Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Guvernul pregătește o investiție de 169 milioane lei, cu finanțare europeană, în infrastructura de securitate și date din aeroporturi , proiect pe care îl va implementa Serviciul Român de Informații , potrivit Profit . Miza economică și operațională este dublă: un „hub” de informații pentru 17 aeroporturi civile și introducerea unor sisteme de analiză video cu inteligență artificială , care pot schimba modul în care se face controlul de securitate. Proiectul are o valoare totală de 169 milioane lei și este finanțat din fonduri europene. Conform informațiilor publicate, SRI se va ocupa de implementare, iar componenta centrală este crearea unui portal/hub care agregă informații din aeroporturile incluse. Ce se cumpără, concret: portal de date și analiză video cu IA Pe lângă partea de „hub” de informații, banii ar urma să fie utilizați pentru îmbunătățirea securității pe aeroporturi prin sisteme de analiză video, inclusiv: „object recognition” (recunoaștere de obiecte în imagini/video); VAI (Visual Artificial Intelligence – inteligență artificială vizuală), adică utilizarea algoritmilor pentru interpretarea automată a fluxurilor video. În practică, astfel de sisteme pot automatiza detectarea unor obiecte sau comportamente în zonele monitorizate, reducând dependența exclusivă de supravegherea umană, dar crescând și nevoia de reguli stricte privind utilizarea și guvernanța datelor. De ce contează pentru aeroporturi și operatori Dincolo de valoarea bugetului, proiectul poate avea impact direct asupra modului în care aeroporturile participante își gestionează: fluxurile de informații și interoperabilitatea (schimbul de date între entități); procesele de securitate, prin extinderea supravegherii video „inteligente”. Materialul publicat de Profit nu detaliază calendarul de implementare, furnizorii sau arhitectura tehnică, astfel că rămâne de văzut cum vor fi stabilite cerințele, achizițiile și responsabilitățile operaționale între actorii implicați. [...]
Europa riscă să piardă investiții și competențe în inteligența artificială dacă nu accelerează construcția de centre de date și infrastructura conexă, pe fondul costurilor ridicate cu energia și al constrângerilor de reglementare, avertizează CEO-ul Nokia, Justin Hotard , potrivit HotNews . Miza este una economică și operațională: marile companii de tehnologie sunt așteptate să investească „sute de miliarde de dolari” chiar în acest an pentru extinderea infrastructurii legate de inteligența artificială, iar Europa ar putea rămâne în afara acestui val dacă nu poate oferi capacitate suficientă în centrele de date și conectivitate. De ce contează: infrastructura decide unde se mută companiile Într-un interviu acordat Reuters, Hotard spune că problema imediată este lipsa infrastructurii necesare pentru centre de date dedicate AI. Deși a apreciat unele inițiative ale Uniunii Europene – inclusiv proiectele de „gigafabrici” de inteligență artificială – el a pus sub semnul întrebării dacă ritmul investițiilor este suficient. „Dar cred că, dacă ne uităm la ritmul relativ al investițiilor, nu sunt sigur că este suficient. Și nu este vorba doar despre construirea acestor fabrici. Ai nevoie de conectivitate. Ai nevoie de capacitate în centrele de date.” Mesajul central: fără infrastructură, companiile și dezvoltatorii își vor reloca activitatea acolo unde aceasta există deja, în principal în China și SUA. Presiunea pe energie și rețele, un blocaj pentru extindere Centrele de date reprezintă 3% din cererea de electricitate în Uniunea Europeană, însă consumul este așteptat să crească rapid, pe măsură ce aplicațiile de inteligență artificială se extind. În acest context, Amazon a semnalat în februarie că întârzierile îndelungate în obținerea conexiunilor la rețelele electrice îngreunează extinderea centrelor sale de date în Europa, un exemplu al constrângerilor operaționale care pot frâna investițiile. Nokia: AI și cloud, o linie de business în creștere Pentru Nokia, subiectul are și o dimensiune comercială directă. Compania – fost lider global pe piața telefoanelor mobile – obține acum câștiguri din orientarea către inteligența artificială: divizia de AI și cloud computing generează 8% din vânzările grupului. Nokia estimează că piața va crește anual cu 27% până în 2028. Hotard, venit la Nokia anul trecut de la Intel, avertizează că Europa a mai trecut prin astfel de cicluri tehnologice în care infrastructura a decis unde se concentrează investițiile și talentul. „Am mai văzut acest scenariu, nu-i așa? Dacă nu construiești această infrastructură, atunci, în cele din urmă, companiile și dezvoltatorii se vor muta acolo unde ea există.” [...]
