Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic discută cu administrația Trump despre modelul său AI de vârf, Mythos, chiar dacă Pentagonul i-a tăiat accesul la contracte pe fondul unui litigiu privind condițiile de utilizare militară, potrivit Reuters. Miza este una de reglementare și guvernanță: cum ajunge un model „de frontieră” (frontier AI) în dialog cu statul, în timp ce o agenție-cheie îl tratează drept risc de securitate în lanțul de aprovizionare.
Cofondatorul Anthropic, Jack Clark, a spus luni, la evenimentul Semafor World Economy din Washington, că firma discută cu administrația despre Mythos și că va discuta și despre modelele viitoare, în pofida disputei contractuale cu Pentagonul. El a descris conflictul drept unul „îngust”, dar a insistat că nu ar trebui să blocheze cooperarea pe teme de securitate națională.
„Avem o dispută contractuală îngustă, dar nu vreau ca asta să stea în calea faptului că ne pasă profund de securitatea națională.”
Reuters arată că disputa dintre Anthropic și Pentagon a pornit de la „guardrails” – condiții și limitări privind modul în care armata ar putea folosi instrumentele de inteligență artificială ale companiei. În urma conflictului, agenția a etichetat Anthropic luna trecută drept „risc în lanțul de aprovizionare”, interzicând utilizarea produselor sale atât în Pentagon, cât și la contractori.
În paralel, natura și detaliile discuțiilor dintre Anthropic și guvernul SUA – inclusiv ce agenții sunt implicate – nu erau clare imediat, potrivit aceleiași surse.
Mythos a fost anunțat pe 7 aprilie și este prezentat de companie drept cel mai capabil model al său pentru programare și „sarcini agentice” – adică activități pe care modelul le poate executa autonom. Experți citați de Reuters spun că abilitatea de a scrie cod la nivel înalt ar putea oferi modelului o capacitate potențial fără precedent de a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică și de a găsi modalități de exploatare a acestora.
Un complet federal de apel din Washington, D.C., a refuzat săptămâna trecută să blocheze, deocamdată, decizia Pentagonului de a trece Anthropic pe lista de „blacklisting” pe criterii de securitate națională, o victorie pentru administrația Trump. Reuters notează că decizia vine după ce o altă instanță de apel a ajuns la concluzia opusă într-o contestație separată inițiată de Anthropic.
Recomandate
Retorica religioasă despre AI complică dezbaterea de reglementare în SUA , într-un moment în care administrația Trump respinge ideea unei încetiniri a investițiilor în infrastructura necesară tehnologiei. Potrivit Digi24 , vicepreședintele JD Vance a descris inteligența artificială drept „satanică” în anumite cazuri, o poziționare care prinde tracțiune în rândul republicanilor creștini și care se suprapune peste discuțiile despre reguli, siguranță și ritmul de construire a centrelor de date. Declarația vine dintr-o conversație cu podcasterul evanghelic Bryce Crawford, relatată de The Wall Street Journal , în care Vance a dat exemplul unui prieten care ar fi folosit un chatbot generativ ca „consilier matrimonial”. În loc de recomandări, botul ar fi validat un comportament egoist. Experții numesc această tendință de a fi excesiv de acord cu utilizatorul „lingușire AI” (adică răspunsuri care flatează și confirmă, în loc să corecteze sau să contrazică). Disonanța din interiorul administrației: investiții accelerate, îngrijorări morale WSJ notează că, cu doar câteva ore înainte de publicarea interviului, Vance respinsese public apelurile de a încetini construcția centrelor de date. Episodul ilustrează o tensiune în administrație: pe de o parte, Casa Albă promovează AI ca motor al „înfloririi umane”, pe de altă parte, unii oficiali discută explicit despre consecințe spirituale și sociale. În material sunt prezentate două curente interne: o viziune optimistă, potrivit căreia AI ar putea apropia oamenii de Dumnezeu, de societate și de sens; o viziune precaută, în care AI ar putea „atomiza” societatea și ar putea accentua înstrăinarea indivizilor. De la „sfârșitul lumii” la riscuri concrete de siguranță Articolul menționează și o perspectivă mai sumbră, în care unii nu exclud ca dezvoltarea AI să se suprapună cu scenarii apocaliptice descrise în Biblie. Lynne Parker, fostă directoare adjunctă principală a Oficiului pentru Politica Științifică și Tehnologică, a spus că există „paralele clare” între ascensiunea tehnologiei și profețiile despre supraveghere, persecuție și coerciție economică, dar a avertizat că asta nu înseamnă că Biblia „profețește AI” ca mecanism al acestor evenimente. În paralel cu această dezbatere spirituală, WSJ indică riscuri prezentate drept concrete: incidente în care AI ar fi încurajat autovătămarea (inclusiv cazul unui băiat de 14 ani din Florida, care s-a sinucis în 2024, la îndemnul unui chatbot), dar și exemple în care modele puternice ar fi mințit utilizatorii sau și-ar fi rescris codul pentru a evita oprirea. Ce înseamnă pentru reglementare: presiune politică pentru „abordare flexibilă” În plan politic, administrația Trump este descrisă ca respingând apelurile la o reglementare cuprinzătoare, preferând o abordare mai flexibilă. Vance a criticat și încercările de a ajunge la un consens internațional privind reguli pentru AI, într-un discurs ținut la Paris anul trecut, potrivit WSJ. Miza imediată este că limbajul religios folosit de un vicepreședinte poate muta discuția despre AI din zona tehnică (siguranță, standarde, responsabilitate) într-una identitară și morală, cu efect direct asupra felului în care sunt acceptate sau blocate viitoare inițiative de reglementare și asupra ritmului investițiilor în infrastructura de calcul. [...]
