Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Huawei mizează pe „agentic AI” și promite +15% performanță în HarmonyOS 7 , într-un pachet care vizează accelerarea experienței pe o gamă largă de dispozitive și extinderea automatizărilor direct în sistem, potrivit GSMArena . HarmonyOS 7 a fost prezentat la conferința de dezvoltatori a companiei din China și vine cu o interfață cu efecte „ca de sticlă”, descrisă ca fiind inspirată de „Liquid Glass”. Huawei pune însă accentul, operațional, pe integrarea mai adâncă a funcțiilor de inteligență artificială în asistentul sistemului și în aplicații. Ce se schimbă în utilizare: interfață 3D și comenzi mai multe în aplicații Noua versiune HarmonyOS este anunțată pentru smartphone-uri, tablete, computere, dispozitive purtabile și echipamente IoT (internetul lucrurilor). La nivel vizual, sistemul poate „transforma orice scenă într-un efect 3D”, cel mai vizibil pe ecranul de blocare, iar elemente precum glisoarele și butoanele sunt redesenate cu un aspect mai „sticlos”. Pe partea de funcționalitate, Huawei integrează în asistent ceea ce numește „agentic AI” (un tip de AI orientat spre executarea de sarcini), cu suport pentru mai multe comenzi în aplicații și capacitatea de a finaliza mai multe cereri decât un asistent AI obișnuit, conform aceleiași surse. Cadru AI nou și editare foto, dar cu metrici încă neclare Compania anunță și opțiuni noi de editare foto bazate pe AI, plus „HarmonyOS Intelligent Agent Framework 2.0”, care include conceptul „intent as a service” (termen pe care sursa notează că Huawei nu îl explică). Huawei susține și o rată de execuție a sarcinilor de „peste 90%” pentru acest cadru. +15% performanță față de HarmonyOS 6.1 și calendarul de livrare HarmonyOS 7 ar aduce un plus de performanță de 15% comparativ cu HarmonyOS 6.1, însă sursa precizează că nu este clar cum a fost măsurată această creștere sau ce înseamnă exact în practică. Așteptarea implicită este o funcționare mai rapidă și mai fluidă, în special la lansarea aplicațiilor și în jocuri. Beta pentru dezvoltatori este disponibilă „de astăzi” pentru anumite smartphone-uri eligibile, iar actualizarea finală este programată pentru această toamnă. Sursa remarcă și asemănarea cu calendarul tipic de anunț și lansare folosit de Apple. [...]
Rusia își înăsprește controlul asupra comunicațiilor și camerelor pe fondul temerilor că tehnologii avansate de recunoaștere facială și analiză video, alimentate de inteligență artificială, ar putea fi folosite pentru localizarea și țintirea conducerii de la Kremlin, potrivit unei analize publicate de Kyiv Post . Textul susține că Vladimir Putin ar fi ordonat pe 8 iunie ca cele două fiice adulte ale sale și cei trei copii ai acestora să se adăpostească într-un buncăr familial de la Marea Neagră, după ce ar fi aflat că o tehnologie de recunoaștere facială bazată pe inteligență artificială ar fi contribuit la identificarea liderului suprem al Iranului în februarie. În acest context, autorul afirmă că Putin ar fi dispus schimbări și ar fi oprit o rețea specializată de camere CCTV (supraveghere video) pentru a reduce riscul de exploatare sau compromitere. Măsuri cu efect direct asupra infrastructurii digitale și a mobilității Analiza descrie o serie de măsuri de securitate care, dacă sunt aplicate la scară, au implicații operaționale pentru comunicații și pentru utilizarea infrastructurii digitale în Rusia: restricții extinse de internet și întreruperi localizate („blackout-uri”), invocate după ce Rusia a susținut în mai că Ucraina ar fi încercat să-l asasineze pe Putin printr-un atac cu dronă asupra Kremlinului; limitarea utilizării telefoanelor conectate la internet pentru persoanele din proximitatea liderului rus, de la generali la personal auxiliar; obligativitatea folosirii transportului guvernamental, nu a vehiculelor private, pentru a permite monitorizarea deplasărilor; consolidarea supravegherii și securizării perimetrului Kremlinului și a zonelor asociate personalului. În același material este citată o formulare atribuită unui ziar, potrivit căreia „Putin se teme de camere”, în contextul reducerii expunerii la rețele de supraveghere care ar putea fi exploatate. De