStrike, Palo Alto Networks și JPMorgan Chase. Ca parte a inițiativei, Anthropic ar fi angajat până la 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) în credite de utilizare și 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) în donații către organizații de securitate open-source. Publicația notează însă și scepticismul din piață: Tom’s Hardware a pus sub semnul întrebării afirmațiile despre „mii” de descoperiri severe, arătând că acestea s-ar baza pe 198 de evaluări manuale și că multe vulnerabilități semnalate ar fi în software mai vechi sau greu de exploatat. În plus, o parte a comunității de securitate ar vedea lansarea restricționată și ca o tactică comercială de tip „scarcity” (crearea artificială a rarității) pentru clienți mari. Ce testează băncile și ce urmează pe partea de supraveghere JPMorgan Chase este menționată ca partener oficial în Project Glasswing, iar Bloomberg (citat de articol) susține că Goldman Sachs, Citigroup, Bank of America și Morgan Stanley testează intern Mythos. Cazurile de utilizare raportate includ: detectarea vulnerabilităților; semnalarea riscurilor de fraudă; automatizarea fluxurilor de lucru de conformitate (compliance) în sistemele financiare. Pe partea de reglementare, reacția descrisă nu se limitează la SUA. Financial Times, citat de The Next Web, relatează că autorități din Marea Britanie – Bank of England, Financial Conduct Authority și HM Treasury – discută cu National Cyber Security Centre pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile evidențiate de Mythos, iar reprezentanți ai unor bănci, asigurători și burse ar urma să fie informați în următoarele două săptămâni. În ansamblu, episodul arată cum adoptarea accelerată a AI-ului în infrastructura financiară poate avansa mai repede decât coerența deciziilor guvernamentale: pentru bănci, recomandarea venită simultan de la Trezorerie și Fed cântărește operațional, chiar dacă o altă ramură a administrației încearcă să limiteze aceeași companie. [...]
Rusia își înăsprește controlul asupra internetului , printr-un model care restricționează accesul la resurse externe și extinde supravegherea internă, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat agenției Ukrinform de Ivan Stupak , expert militar și fost ofițer al SSU (serviciul de securitate al Ucrainei). Miza, dincolo de componenta politică, este una operațională: operatorii ar urma să funcționeze cu obligații tehnice de monitorizare și blocare, iar utilizatorii să aibă acces tot mai limitat la platforme și servicii globale. De la un internet „semi-deschis” la măsuri de control tehnic Stupak susține că, până la începutul lui 2026, Rusia a păstrat un model „hibrid”: unele servicii occidentale erau blocate, dar utilizatorii încă aveau acces la anumite platforme, folosite inclusiv pentru comunicare și coordonare. Schimbarea ar fi venit, potrivit expertului, după un incident legat de o tentativă de asasinat asupra generalului GRU Alekseiev, moment după care „situația s-a schimbat dramatic”. În interpretarea sa, disputa internă dintre structurile militare (care ar fi preferat menținerea accesului la aplicații de mesagerie) și agențiile de aplicare a legii, în special FSB, s-ar fi încheiat în favoarea celor din urmă. Ce înseamnă pentru operatori și utilizatori Consecința imediată descrisă în material este intensificarea implementării unor măsuri de control tehnic, cu obligații directe pentru operatori. „Operatorii sunt obligați să utilizeze echipamente și programe speciale pentru monitorizare și blocare. Obiectivul este controlul total asupra spațiului informațional și detectarea rapidă a oricărei activități a opoziției”, a explicat expertul. În același context, Ukrinform este citată cu informația că rușii sunt avertizați cu privire la întreruperi prelungite ale internetului mobil și că sunt în curs de implementare „liste albe” cu site-urile care ar rămâne accesibile în timpul acestor întreruperi. „ Cheburnet ”, proiectul de internet „suveran” al Rusiei Materialul descrie „Cheburnet” ca un termen argotic pentru un internet rusesc „suveran”, controlat de stat și potențial izolat de rețeaua globală. În explicația inclusă, conceptul este prezentat oficial ca măsură de „securitate cibernetică”, dar este asociat și cu cenzura și limitarea accesului la platforme globale precum Facebook, Instagram și YouTube. Digi24 notează că izolarea completă „nu a fost încă realizată”, însă ar exista o accelerare a eforturilor: testări mai intense, blocarea platformelor străine și accent pe crearea unui „mesager național”. [...]