OnePlus 16 ar putea ridica miza în segmentul de vârf printr-un ecran cu rată de refresh de până la 240Hz , ceea ce ar însemna un salt peste standardul actual de 120–165Hz și o poziționare mai agresivă inclusiv față de multe telefoane de gaming, potrivit Android Authority . Informația provine dintr-o postare pe Weibo a leakerului Digital Chat Station , unde un indiciu vizual (emoji folosit frecvent pentru OnePlus) sugerează că „noul telefon” descris ar fi OnePlus 16. Detaliile rămân, însă, la nivel de scurgere neconfirmată oficial. Ce ar însemna 185Hz „standard” și 240Hz în jocuri Conform scurgerii, OnePlus 16 ar urma să aibă un ecran plat LTPO (tehnologie care permite ajustarea dinamică a ratei de refresh pentru eficiență energetică) produs de BOE, cu diagonală de 6,78 inci și rezoluție 1,5K. Elementul central este rata de refresh: 185Hz ar fi folosită ca valoare „standard” în interfața Android, iar 240Hz ar putea fi activată în anumite jocuri compatibile. Dacă se confirmă, OnePlus ar depăși pragul uzual întâlnit pe flagship-uri, inclusiv pe seria proprie (publicația dă ca reper OnePlus 15, în zona 120–165Hz), și ar încerca să transforme fluiditatea afișajului într-un diferențiator comercial. Culori BT.2020 și rame de ~1 mm: miză pe afișaj premium Scurgerea mai indică: rame „ultra-înguste” de aproximativ 1 mm pe toate cele patru laturi; un circuit integrat „custom” pentru touch, bazat pe standardul de culoare BT.2020. BT.2020 acoperă o gamă de culori mai largă decât DCI-P3 (ținta uzuală pe smartphone-uri), fiind asociat mai degrabă cu televizoare premium 8K. În interpretarea publicației, asta ar putea semnala o orientare către creatori și utilizatori interesați de conținut HDR (gamă dinamică ridicată). Ce alte specificații sunt vehiculate Pe lângă ecran, aceeași scurgere menționează și posibilitatea ca OnePlus 16 să vină cu: Snapdragon 8 Elite Gen 6 Pro (SoC – „system-on-chip”, adică procesorul principal al telefonului); o cameră periscop de 200MP, ca upgrade major de rezoluție față de OnePlus 15 și cu potențial pentru zoom pe distanțe mari. În absența unei confirmări din partea companiei, rămâne de văzut dacă OnePlus va urmări efectiv această strategie de diferențiere prin afișaj și dacă ecosistemul de aplicații și jocuri va valorifica practic un prag de 240Hz. [...]
Amazon Music își adaugă o funcție de descoperire a concertelor direct în aplicație , printr-un parteneriat cu Bandsintown care mută o parte din „drumul” utilizatorului către bilete în interiorul serviciului, potrivit TechCrunch . Integrarea folosește „Bandsintown for Artists” și va afișa concertele pe paginile de profil ale artiștilor din Amazon Music. Utilizatorii vor putea apăsa butoane de tip „cumpără bilet” care îi trimit către Bandsintown pentru achiziție. Pentru ca sincronizarea evenimentelor să înceapă, artiștii trebuie să își conecteze pentru prima dată profilul Amazon Music în Bandsintown. Ce se schimbă operațional în Amazon Music Pe lângă listările asociate direct artiștilor, Amazon Music va lista automat evenimente provenite de la locații, festivaluri și promotori care folosesc Bandsintown Pro (produsul de marketing și promovare al platformei). Funcția „se lansează acum” și ar urma să fie disponibilă complet în această primăvară, atât pe iOS, cât și pe Android, notează compania. De ce contează: Amazon intră mai adânc într-o zonă deja aglomerată Mișcarea arată o încercare de a crește utilitatea aplicației dincolo de streaming, într-o zonă în care rivalii au investit deja: TechCrunch amintește că Spotify lucrează de ani buni la descoperirea concertelor, Apple Music a făcut un parteneriat cu Ticketmaster și Bandsintown pentru funcția sa de evenimente live în martie, iar SoundCloud a colaborat anul trecut cu Ticketmaster pentru listarea evenimentelor artiștilor. Bandsintown spune că are peste 700.000 de artiști pe platformă și peste 65.000 de locații și festivaluri care folosesc Bandsintown Pro. Compania mai afirmă că are peste 100 de milioane de utilizatori înregistrați, fără să precizeze câți sunt activi. Context: colaborarea nu este prima între cele două companii Amazon Music și Bandsintown au mai colaborat în 2023, când au introdus posibilitatea ca artiștii să vândă produse promoționale (merchandise) pe platforma de streaming. De data aceasta, integrarea vizează direct componenta de evenimente și trimiterea utilizatorilor către achiziția de bilete. [...]