ce contează: AI-ul mută riscul din câmpul de luptă în rețelele urbane Piesa argumentează că o „mașină de producție a țintelor” bazată pe inteligență artificială — descrisă ca fiind dezvoltată de Israel împreună cu armata SUA — ar fi folosit fluxuri video din camere de trafic pentru a reconstrui mișcări, obiceiuri și rețele de contacte, inclusiv prin extragerea și analizarea imaginilor pe perioade lungi. În plus, autorul afirmă că înaintea unei operațiuni din februarie ar fi fost dezactivate rețelele celulare din Iran pentru a preveni avertizări. În paralel, analiza susține că Ucraina ar utiliza drone cu capabilități de identificare (inclusiv contururi faciale și semnături termice), ceea ce ar amplifica presiunea asupra Rusiei de a-și „închide” ecosistemul digital și de supraveghere. Context de securitate: atacuri în interiorul Rusiei Materialul mai afirmă că pe 10 iunie un general rus de rang înalt ar fi fost ucis într-o explozie, iar până în prezent ar fi avut loc aproximativ 15 asasinate ale unor lideri militari ruși. În același episod, presa de stat rusă ar fi relatat și despre o tentativă de asasinare a unui angajat dintr-o întreprindere științifico-industrială. Articolul din Kyiv Post este o opinie semnată de Diane Francis și include afirmații prezentate ca „rapoarte credibile”, fără a detalia public sursele primare; unele elemente rămân, așadar, dificil de verificat independent din textul disponibil. [...]
Anthropic a blocat accesul la cele mai noi modele AI pentru utilizatorii din afara SUA , după un ordin al guvernului american care impune suspendarea accesului pentru toți clienții non-americani, potrivit Politico . Compania a transmis vineri seară că efectul ordinului este oprirea „bruscă” a modelelor Fable 5 și Mythos 5 „pentru toți clienții”, pentru a se conforma cerințelor. Decizia are un impact operațional imediat pentru instituții și organizații din Europa, inclusiv pentru entități precum instituțiile UE, care au rămas fără acces și încearcă acum să găsească alternative. De ce a intervenit guvernul SUA Anthropic susține că autoritățile americane au impus controale de export (restricții privind furnizarea către exterior a unor tehnologii sensibile) din cauza temerilor că unele măsuri de siguranță integrate în modele ar putea fi ocolite prin „jailbreaking” (tehnici prin care utilizatorii forțează modelul să ignore restricțiile). Compania afirmă că, până acum, guvernul i-a oferit doar „dovezi verbale” privind un posibil „jailbreak” îngust, care nu ar fi universal. Anthropic spune că nu este de acord că identificarea unui astfel de risc limitat ar trebui să ducă la retragerea unui model comercial. Ce modele sunt afectate și ce știm despre ele Modelele vizate sunt: Fable 5 , lansat „doar săptămâna aceasta”, descris ca un „model de clasă Mythos”, dar echipat cu măsuri de protecție pentru utilizare generală; Mythos 5 , modelul mai puternic, pe care Anthropic îl ținuse inițial departe de un public mai larg din teama că ar putea exploata vulnerabilități software. La lansare, compania a avertizat că, fără protecții, capabilitățile lui Fable 5 în domenii precum securitatea cibernetică ar putea fi folosite abuziv și ar putea produce „daune serioase”. Efect în Europa: discuția despre „suveranitate” tehnologică se intensifică Suspendarea accesului a generat reacții în Europa și în Marea Britanie legate de nevoia de a reduce dependența de modelele AI americane. Ministrul britanic pentru AI, Kanishka Narayan, a declarat: „Pe măsură ce dezbatem viitorul securității naționale și al suveranității tehnologice, accesul la capabilități AI este crucial.” În paralel, Politico notează că, anterior, Anthropic oferise unui grup limitat de firme de tehnologie și securitate cibernetică acces la Mythos Preview prin proiectul Glasswing, pentru a sprijini apărarea cibernetică. Ce urmează Din informațiile disponibile, ordinul american produce o întrerupere imediată a accesului pentru utilizatorii non-SUA, fără un calendar public privind reluarea. Rămâne neclar dacă și în ce condiții Anthropic ar putea redeschide accesul în afara SUA, în funcție de cerințele autorităților americane și de evaluarea riscurilor de „jailbreaking”. [...]