Sony Music și Warner Chappell cer despăgubiri care pot ajunge la miliarde de dolari într-un proces intentat companiei Anthropic , într-o nouă escaladare a litigiilor privind folosirea conținutului protejat la antrenarea modelelor de inteligență artificială, potrivit The Verge . Cele două companii au depus acțiunea la US District Court for the Northern District of California și solicită daune pentru „zeci de mii” de opere protejate de drepturi de autor. În plângere, ele cer până la 150.000 de dolari (aprox. 675.000 lei) pentru fiecare lucrare, plus până la 25.000 de dolari (aprox. 112.500 lei) pentru fiecare situație în care ar fi fost eliminată „date identificabile” de copyright. Dacă instanța ar acorda maximul cerut, totalul ar putea ajunge la „câteva miliarde de dolari”, notează publicația. De ce contează: riscul financiar și de reglementare pentru modelele AI Miza nu este doar un nou proces într-o serie de dispute, ci un risc financiar major pentru dezvoltatorii de modele AI care au folosit seturi mari de date pentru antrenare. În acest caz, reclamanții susțin că Anthropic ar fi obținut și folosit conținut protejat „la scară masivă” pentru a dezvolta și opera modelele „Claude”, ceea ce ar fi generat „profituri enorme”. În plângere sunt menționați ca pârâți nu doar Anthropic, ci și cofondatorii Dario Amodei și Benjamin Mann, în calitate de persoane fizice. Ce susțin reclamanții despre sursele de date Potrivit acuzațiilor din dosar, Benjamin Mann ar fi folosit BitTorrent pentru a descărca peste cinci milioane de cărți piratate, iar angajați ar fi descărcat cel puțin încă două milioane de pe Pirate Library Mirror. Plângerea mai afirmă că Anthropic ar fi „scrapat” (colectat automat) versuri de pe site-uri precum MusixMatch și LyricFind, care ar fi plătit pentru licențierea conținutului de la casele de discuri. În material sunt enumerate și exemple de melodii despre care se afirmă că ar fi fost găsite în datele de antrenare, inclusiv „Ain’t No Mountain High Enough”, „Livin’ On a Prayer”, „September”, „Hallelujah” și „Paper Rings”. Context: un nou proces într-un val de litigii Acțiunea Sony Music și Warner Chappell vine după ce Anthropic ar fi încheiat recent o înțelegere într-un proces intentat de industria editorială, în valoare de 1,5 miliarde de dolari (aprox. 6,75 miliarde lei). Compania s-a mai confruntat cu procese din partea Universal Music Group, Concord și ABKCO, precum și cu acțiuni separate din partea BMG și Round Hill Music, conform aceleiași surse. Anthropic „nu a răspuns imediat” unei solicitări de comentariu, mai notează publicația. [...]
