Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Anthropic discută cu administrația Trump despre modelul său AI de vârf, Mythos, chiar dacă Pentagonul i-a tăiat accesul la contracte pe fondul unui litigiu privind condițiile de utilizare militară, potrivit Reuters. Miza este una de reglementare și guvernanță: cum ajunge un model „de frontieră” (frontier AI) în dialog cu statul, în timp ce o agenție-cheie îl tratează drept risc de securitate în lanțul de aprovizionare.
Cofondatorul Anthropic, Jack Clark, a spus luni, la evenimentul Semafor World Economy din Washington, că firma discută cu administrația despre Mythos și că va discuta și despre modelele viitoare, în pofida disputei contractuale cu Pentagonul. El a descris conflictul drept unul „îngust”, dar a insistat că nu ar trebui să blocheze cooperarea pe teme de securitate națională.
„Avem o dispută contractuală îngustă, dar nu vreau ca asta să stea în calea faptului că ne pasă profund de securitatea națională.”
Reuters arată că disputa dintre Anthropic și Pentagon a pornit de la „guardrails” – condiții și limitări privind modul în care armata ar putea folosi instrumentele de inteligență artificială ale companiei. În urma conflictului, agenția a etichetat Anthropic luna trecută drept „risc în lanțul de aprovizionare”, interzicând utilizarea produselor sale atât în Pentagon, cât și la contractori.
În paralel, natura și detaliile discuțiilor dintre Anthropic și guvernul SUA – inclusiv ce agenții sunt implicate – nu erau clare imediat, potrivit aceleiași surse.
Mythos a fost anunțat pe 7 aprilie și este prezentat de companie drept cel mai capabil model al său pentru programare și „sarcini agentice” – adică activități pe care modelul le poate executa autonom. Experți citați de Reuters spun că abilitatea de a scrie cod la nivel înalt ar putea oferi modelului o capacitate potențial fără precedent de a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică și de a găsi modalități de exploatare a acestora.
Un complet federal de apel din Washington, D.C., a refuzat săptămâna trecută să blocheze, deocamdată, decizia Pentagonului de a trece Anthropic pe lista de „blacklisting” pe criterii de securitate națională, o victorie pentru administrația Trump. Reuters notează că decizia vine după ce o altă instanță de apel a ajuns la concluzia opusă într-o contestație separată inițiată de Anthropic.
Recomandate
Liderii UE duc discuția despre AI la nivel de șefi de stat și guvern, dar decizia vine cu întârziere : Consiliul European va avea, pentru prima dată, o reuniune dedicată dezvoltării și siguranței inteligenței artificiale, însă abia spre finalul lui 2026, potrivit Antena 3 . Miza este una de reglementare și securitate, într-un moment în care AI este tratată tot mai mult ca o problemă strategică, nu doar ca politică digitală. Reuniunea ar urma să fie programată la unul dintre cele trei summituri UE rămase din acest an: 15 octombrie, 13 noiembrie sau 17 decembrie, opțiuni confirmate de biroul președintelui Consiliului European, Antonio Costa . Pregătirile sunt în curs, dar agenda nu este încă finalizată. De ce contează: AI trece din zona „digitalului” în zona de securitate Decizia indică faptul că Bruxelles-ul consideră că inteligența artificială a depășit cadrul obișnuit al reglementării digitale și necesită implicarea directă a liderilor naționali. În materialul citat de Antena 3, Politico notează că apariția unor modele puternice, capabile să exploateze vulnerabilități ale software-ului folosit de instituții publice și companii private, a împins AI în zona preocupărilor de securitate națională. În același timp, întrebările esențiale legate de „cine” și „cum” ar trebui să reglementeze rămân, în mare parte, fără răspuns, pe fondul competiției tehnologice dintre SUA și China. Presiuni politice și recomandări: investiții și „suveranitate digitală” În ultimele luni, presiunile pentru implicarea Consiliului European în subiect au crescut. La finalul lunii iunie, zeci de europarlamentari, conduși de olandezul Reinier van Lanschot, i-au cerut lui Antonio Costa să convoace „cât mai curând posibil” un summit dedicat AI. În scrisoarea consultată de Politico, AI este descrisă drept „cea mai