Actualizarea de firmware 27.09 pentru ceasurile Garmin continuă să provoace probleme serioase de funcționare , iar nemulțumirea utilizatorilor persistă, potrivit Android Headlines . Miza este una operațională: un update care ar trebui să îmbunătățească dispozitivele ajunge, în unele cazuri, să le facă dificil de folosit sau „stricate” în practică, ceea ce pune presiune pe suport și pe încrederea în ecosistemul Garmin. Publicația notează că, deși firmware-ul 27.09 este deja disponibil de o vreme, utilizatorii încă raportează probleme după instalare. Articolul descrie situația ca pe un „coșmar software”, cu reacții puternic negative din partea proprietarilor afectați. Ce înseamnă, concret, pentru utilizatori Din relatarea Android Headlines reiese că impactul nu e unul minor sau izolat: update-ul este asociat cu ceasuri care nu mai funcționează corect după instalare, iar plângerile continuă să apară. În acest context, riscul pentru utilizatori este dublu: pierderea temporară a funcțiilor pe care se bazează (monitorizare, notificări, activități) și timpul consumat pentru depanare sau interacțiunea cu suportul. De ce contează pentru Garmin Dincolo de disconfortul imediat, un astfel de episod afectează direct percepția de fiabilitate a produselor Garmin, într-o categorie (wearables) în care actualizările software sunt frecvente și, ideal, invizibile pentru utilizator. Persistența problemelor după 27.09 sugerează, cel puțin la nivelul experienței raportate de utilizatori, că remedierea nu a fost încă suficientă. Ce urmează Materialul nu indică un calendar ferm pentru o rezolvare completă. În lipsa unor clarificări suplimentare în textul sursă, rămâne de urmărit dacă Garmin va livra o actualizare corectivă și dacă aceasta va elimina problemele semnalate de utilizatori. [...]
Qualcomm își dezvoltă DRAM personalizat cu un partener chinez , o mișcare care poate schimba modul în care compania își optimizează platformele hardware și își gestionează lanțul de aprovizionare pentru componente critice, potrivit Android Headlines . DRAM (memorie dinamică cu acces aleator) este memoria de lucru folosită pe scară largă în dispozitive și sisteme de calcul, iar ideea unui „DRAM personalizat” sugerează o componentă adaptată cerințelor Qualcomm, nu un produs standard cumpărat „de pe raft”. Publicația notează că dezvoltarea se face împreună cu un producător chinez de memorii. De ce contează: control mai mare asupra unei componente-cheie Pentru Qualcomm, un DRAM proiectat pe specificații proprii poate însemna, în practică, mai mult control asupra performanței și eficienței energetice la nivel de platformă, dar și o poziție mai bună în negocierea și planificarea aprovizionării cu memorie — o zonă sensibilă în industria semiconductorilor. În același timp, alegerea unui partener din China introduce o dimensiune operațională importantă: dependența de o geografie și de un ecosistem industrial care pot fi afectate de tensiuni comerciale și de posibile restricții, chiar dacă materialul nu intră în detalii despre condițiile contractuale sau despre eventuale aprobări. Ce se știe și ce rămâne neclar Din informațiile prezentate de Android Headlines reiese direcția generală — dezvoltarea unui DRAM personalizat cu un producător chinez — însă articolul nu oferă detalii esențiale pentru a evalua impactul imediat, precum: numele partenerului chinez; calendarul proiectului și momentul intrării în producție; produsele țintă (de exemplu, anumite platforme sau generații); volumele vizate sau implicațiile comerciale. În lipsa acestor elemente, amploarea proiectului și efectele pe termen scurt rămân incerte, dar semnalul strategic este că Qualcomm caută să-și extindă controlul asupra memoriei, o piesă tot mai importantă în optimizarea sistemelor moderne. [...]