Honor a lansat MagicBook Pro 14/16 (2026) cu un nou „desktop AI” care schimbă interfața Windows în stil Mac și adaugă funcții rapide dintr-un singur click , o mișcare menită să diferențieze gama în zona de productivitate și utilizare zilnică, potrivit Notebook . Ce aduc nou: „Magic视界” (Magic Vision) și comenzi „dintr-o atingere” Ambele modele debutează cu un „desktop AI” dezvoltat intern de Honor, numit „Magic视界”, care include: comutare cu un singur click a interfeței Windows într-un stil vizual de tip Mac; o funcție descrisă drept „one-click” pentru „creșterea creveților” („一键养‘虾’”) – sursa nu explică în detaliu la ce se referă concret această opțiune; integrarea asistentului YOYO, cu „căutare inteligentă” în conținut local și în cloud. Configurații și performanță: Intel Core Ultra (a treia generație) și până la 88W Honor MagicBook Pro 14/16 (2026) vin cu procesoare Intel Core Ultra din generația a treia, în trei variante: Ultra 5 338H, Ultra 7 358H și Ultra 9 388H39. Compania afirmă că, prin reglajele „HONOR Turbo X”, laptopurile pot ajunge la un „performance release” (putere susținută) de până la 88W, pentru scenarii de la birou până la creație. Autonomie și ecrane: baterie de 92Wh, OLED 3.1K pe 14”, 165Hz pe 16” Ambele modele au baterie de 92Wh. Pentru MagicBook Pro 14 (2026), Notebook notează o autonomie „reală” de 16,7 ore, poziționându-l ca un model cu autonomie ridicată în segmentul de 14 inci. La capitolul afișaj: MagicBook Pro 14 (2026) : ecran OLED tactil 3.1K și o nouă folie anti-reflexie (LR), pentru vizibilitate mai bună în lumină puternică; MagicBook Pro 16 (2026) : ecran LCD 3K cu rată de refresh de 165Hz. Prețuri de pornire Honor MagicBook Pro 14: 6.799 yuani Honor MagicBook Pro 16: 6.969 yuani [...]
Honor ridică plafonul de putere la laptopurile de gaming, cu până la 270W „full power” pe noua serie WIN , mizând pe combinația dintre GPU până la RTX 5070 Ti , procesoare Intel Core Ultra și un sistem de răcire proprietar pentru a susține performanța în sarcini grele, potrivit Notebook . Honor a lansat pe 23 aprilie seria de laptopuri de gaming Honor WIN, cu două modele: Honor WIN H9 și Honor WIN H7. Miza principală este creșterea puterii totale susținute (TDP combinat CPU+GPU, în termeni practici), un indicator care influențează direct performanța în jocuri și aplicații solicitante, dar care depinde critic de răcire și de profilurile de funcționare. Honor WIN H9: 270W în „modul suprem” și ecran 300Hz Modelul Honor WIN H9 este poziționat ca vârf de gamă și poate fi configurat cu placă video până la RTX 5070 Ti și procesor Intel Core Ultra 9 290HX Plus . Pentru a susține consumul ridicat, Honor folosește un sistem de răcire propriu, descris ca „Dongfeng” (cu „motor de răcire cu evacuare”), cu o combinație de două ventilatoare centrifugale și patru ventilatoare axiale; compania susține o creștere a capacității totale de disipare cu peste 10W. În „modul Supreme Berserker”, H9 ar putea atinge „270W full power performance release” (conform formulării din sursă), adică un plafon de putere ridicat pentru un laptop, relevant pentru menținerea frecvențelor în sarcini prelungite. Pe partea de afișaj, H9 are un ecran LCD mat de 16 inci, cu rezoluție 2560×1600, rată de refresh 300Hz, luminozitate 500 niți și acoperire 100% DCI-P3. Gaming Turbo X și profil de zgomot: 170W la 38 dB Notebook menționează și tehnologia „Honor Gaming Turbo X”, care ar îmbunătăți experiența în jocuri. În exemplele oferite, cu această funcție activată, H9 ar atinge: „Delta Force”: 212 FPS „Black Myth: Wukong”: 245 FPS „Cyberpunk 2077”: 253 FPS Publicația mai notează că laptopul