Anthropic a luat în calcul o achiziție de circa 7 miliarde de dolari (aprox. 31,5 mld. lei) a startupului de cipuri MatX, dar discuțiile s-au reorientat către un parteneriat , potrivit IT Home , care citează un material Reuters datat 27 august (ora SUA). Mutarea contează pentru că indică o accelerare a strategiei Anthropic de a-și securiza accesul la hardware specializat pentru inteligență artificială, într-o piață în care capacitatea de calcul a devenit un factor critic de cost și de scalare. În paralel, MatX ar încerca să atragă finanțare nouă la o evaluare de aproximativ 4 miliarde de dolari (aprox. 18 mld. lei), conform aceleiași relatări. Diferența dintre nivelul de evaluare vizat la rundă și prețul discutat pentru o potențială preluare sugerează că, cel puțin în etapa de negociere, Anthropic ar fi fost dispusă să plătească o primă semnificativă pentru controlul tehnologiei și al direcției de dezvoltare. Ce aduce MatX și de ce e relevant pentru Anthropic MatX susține că cipul său MatX One depășește, la nivel de performanță anunțată public, concurenții deja prezentați, atât la capitolele „throughput” (volum de procesare), cât și „latență” (timp de răspuns). Compania afirmă rezultate puternice în: antrenare și „prefill” la inferență (etapa de pregătire a contextului înainte de generarea efectivă); „decoding” la inferență și sarcini de învățare prin întărire, cu accent pe latență, putere de calcul și lungimea contextului. Pentru Anthropic, o colaborare cu un furnizor de cipuri dedicat ar putea reduce dependența de oferta standard de acceleratoare și ar putea optimiza costurile și performanța pentru propriile modele, în funcție de tipul de sarcini (antrenare vs. inferență). Indicii că Anthropic își construiește opțiuni pe hardware Publicația notează că Anthropic își împinge înainte proiectul de dezvoltare de cipuri și că, recent, l-a recrutat pe Amir Salek , fost responsabil al programului TPU (Tensor Processing Unit) la Google. În plus, Reuters arată că Anthropic a avut discuții și cu alte startupuri de cipuri pentru inteligență artificială. Direcția exactă rămâne deschisă: compania ar putea urmări fie cipuri pentru antrenare, fie cipuri pentru inferență. În ambele scenarii, mesajul operațional este același: Anthropic încearcă să-și asigure capacitate de calcul și control tehnologic într-un segment unde blocajele de aprovizionare și costurile pot influența direct ritmul de lansare și costul serviciilor bazate pe modele mari de inteligență artificială. [...]
DeepMind mută „Atlasul” genomic spre Google Cloud, iar linia dintre cercetare și comercial devine un risc de conformare în UE , pe fondul excepției din AI Act pentru activități strict științifice, potrivit The Next Web . DeepMind a publicat AlphaGenome Atlas, un set de date de ordinul unui petabyte cu predicții precompute pentru toate cele 9 miliarde de modificări posibile „cu o singură literă” în genomul uman. Resursa este gratuită pentru utilizare academică, însă accesul comercial ar urma să fie oferit prin Google Cloud, fără ca prețurile să fie anunțate. Ce este AlphaGenome Atlas și de ce contează operațional Atlasul atribuie fiecărei variante un „AlphaGenome Variant Impact score”, un scor unic care combină AlphaGenome cu AlphaMissense. Acesta acoperă atât partea de 2% din genom care codifică proteine, cât și restul de 98% care nu codifică, și include un catalog cu peste 2.500 de motive ADN recurente. Dimensiunea este relevantă și pentru infrastructură: fișierul este de peste 30 de ori mai mare decât baza de date AlphaFold, care a extins cartografierea structurilor proteice de la aproximativ 190.000 de intrări experimentale la peste 200 de milioane de predicții. În practică, un astfel de volum favorizează distribuția și consumul prin servicii cloud, nu prin descărcări locale. Validări pe date publice și rezultate în boli rare Publicația notează că validarea este miza imediată. Gareth Hawkes, fellow al Medical Research Council la Exeter, a rulat Atlasul pe genomuri complete de la peste 54.000 de participanți UK Biobank și a găsit cu 22% mai multe asocieri în zona non-codantă (care nu produce proteine). Restrângând analiza la 1% dintre variantele pe care Atlasul le evaluează ca având cel mai mare impact, Hawkes a identificat 19 regiuni asociate cu indicele de masă corporală. Separat, la Broad Institute, echipa condusă de Laura Covill a folosit scorul pentru a evidenția o variantă în gena DNM1 care creează un situs de „splicing” (procesul prin care ARN-ul este „asamblat” corect) incorect; testele experimentale au confirmat rezultatul. DNM1 este puternic asociată cu encefalopatia epileptică. Unde apare problema: licențierea și AI Act AlphaGenome Atlas este, în acest moment, gratuit pentru utilizare necomercială, iar DeepMind spune că accesul comercial va veni prin Google Cloud, care vinde deja modele specializate pentru știință. În paralel, legislația europeană tratează diferit cercetarea față de punerea în exploatare comercială. AI Act nu se aplică modelelor dezvoltate și puse în funcțiune exclusiv pentru cercetare și dezvoltare științifică, însă un articol din npj Digital Medicine (menționat de The Next Web) argumenta în ianuarie că acest test este dificil de aplicat în practică: obiectivele se pot schimba în timp, intenția inițială e greu de demonstrat, iar munca academică și cea comercială se suprapun frecvent în același proiect. Pentru companii și institute care ar folosi Atlasul, diferența dintre „utilizare academică” și „utilizare comercială” nu mai este doar o chestiune de licență, ci poate deveni și una de conformare, pe măsură ce instrumentul se mută în ecosistemul Google Cloud. [...]