OPPO mizează pe cameră ca diferențiator major în vârful de gamă , iar scurgerile de informații despre Find X9 Ultra indică upgrade-uri „masive” la sistemul foto, într-un pachet de design și culori deja conturate, potrivit Android Headlines . Informațiile publicate se concentrează pe două direcții: aspectul exterior (inclusiv opțiunile de culoare) și confirmarea unor îmbunătățiri importante la cameră, element care, în segmentul premium, influențează direct poziționarea comercială și comparația cu rivalii direcți. De ce contează: camera rămâne principalul câmp de luptă în premium În piața telefoanelor scumpe, diferențele de performanță „generală” sunt tot mai mici, iar producătorii încearcă să câștige prin fotografie și video. În acest context, accentul pus pe upgrade-urile camerei la Find X9 Ultra sugerează că OPPO își construiește strategia de produs în jurul acestui argument, cu impact direct în marketing, preț și percepția de brand. Ce se știe din material despre Find X9 Ultra Conform publicației, pentru OPPO Find X9 Ultra sunt prezentate: elemente de design ale dispozitivului; culori în care ar urma să fie disponibil; upgrade-uri majore ale camerei , descrise ca fiind confirmate în material. Articolul nu oferă, în fragmentul disponibil aici, detalii tehnice complete (specificații punctuale sau date de lansare), astfel că amploarea exactă a schimbărilor la cameră rămâne de evaluat pe măsură ce apar informații suplimentare. [...]
Anthropic discută cu administrația Trump despre modelul său AI de vârf, Mythos, chiar dacă Pentagonul i-a tăiat accesul la contracte pe fondul unui litigiu privind condițiile de utilizare militară , potrivit Reuters . Miza este una de reglementare și guvernanță: cum ajunge un model „de frontieră” (frontier AI) în dialog cu statul, în timp ce o agenție-cheie îl tratează drept risc de securitate în lanțul de aprovizionare. Cofondatorul Anthropic, Jack Clark , a spus luni, la evenimentul Semafor World Economy din Washington, că firma discută cu administrația despre Mythos și că va discuta și despre modelele viitoare, în pofida disputei contractuale cu Pentagonul. El a descris conflictul drept unul „îngust”, dar a insistat că nu ar trebui să blocheze cooperarea pe teme de securitate națională. „Avem o dispută contractuală îngustă, dar nu vreau ca asta să stea în calea faptului că ne pasă profund de securitatea națională.” De ce contează: „gardurile de protecție” pentru utilizarea militară Reuters arată că disputa dintre Anthropic și Pentagon a pornit de la „guardrails” – condiții și limitări privind modul în care armata ar putea folosi instrumentele de inteligență artificială ale companiei. În urma conflictului, agenția a etichetat Anthropic luna trecută drept „risc în lanțul de aprovizionare”, interzicând utilizarea produselor sale atât în Pentagon, cât și la contractori. În paralel, natura și detaliile discuțiilor dintre Anthropic și guvernul SUA – inclusiv ce agenții sunt implicate – nu erau clare imediat, potrivit aceleiași surse. Context: ce este Mythos și de ce ridică probleme de securitate cibernetică Mythos a fost anunțat pe 7 aprilie și este prezentat de companie drept cel mai capabil model al său pentru programare și „sarcini agentice” – adică activități pe care modelul le poate executa autonom. Experți citați de Reuters spun că abilitatea de a scrie cod la nivel înalt ar putea oferi modelului o capacitate potențial fără precedent de a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică și de a găsi modalități de exploatare a acestora. Ce urmează: bătălia juridică rămâne deschisă Un complet federal de apel din Washington, D.C., a refuzat săptămâna trecută să blocheze, deocamdată, decizia Pentagonului de a trece Anthropic pe lista de „blacklisting” pe criterii de securitate națională, o victorie pentru administrația Trump. Reuters notează că decizia vine după ce o altă instanță de apel a ajuns la concluzia opusă într-o contestație separată inițiată de Anthropic. [...]