vine cu „cele mai complete” setări de parametri ajustabili din industrie, cu profiluri oficiale și profiluri de reglaj Intel, plus un plan de reglaj realizat împreună cu o comunitate de „geeks”. Totodată, H9 ar fi certificat „Intel AI low noise Plus” și ar include o funcție de „silent high performance 3.0”, care ar permite 170W performanță la un nivel de zgomot de 38 dB. Honor WIN H7: variantă „value for money” cu 205W și ecran 180Hz Honor WIN H7 este prezentat ca opțiunea orientată spre raport preț/performanță, cu „cea mai puternică” eliberare de performanță din segmentul său, la 205W. Configurațiile includ până la RTX 5070 și până la Intel Core Ultra 7 251HX, iar răcirea folosește o soluție cu trei ventilatoare (flux intern). Ecranul are aceeași rezoluție 2560×1600, dar cu rată de refresh 180Hz și timp de răspuns de 3 ms, pentru un compromis între gaming și utilizare generală. În materialul citat nu sunt menționate prețuri sau disponibilitatea pe piețe în afara Chinei. [...]
LG Display pregătește o investiție de peste 1.000 de miliarde de woni pentru a extinde capacitatea de producție OLED destinată Apple , pe fondul creșterii accelerate a cererii pentru panouri OLED la iPhone și iPad, potrivit CNMO . Compania vrea să adauge o nouă linie de producție OLED de generația a 6-a la fabrica sa din Paju, cu pornire estimată în 2028. Investiție până în 2028 și o linie nouă la Paju Conform informațiilor citate, LG Display intenționează să investească aproximativ 1.000 de miliarde de woni (în anunțul companiei apare o investiție totală de 1.106 miliarde de woni) pentru construirea unei infrastructuri de „tehnologie OLED nouă”. Perioada de investiții ar urma să se încheie la 30 iunie 2028, iar cea mai mare parte a fondurilor ar fi direcționată către extinderea cu o linie OLED de generația a 6-a. Surse din industria de display-uri citate în material indică faptul că noua linie de la Paju ar urma să înceapă operarea în 2028. De ce contează: Apple accelerează schimbările tehnologice, iar furnizorii trebuie să țină pasul Contextul extinderii este legat de ritmul rapid cu care Apple ar adopta și ar schimba tehnologii, ceea ce pune presiune pe furnizori să poată face simultan dezvoltare avansată și producție de volum. În material este citată opinia unui reprezentant din industrie, potrivit căruia, pe măsură ce OLED-ul pentru IT se extinde și procesele se schimbă, crește nevoia unei linii dedicate. „Linie hibridă”: cercetare pentru Apple și rezervă de producție Industria se așteaptă ca linia de generația a 6-a să fie construită ca o „linie hibridă”, care să îndeplinească două roluri: cercetare și dezvoltare dedicată Apple; funcție de rezervă pentru producția de masă. Ideea este ca această structură să permită verificarea tehnologiei și acoperirea etapelor de producție inițială, pentru a accelera tranzițiile de produs. În plus, există și perspectiva ca linia să poată aloca flexibil producția între iPhone și iPad, în funcție de situația din piață. Estimări de piață: cererea Apple pentru OLED ar urca la 230–250 milioane de unități în 2026 Potrivit estimărilor din industrie citate, cererea totală de panouri OLED a Apple în 2026 (incluzând modele „clasice” și pliabile) ar urma să fie de aproximativ 230–250 milioane de unități. Distribuția pe furnizori ar fi estimată astfel: Samsung Display: 130–150 milioane; LG Display: aproximativ 80 milioane; BOE: 30–40 milioane. Pentru LG Display, materialul notează că livrările din acest an ar fi cu circa 10 milioane mai mari față de anul trecut (aprox. 68 milioane), semnalând o creștere a ponderii în lanțul de aprovizionare al Apple. [...]