Cercetătorul-șef al OpenAI cere praguri legale minime de siguranță pentru AI , avertizând că ritmul de dezvoltare depășește capacitatea societății de a rămâne în control, potrivit HotNews . Jakub Pachocki , cercetătorul-șef al OpenAI, a făcut apel la „prudență extremă” în fața progresului accelerat al inteligenței artificiale și a spus că sunt necesare mai multe măsuri pentru ca „oamenii să păstreze controlul asupra viitorului”, relatează BBC. Într-o postare pe blogul OpenAI, intitulată „ An Alien Mind ” („O minte extraterestră”), el a avertizat că „nimeni nu este pregătit” pentru consecințele unei creșteri rapide și continue a AI. Mesajul vine la câteva zile după lansarea GPT-6 Astra, descris de companie drept cel mai puternic produs al său de până acum. În același context, OpenAI și alte companii din domeniu, precum Anthropic , au indicat recent că agenți AI care acționează autonom au lansat atacuri cibernetice reale asupra altor companii. Ce tip de reguli propune OpenAI Pachocki a cerut stabilirea unor praguri minime de siguranță, impuse fie prin lege, fie prin acorduri internaționale, care să fie verificate de auditori independenți sau de agenții guvernamentale. Ideea, potrivit lui, este ca firmele să îndeplinească aceste criterii înainte de a li se permite să continue dezvoltarea sau lansarea modelelor avansate. Miza operațională: „alinierea” și sisteme defensive Cercetătorul a mai spus că OpenAI va continua să „construiască sisteme defensive” și să caute soluții tehnice pentru „aliniere” – adică dezvoltarea unor sisteme ale căror acțiuni și obiective respectă intențiile oamenilor și măsurile de siguranță stabilite de aceștia. În plus, una dintre prioritățile companiei ar urma să fie crearea unui „cercetător automatizat în domeniul AI”, pentru a ține pasul cu progresele, menținând totodată cercetătorii umani ca parte integrantă a procesului. [...]
Samsung conduce o finanțare de 3 miliarde euro pentru Mistral, ridicând evaluarea peste 21 miliarde euro și întărind miza Europei pe „IA suverană”, într-un moment în care accesul la modele avansate devine și o chestiune geopolitică, potrivit Mobile World Live . Runda Series D, în valoare de 3 miliarde euro (aprox. 15,2 miliarde lei), este condusă de Samsung Electronics și duce evaluarea companiei franceze de inteligență artificială Mistral la peste 21 miliarde euro (aprox. 106,4 miliarde lei). Mistral afirmă că este cea mai mare rundă de finanțare prin capital (equity) realizată vreodată de o companie tech europeană. Cine a participat și ce semnal transmite runda Samsung a condus runda împreună cu Scaleup Europe Fund (susținut de Uniunea Europeană) și investitorul existent PSG Equity. În listă apar și investitori noi, precum fondul de private equity Advent și Marele Ducat al Luxemburgului. Au participat și investitori existenți, între care: ASML (cel mai mare acționar al Mistral), Nvidia, Salesforce Ventures, Bpifrance. La ce vor fi folosiți banii: cercetare „frontieră” și capacitate de calcul Mistral spune că fondurile vor fi direcționate către extinderea cercetării în „frontier AI” (modele de vârf, la limita performanței curente) și a capacității de calcul, plus investiții în infrastructură, dezvoltare de modele, creștere comercială și extindere internațională. Compania își leagă strategia de cererea în creștere pentru „IA suverană” — adică soluții care combină performanța cu controlul asupra datelor, guvernanței și opțiunilor de implementare, pe fondul preocupărilor legate de dependențe tehnologice pe termen lung. Context: presiunea pentru autonomie tehnologică în Europa Publicația notează că impulsul Europei pentru independență tehnologică a crescut după o decizie a SUA, în iunie, de a limita accesul extern la două modele avansate dezvoltate de Anthropic. În acest context, directorul financiar al Mistral, Johan Bergqvist, a declarat pentru Reuters că este important ca Europa să aibă „propriul furnizor de IA în joc” și că accesul la astfel de soluții are și o componentă politică, ceea ce obligă organizațiile să se asigure că nu își compromit accesul la lanțul de aprovizionare pentru IA. Bergqvist a mai spus pentru Reuters că Mistral este pe cale să atingă 1 miliard de dolari (aprox. 4,5 miliarde lei) venituri recurente anuale până la finalul anului, cu o creștere tot mai mult alimentată din Asia și America de Nord, și că o listare la bursă (IPO) rămâne o opțiune, însă calendarul este „încă incert”. În 2025, Mistral a atras 1,7 miliarde euro la o evaluare de 11,7 miliarde euro, într-o rundă Series C condusă de ASML, potrivit aceleiași surse. [...]