importantă transformare structurală a epocii noastre”. Separat, peste 100 de experți au susținut apelul într-un raport redactat la cererea Comisiei Europene, insistând pentru ridicarea „inteligenței artificiale de frontieră” la rang de prioritate politică de cel mai înalt nivel. Printre recomandări se află și o creștere accelerată a puterii de calcul AI la nivelul UE. Antonio Costa a transmis că va propune o discuție pe această temă la unul dintre următoarele Consilii Europene și a susținut că dezvoltarea AI trebuie să meargă „mână în mână” cu etica, suveranitatea digitală și modelul social european. El a discutat recent și cu experți și reprezentanți ai sectorului tehnologic, inclusiv dintr-un grup de lobby favorabil Mistral, companie franceză din domeniu. Calendarul UE versus ritmul tehnologiei Deși desemnarea AI ca subiect separat arată o creștere a importanței politice, calendarul rămâne condiționat de mecanismul de lucru al UE. Politico amintește că experții avertizează că un interval de câteva luni este „lung” în dezvoltarea AI, în condițiile în care un studiu global privind siguranța AI indica la începutul anului că, la fiecare șapte luni, complexitatea sarcinilor pe care modelele le pot prelua se dublează. În paralel, discuția europeană are loc într-un context global în care China și SUA încearcă să impună standarde: Xi Jinping a cerut cooperare sporită în AI, iar Demis Hassabis (Google DeepMind) a solicitat înființarea unui organism de reglementare condus de SUA pentru standarde de testare. Ce urmează Următorul pas concret este stabilirea datei și a agendei reuniunii. Din informațiile disponibile, întâlnirea este planificată înainte de finalul anului, însă rămâne de văzut ce teme vor fi prioritizate și dacă liderii UE vor avansa spre decizii operaționale sau vor rămâne la nivel de orientări generale, într-un domeniu în care viteza de evoluție pune presiune pe capacitatea de reacție a reglementatorilor. [...]
Google semnează codul UE de transparență pentru conținut generat de IA , un pas care poate influența direct modul în care companiile vor trebui să eticheteze și să dovedească originea materialelor online în Europa, dar care vine și cu un avertisment privind riscul de „supra-reglementare”, potrivit Google . Aderarea vizează EU AI Act Code of Practice on Transparency of AI-Generated Content (cod de practică asociat Actului european privind inteligența artificială), disponibil la nivelul Comisiei Europene aici . Google spune că demersul se bazează pe semnarea, în 2025, a GPAI Code of Practice (un set de angajamente voluntare pentru IA), menționat într-un material separat al companiei aici . Ce înseamnă operațional: etichetare și „amprentare” digitală a conținutului În centrul abordării Google este accelerarea adoptării standardului industrial C2PA (un standard pentru proveniența conținutului digital) și dezvoltarea de instrumente de transparență, inclusiv SynthID . Compania descrie SynthID drept o tehnologie de „watermarking” (marcare digitală) care ajută utilizatorii să înțeleagă cum a fost creat și editat conținutul. Referințe: C2PA și SynthID . Google afirmă că lucrează și cu laboratoare terțe de IA pentru a susține adoptarea pe scară largă a unor instrumente interoperabile de marcare bazate pe SynthID, enumerând Apple, Eleven Labs, Kakao, NVIDIA și OpenAI. Miza de reglementare: transparență, dar fără „straturi” care se bat cap în cap Deși susține obiectivul de transparență, Google avertizează că adăugarea de complexitate de reglementare , într-un moment în care soluțiile tehnice „încă evoluează”, ar putea intra în contradicție cu obiectivele Europei legate de competitivitate și simplificare și ar putea crea confuzie pentru utilizatori. Compania susține că, dacă mediul online ajunge „inundat” de etichete suprapuse și divulgări legale, oamenilor le va fi mai greu să obțină contextul de care au nevoie pentru a înțelege ce văd. Ce urmează Pe măsură ce codul este implementat, Google spune că va lucra cu autoritățile de reglementare și cu parteneri pentru a construi soluții „practice” care să ofere transparență „reală” și să ajute utilizatorii să ia decizii informate despre conținutul pe care îl consumă online. [...]