Google aduce în România Pomelli , un instrument cu inteligență artificială care poate reduce costurile și timpul de producție pentru materiale de marketing ale firmelor mici , prin generarea rapidă de imagini, clipuri video și propuneri de campanii, potrivit Paginademedia . Pomelli este un experiment dezvoltat de Google Labs în parteneriat cu Google DeepMind și este disponibil „din aceste zile” în România, dar și în Uniunea Europeană, Norvegia, Elveția și Marea Britanie. Instrumentul funcționează, deocamdată, în limba engleză. Cum funcționează Pomelli, în practică Platforma folosește AI pentru a „înțelege” o afacere și a genera conținut personalizat în trei pași: Analiză : scanează site-ul companiei pentru a identifica elemente precum comunicarea de brand, mesaje, fonturi și culori. Generare de propuneri : sugerează idei de conținut și campanii pe baza identității identificate; utilizatorul poate rafina rezultatele prin comenzi conversaționale. Creație : produce conținut pentru social media, site sau reclame (imagini și video), care poate fi editat sau descărcat direct, inclusiv pentru fotografii de produs ori „sesiuni foto” pentru produse și servicii. Limitări și ce înseamnă pentru utilizatorii din România În forma actuală, Pomelli generează imagini și clipuri video cu text în engleză, iar interacțiunea cu utilizatorul este tot în engleză. Platforma permite însă editarea textelor, astfel încât acestea pot fi modificate și adaptate în limba română. Instrumentul are și o versiune de mobil, conform aceleiași surse. [...]
Autoritățile americane cresc presiunea pentru reguli mai stricte la AI , după ce cercetători au demonstrat în fața Congresului cât de ușor pot fi „deblocate” modele de inteligență artificială pentru a furniza instrucțiuni utile în scenarii violente, de la construirea unei bombe la planificarea unui atac terorist, potrivit G4Media . Demonstrația a avut loc la Washington, într-un briefing cu ușile închise organizat de Centrul pentru Inovare în Combaterea Terorismului și Comisia pentru Securitate Internă a Camerei Reprezentanților . Membrii Congresului au putut testa direct modele „jailbroken” (sisteme din care au fost eliminate mecanismele de siguranță), potrivit Politico, citat în material. Informația despre briefing este transmisă de MEDIAFAX, conform aceleiași surse. Ce au testat congresmenii: modele cu protecții vs. modele „fără frâne” Autoritățile americane pentru securitate internă au prezentat diferența dintre modelele obișnuite, care refuză solicitările periculoase, și cele „abliterate”, la care mecanismul de refuz este dezactivat. Într-un test, cercetătorii au cerut ambelor tipuri de modele să elaboreze un plan de atac asupra evenimentului „America 250” din Washington, programat în această vară și dedicat împlinirii a 250 de ani de la independența SUA. Modelul cu protecții a refuzat cererea, invocând imposibilitatea de a oferi informații despre activități ilegale, în timp ce varianta fără restricții a generat instrucțiuni detaliate, pas cu pas, pentru comiterea unui atac. Congresmanul republican Gabe Evans, citat de Politico, a descris miza acestor teste: „Ceea ce am văzut acolo este ce se întâmplă când scoți aceste bariere și întrebi: «Cum fac o bombă nucleară?»” El a adăugat că modelele fără protecții „oferă răspunsuri la toate aceste lucruri”. Viteză și granularitate: „în mai puțin de trei secunde” Președintele comisiei, Andrew Garbarino, a relatat că a întrebat un model AI cum ar putea fi răpit un membru al Congresului. „A generat un răspuns în mai puțin de trei secunde, cu metode, locuri și momente potrivite”, a afirmat acesta. Cum sunt ocolite filtrele și de ce contează pentru reglementare Deși majoritatea modelelor sunt lansate cu mecanisme de siguranță, cercetătorii și hackerii au descoperit că acestea pot fi ocolite relativ ușor. Printre metodele menționate se numără formularea solicitărilor în limbaj tehnic sau academic, astfel încât sistemele să nu le identifice ca fiind periculoase. Autoritățile avertizează că astfel de instrumente sunt deja folosite în scopuri ostile, de la campanii de dezinformare până la tentative de atacuri cibernetice automatizate. În acest context, presiunea asupra companiilor care dezvoltă AI crește, pentru întărirea măsurilor de siguranță și limitarea accesului la conținut periculos. La nivel federal, procesul de reglementare avansează lent în Congres, însă mai multe state americane au început să adopte propriile reguli, încercând să impună standarde mai stricte pentru utilizarea și controlul acestor tehnologii. Congresmanul republican August Pfluger a rezumat îngrijorarea legată de limitele sistemelor: „Este foarte înfricoșător pentru că AI-ul ar trebui să aibă limite clare”. [...]