Telefoanele low-cost se scumpesc, iar pragul de 120 de dolari devine tot mai greu de atins pe măsură ce costurile componentelor urcă și producătorii lansează tot mai rar modele noi în această zonă de preț, potrivit Gadget . Publicația notează că scumpirile sunt deja vizibile la noile generații, care vin cu prețuri mai mari decât modelele anterioare. În acest context, este amintită o declarație a președintelui Xiaomi , Lu Weibing, care ar fi spus că prețurile pentru memoria RAM și spațiul de stocare „au luat-o razna”, ajungând și de patru ori mai mari decât în urmă cu 12 luni. Tot mai puține lansări sub 120 de dolari Autorul articolului susține că, în ultimele luni, lansările de telefoane noi sub 120 de dolari la nivel global au devenit rare. Atunci când apar astfel de prețuri, ele ar fi mai degrabă rezultatul unor campanii punctuale sau ar viza modele deja depășite tehnologic. Exemplu: un model „modest” trece de 120 de dolari în India Ca reper, Gadget dă exemplul Xiaomi Redmi A7 Pro, lansat în India, cu specificații de bază (ecran IPS LCD HD+, procesor Unisco T8300 octa-core, 4 GB RAM, 64/128 GB stocare, cameră de 32 MP, Wi‑Fi ac, mufă audio de 3,5 mm și senzor de amprentă lateral). Prețul de pornire este de 11.499 rupii indiene, echivalentul a aproape 122 de dolari (aprox. 560 lei). Publicația compară cu anul trecut, când un telefon similar s-ar fi găsit în India „lejer” sub 100 de dolari, ceea ce ar însemna o creștere de circa 20–25%. Ce înseamnă pentru Europa: presiune pe segmentul entry-level Deși modelul nu ar urma să ajungă în Europa, autorul estimează că, dacă ar fi fost comercializat aici, „foarte probabil” nu ar fi costat sub 150 de euro (aprox. 750 lei). În paralel, este menționat că anul trecut, la 150 de euro, cumpărătorii puteau găsi chiar și un model din seria Redmi Note, superior, iar în prezent un Redmi Note 14 la acest preț ar ține de „stocuri vechi” (potrivit aceleiași surse). [...]
O metodă nouă de testare cu radiație terahertz ar putea deveni și o cale de „spionare” a procesoarelor în funcțiune , cu implicații directe pentru securitatea datelor în centre de date și pe dispozitivele utilizatorilor, potrivit Tom's Hardware . Cercetători de la Adelaide University au demonstrat că pot detecta activitatea tranzistorilor dintr-un cip în timp ce acesta rulează sarcini, folosind reflexia unui semnal terahertz. Tehnica, relatată de IEEE Spectrum și preluată de publicație, presupune ca procesorul să fie pornit și „la lucru”. Pe măsură ce tranzistorii comută, semnalul terahertz reflectă schimbările și se întoarce către un receptor dintr-un „VNA extender” (extensie pentru analizor de rețea vectorial, un instrument de măsură folosit în electronică). Ulterior, semnalul este „convertit în jos” (down-converted) la microunde și comparat cu semnalul inițial, prin diferențe foarte mici de amplitudine și fază, detectate cu un receptor homodin în cuadratură. De ce contează pentru securitate: o posibilă nouă clasă de atac Pe lângă utilitatea în diagnostic și testare, aceeași capacitate de a „vedea” în interiorul unui procesor în timp ce funcționează ridică un risc: atacatori ar putea, în timp, să folosească metoda pentru a sonda un CPU în execuție și a extrage informații. Tom’s Hardware notează că un astfel de scenariu ar fi mai probabil după maturizarea tehnologiei, dar avertizează că industria de securitate ar putea fi nevoită să pregătească măsuri de contracarare. Un element important este limita criptării în acest context: standardele de criptare „în tranzit” nu ar opri un atac care observă procesarea internă, deoarece procesorul trebuie să decripteze datele înainte să le poată prelucra. Limitări tehnice: cipurile complexe pot fi greu de „citit” Publicația mai arată că metoda poate întâmpina dificultăți la cipuri foarte complexe, cu multe straturi suprapuse de componente, inclusiv configurații cu chipleturi stivuite 3D. Problema ar fi că radiația nu poate distinge din ce strat provine semnalul dacă straturile de deasupra sunt „opace”. Pentru a depăși aceste limite, sunt discutate tehnici de creștere a sensibilității VNA, astfel încât să poată testa mai precis cipuri foarte dense. În forma actuală, rămâne de văzut cât de repede poate fi adaptată metoda pentru procesoare moderne, foarte stratificate, și ce contramăsuri de securitate ar putea deveni necesare dacă tehnologia ajunge la utilizare pe scară largă. [...]