România trebuie să aplice din 2 august 2026 Regulamentul UE privind inteligența artificială , iar asta înseamnă desemnarea autorităților de supraveghere, stabilirea atribuțiilor și a regimului de sancțiuni, potrivit Economica . Miza pentru companii este una de reglementare: de la această dată, cadrul european devine aplicabil, iar România trebuie să aibă mecanisme funcționale de control și penalizare a încălcărilor. În acest context, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă pentru rolul de autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități cu atribuții sectoriale. Cine supraveghează aplicarea și pe ce zone Memorandumul menționat în materialul ANCOM conturează o arhitectură de supraveghere pe domenii, în special pentru sistemele de inteligență artificială „cu grad ridicat de risc”: ANCOM – propusă ca autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact; Autoritatea de Supraveghere Financiară (ASF) și Banca Națională a României (BNR) – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din serviciile financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizată în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. Potrivit informațiilor, autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării regulamentului. Ce trebuie să conțină cadrul național: atribuții, cooperare, sancțiuni Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile lor; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea regulamentului. Calendar: ce intră în vigoare acum și ce se amână Conform calendarului indicat (art. 113), Regulamentul UE privind AI devine aplicabil din 2 august 2026 , cu excepții pentru anumite obligații legate de sistemele cu grad ridicat de risc, care se aplică ulterior: din 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; din 2 august 2028 – pentru sistemele încadrate ca având grad ridicat de risc potrivit articolului 6 alineatul (1) și Anexei I . Separat, interdicțiile pentru sistemele de AI cu „risc inacceptabil” au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă Regulamentul „Omnibus” în domeniul digital introduce două noi categorii de practici interzise , aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera sau modifica imagini/video/audio realiste cu părțile intime ori cu acte sexuale explicite ale unei persoane identificabile, fără consimțământ ; sisteme care pot genera sau modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații de transparență pentru conținut sintetic și deepfake Noile prevederi introduc obligații pentru furnizori și implementatori ai unor sisteme de AI, inclusiv pentru cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video, text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut fals realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM precizează și o excepție pentru sistemele deja introduse pe piață înainte de 2 august 2026, în ceea ce privește marcarea conținutului generat: „Excepţia o reprezintă sistemele de IA, inclusiv de sisteme de IA de uz general, care generează conţinut sintetic în format audio, imagine, video sau text, care au fost introduse pe piaţă înainte de 2 august 2026, în cazul cărora obligaţia furnizorilor de a marca conţinutul generat se aplică începând cu 2 decembrie 2026.” În același comunicat sunt definite și rolurile din lanț: „furnizorii” (cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sub propriul nume) și „implementatorii” (cei care utilizează sistemul, cu excepția utilizării personale, neprofesionale). Pentru mediul de afaceri, următorul pas practic este finalizarea cadrului legislativ național (inclusiv sancțiunile și procedurile), astfel încât aplicarea de la 2 august 2026 să nu rămână doar o obligație formală, ci una efectivă. [...]
Marina SUA va folosi un supercomputer Nvidia DGX GB300 pentru a pregăti ofițeri să evalueze limitele și riscurile IA , după ce compania a donat sistemul către Naval Postgraduate School din Monterey, potrivit The Next Web . Miza operațională nu este doar creșterea capacității de calcul, ci formarea unor decidenți care să nu „aibă încredere oarbă” în modele și să știe când tehnologia nu trebuie folosită. Sistemul, descris ca primul supercomputer IA de acest tip din armata americană, rulează pe generația Blackwell Ultra — aceeași linie de cipuri pe care SUA interzice să o vândă către firme chineze. În acest caz, Nvidia a oferit echipamentul gratuit, printr-o donație către fundația școlii, notează publicația, citând o relatare Nextgov . Ce include sistemul și cum va fi folosit DGX GB300 este prezentat ca un sistem integrat (nu un centru de date), care se poate conecta la infrastructura existentă de energie și apă a campusului. Configurația menționată în articol include: 36 procesoare Grace (CPU); 72 plăci grafice Blackwell Ultra (GPU), conectate pentru procesare paralelă. Școala spune că îl va utiliza pentru instruire și aplicații în domenii precum modelare meteo și oceanografică, cercetare operațională, securitate cibernetică și planificare de reziliență. La punerea în funcțiune au contribuit și companii precum Vertiv, DDN și VAST Data. De ce contează: accent pe „judecată”, nu pe „putere de foc” În articol, Naval Postgraduate School își definește explicit obiectivul ca fiind educarea viitorilor lideri militari să înțeleagă suficient de bine aceste tehnologii încât să le poată evalua limitele și să le aplice „etic” și „responsabil”. Căpitanul Michael Owen, vice-provost al Marinei, este citat astfel: „Întrebarea nu este dacă aceste tehnologii vor exista, ci dacă viitorii lideri militari le înțeleg suficient de bine încât să le evalueze limitările, să le aplice etic și să le folosească responsabil.” Dincolo de utilizările academice, donația are și o componentă strategică: un cip considerat prea sensibil pentru export către China ajunge instrument de instruire pentru ofițeri americani, iar Nvidia își expune, în același timp, hardware-ul orientat către zona militară. Context: parteneriat început în 2024 Supercomputerul se bazează pe un acord de cercetare între Nvidia și școală, semnat în decembrie 2024. Potrivit articolului, colaborarea a dus deja la un AI Tech Center în 2025, echipat cu cipuri Blackwell, dispozitive Jetson și platforma de simulare Omniverse. În ansamblu, mesajul instituției este că valoarea principală a noii infrastructuri nu stă doar în capacitatea de calcul, ci în antrenarea discernământului: când și în ce condiții cele mai avansate sisteme de IA nu ar trebui considerate de încredere. [...]