Honor coboară prețul de intrare pentru căști over-ear cu anulare de zgomot agresivă , lansând modelul Honor Choice (亲选) Codeler Headphones 2 la 399 yuani (aprox. 255 lei), cu un preț mai mic în unele regiuni după subvenții, până la 339,15 yuani (aprox. 215 lei), potrivit IT之家 . Mișcarea contează prin raportul specificații–preț: compania împinge în zona accesibilă o anulare de zgomot declarată „până la 57 dB”, alături de autonomie mare. Codeler 2 a fost prezentat în cadrul evenimentului „Honor WIN” dedicat laptopurilor de gaming și produselor „all-scenario” (ecosistem de dispozitive). Căștile vin în două culori, „Classic Black” și „Camellia Gold”. Ce primești la 399 yuani Din punct de vedere tehnic, modelul include: difuzor dinamic de 40 mm; „sunet spațial” dinamic la 360 de grade; anulare activă a zgomotului (ANC) declarată până la 57 dB; suport pentru LDAC, un codec Bluetooth pentru transmisie audio la bitrate mai mare (menționat ca „fără pierderi” în material); autonomie declarată de până la 70 de ore. Confort și construcție Pe partea de utilizare, Honor menționează o construcție orientată spre confort: pernițe umplute cu spumă cu memorie, în design ergonomic; articulație cu pivot „3D” pentru o potrivire mai bună pe cap. IT之家 nu oferă, în materialul citat, detalii despre disponibilitatea în afara Chinei sau despre condițiile exacte ale subvenției pe regiuni. [...]
Google mută masiv munca de programare către IA, iar inginerii ajung să supervizeze codul : în prezent, 75% din codul scris pentru propriile produse este generat de inteligența artificială, potrivit Profit . Schimbarea contează operațional pentru o companie care dezvoltă la scară globală, pentru că redefinește rolul echipelor tehnice și ritmul de livrare al produselor. În acest model, inginerii software care nu mai scriu efectiv cod au rolul de a superviza codul produs de IA, pe măsură ce tehnologia „devine din ce în ce mai bună la programare”, notează publicația. Un exemplu invocat de CEO-ul Google, Sundar Pichai , indică impactul asupra vitezei de execuție: o migrare de cod „deosebit de complexă”, realizată cu „agenți” (instrumente software bazate pe IA care execută sarcini) și ingineri lucrând împreună, ar fi fost finalizată de șase ori mai repede decât era posibil cu un an în urmă, când procesul se baza doar pe ingineri. „Recent, o migrare de cod deosebit de complexă, realizată de agenți și ingineri care au lucrat împreună, a fost finalizată de șase ori mai repede decât era posibil acum un an doar cu ingineri”, spune Sundar Pichai. Ce se schimbă în practică Din informațiile prezentate, tranziția are două efecte directe în organizație: o parte semnificativă din scrierea codului este transferată către IA (75% din total, conform Google); rolul inginerilor se mută spre control, verificare și coordonare a codului generat automat, nu doar spre implementare manuală. Articolul nu oferă detalii despre ce produse sau ce tipuri de proiecte sunt incluse în acest procent și nici despre modul în care Google măsoară „codul scris” de IA, astfel că amploarea exactă pe echipe și arii rămâne neprecizată în materialul citat. [...]
Microsoft își extinde instrumentele interne de securitate cu modele AI ale Anthropic , într-o mișcare care mută inteligența artificială mai aproape de „linia de producție” a software-ului, acolo unde sunt depistate și corectate vulnerabilitățile înainte ca produsele să ajungă la utilizatori, potrivit Profit . Compania a anunțat că va integra modele avansate de inteligență artificială, inclusiv Claude Mythos Preview , dezvoltat de Anthropic, în propriul program de dezvoltare securizată a software-ului. Ce se schimbă operațional: AI intră în Security Development Lifecycle Modelele vor fi incluse în Security Development Lifecycle (SDL) – sistemul intern al Microsoft folosit pentru identificarea vulnerabilităților și remedierea lor încă din fazele incipiente ale dezvoltării produselor. În practică, integrarea vizează întărirea proceselor de securitate „din proiectare”, nu doar reacția după apariția incidentelor. Profit nu oferă detalii suplimentare despre calendarul implementării, aria exactă de produse vizată sau modul în care vor fi folosite modelele în fluxurile de lucru ale echipelor de dezvoltare. [...]