Jensen Huang susține că panica privind dispariția masivă a locurilor de muncă din cauza AI este „o prostie totală” și avertizează că riscul real pentru angajați vine din competiția cu cei care folosesc deja aceste instrumente, potrivit The Next Web . Într-un interviu amplu acordat Axios, șeful Nvidia a respins două idei pe care le vede drept exagerări: că inteligența artificială „va pune capăt omenirii” și că va elimina jumătate dintre joburile din SUA. Huang spune că „toate dovezile” indică „exact opusul”, însă argumentul lui nu este că munca nu se schimbă, ci că oamenii confundă „o sarcină” cu „un job”. „Sarcina” se automatizează, „jobul” se redefinește Huang folosește exemplul radiologilor: citirea scanărilor este o sarcină pe care AI o poate face în mare parte, dar jobul ar rămâne legat de reducerea suferinței și ghidarea pacienților. În aceeași logică, el admite că munca din call-center este „foarte probabil” să fie puternic automatizată, însă consideră că judecata și decizia rămân umane. Pentru a-și susține poziția, Huang invocă și câteva cifre (prezentate ca afirmații ale sale în interviu): numărul radiologilor ar fi în creștere cu aproximativ 20%, deoarece AI le permite să vadă mai mulți pacienți; numărul paralegalilor ar fi în creștere cu circa 10%; joburile din manufactură ar fi crescut cu aproximativ 50% în ultimii ani, pe fondul cursei pentru construirea de centre de date. Mesajul său, formulat direct, mută discuția de la „AI îți ia jobul” la competiția între oameni: „AI nu o să ne distrugă toate joburile. Cineva care folosește AI o să-ți ia jobul.” Miza pentru companii: productivitate și presiune pe recalificare Din perspectiva impactului economic și operațional, poziția lui Huang sugerează că firmele care integrează rapid AI pot obține un avantaj de productivitate, iar cele care întârzie riscă să piardă competitivitate. În același timp, angajații sunt împinși spre adaptare: dacă automatizarea „taie” sarcini, valoarea se mută către activități care cer decizie, relaționare și responsabilitate profesională. Țintă către „doomeri” și un avertisment pentru Washington Huang a criticat și narativele apocaliptice promovate, în opinia lui, de lideri din industrie care „petrec prea mult timp teoretizând” scenarii de tip science-fiction, pentru că „îi face să pară inteligenți”. El spune că discuțiile despre singularitate, simulare sau conștiință a mașinilor sunt „inventate” și că, deși e legitim „să avertizezi oamenii”, este „absolut nepotrivit să inventezi lucruri”. În relația cu factorii de decizie, Huang avertizează că politicienii pot „supra-corecta” dacă „cad în plasa acestor narațiuni”. În același registru, el le-ar fi recomandat administrației Trump să discute cu mulți oameni de știință, nu cu „unul sau doi”, și a respins ideea ca guvernul să ia o participație în Nvidia, pe care o consideră „inutilă”. Context: optimismul lui Huang și interesul Nvidia Huang își proiectează o viziune puternic optimistă: se așteaptă la „un trilion” de agenți AI care rulează simultan și spune că „momentul ChatGPT” pentru roboți a sosit deja, cu mașini utile posibil la 3–4 ani distanță. Acceptă că o bulă AI „va veni într-o zi”, dar „nu azi” și probabil nu în următorii cinci ani. The Next Web notează însă și interesul evident al Nvidia: mai mult AI înseamnă cerere mai mare pentru cipurile companiei. În plus, rivali precum Dario Amodei (Anthropic) ar prognoza contrariul în privința efectelor asupra joburilor. În acest cadru, distincția lui Huang între „sarcină” și „job” rămâne, totuși, nucleul argumentului: automatizarea schimbă munca, dar nu o anulează — iar riscul imediat este competiția cu cei care folosesc AI mai bine și mai repede. [...]
România trebuie să-și definitiveze rapid arhitectura de supraveghere și sancțiuni pentru AI , deoarece Regulamentul european privind inteligența artificială devine aplicabil de la 2 august 2026, iar ANCOM este propusă să aibă un rol central de coordonare, potrivit Antena 3 , care citează un comunicat al autorității. Regulamentul obligă fiecare stat membru să desemneze una sau mai multe autorități competente care să supravegheze aplicarea și să stabilească norme naționale privind organizarea instituțională și regimul sancționator. În România, printr-un Memorandum al Guvernului, ANCOM a fost propusă drept autoritate națională de supraveghere a pieței și punct național unic de contact, alături de alte autorități sectoriale. Cine supraveghează ce: împărțirea pe domenii Conform informațiilor prezentate, Memorandumul indică și alte autorități cu rol de supraveghere, în funcție de sector și de tipul de sistem AI cu grad ridicat de risc: ASF și BNR – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din sectorul serviciilor financiare ; Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal – pentru sistemele de AI cu grad ridicat de risc din biometrie , utilizate în scopul aplicării legii, gestionării frontierelor și în zona justiției și democrației. ANCOM precizează că autoritățile desemnate lucrează împreună cu alte instituții sectoriale la cadrul legislativ național necesar aplicării Regulamentului. Ce trebuie să conțină legea națională de implementare Actul normativ național aflat în lucru ar urma să stabilească, între altele: autoritățile de supraveghere a pieței și atribuțiile acestora; mecanismele de cooperare între autorități; procedura de sancționare și regimul sancțiunilor pentru încălcarea Regulamentului. Pentru companii și instituții publice care dezvoltă sau folosesc AI, miza este dublă: claritatea privind „cine controlează” în fiecare domeniu și predictibilitatea sancțiunilor, odată ce regulile devin aplicabile. Calendar: ce intră în vigoare și când ANCOM indică faptul că, potrivit calendarului din Regulament (art. 113), cu modificările aduse de „Regulamentul Omnibus” în domeniul digital privind AI (publicat vineri de Comisia Europeană), Regulamentul privind AI devine aplicabil de la 2 august 2026 , cu excepții. Pentru anumite obligații legate de sistemele AI cu grad ridicat de risc, aplicarea este decalată: 2 decembrie 2027 – pentru sistemele cu grad ridicat de risc enumerate în Anexa III ; 2 august 2028 – pentru sistemele clasificate ca prezentând grad ridicat de risc în temeiul articolului 6 alineatul (1) și al Anexei I . Separat, interdicțiile privind sistemele AI cu risc inacceptabil au intrat în vigoare la 2 februarie 2025 , însă „Regulamentul Omnibus” introduce încă două categorii de practici interzise, aplicabile de la 2 decembrie 2026 : sisteme care pot genera/modifica imagini sau materiale realiste cu părți intime ori acte sexuale explicite fără consimțământ și sisteme care pot genera/modifica materiale ce constituie pornografie infantilă sau spectacole de pornografie infantilă. Obligații pentru furnizori și implementatori, inclusiv pentru „deepfake” și conținut sintetic Noile prevederi includ obligații pentru furnizorii și implementatorii unor sisteme de AI, inclusiv cele care: interacționează direct cu persoane fizice; generează conținut sintetic (audio, imagine, video sau text); generează sau modifică conținut care constituie deepfake (conținut audio/video/imagine manipulat realist); generează sau modifică texte publicate pentru informarea publicului pe teme de interes public. ANCOM notează și o excepție: pentru sistemele (inclusiv AI de uz general) care generează conținut sintetic și au fost introduse pe piață înainte de 2 august 2026, obligația furnizorilor de a marca conținutul generat se aplică din 2 decembrie 2026 . În comunicat sunt definite și rolurile: „furnizorii” sunt cei care dezvoltă sau comandă dezvoltarea și introduc pe piață/pun în funcțiune sistemul sub propriul nume, iar „implementatorii” sunt cei care utilizează un sistem AI aflat sub autoritatea lor, cu excepția utilizării personale, fără caracter profesional. [...]