Hisense își împinge tehnologia RGB-Mini LED în infrastructura oficială a Cupei Mondiale 2026 , ceea ce îi poate consolida poziția comercială în segmentul premium al televizoarelor și al echipamentelor profesionale de afișare, prin validare directă într-unul dintre cele mai exigente medii de utilizare, potrivit CNMO . În centrele considerate „inima media” a competiției – IBC (International Broadcast Center) din Dallas și centrul VAR – Hisense RGB-Mini LED este folosit ca echipament oficial de afișare. Publicația notează că performanța ar fi fost apreciată inclusiv după o testare de către președintele FIFA, Gianni Infantino , fără a oferi însă detalii tehnice suplimentare despre configurațiile instalate. De ce contează: validare operațională în broadcast și VAR Folosirea acestor ecrane în fluxurile de transmisie și în arbitrajul video are o miză practică: afișarea trebuie să redea fidel detalii fine, culori și contraste, în condiții în care deciziile VAR și calitatea transmisiunii depind de acuratețea imaginii. CNMO susține că RGB-Mini LED „restaurează” detaliile din teren și sprijină atât transmisiunea la calitate înaltă, cât și arbitrajul profesionist. Ce aduce diferit RGB-Mini LED, potrivit sursei CNMO descrie tehnologia Hisense ca o schimbare la nivel de sursă de lumină față de soluțiile clasice, prin utilizarea directă a celor trei culori primare (roșu, verde, albastru), în locul unei iluminări de fundal monocrome combinată cu straturi de conversie/filtrare. Elementele tehnice menționate: sursă de lumină RGB „directă” (roșu, verde, albastru); control fin pe zone și algoritmi de îmbunătățire a imaginii cu ajutorul inteligenței artificiale; control simultan al luminii și culorii la nivel de pixel, pentru a reduce efecte precum haloul, deviațiile de culoare și „amestecul” de culori. Eficiență energetică și „low blue light”: cifrele invocate Pe lângă calitatea imaginii, materialul afirmă două beneficii cuantificate: reducere cu 42% a „luminii albastre dăunătoare” la nivel hardware (pentru confort vizual); consum de energie cu peste 30% mai mic față de televizoare QD-Mini LED și OLED (comparativ, fără metodologie detaliată în text). De la utilizare profesională la produse de masă CNMO mai arată că Hisense încearcă să transfere capabilitățile „de nivel competițional” în gama sa de produse, menționând modele precum UX 2026, seria E8S și E5S Pro. Mesajul central este că experiența din infrastructura Cupei Mondiale ar urma să susțină extinderea comercială a tehnologiei RGB-Mini LED în portofoliul companiei, pe fondul unei competiții în creștere în industria globală a afișajelor. [...]
Un studiu leagă extinderea timpurie a smartphone-urilor de o parte importantă din scăderea fertilității în SUA , sugerând un posibil efect direct asupra dinamicii demografice cu implicații economice pe termen lung, potrivit Mediafax . Cercetarea pornește de la observația că anul 2007 a fost un „punct de inflexiune” pentru natalitatea din Statele Unite, spune Caitlin Myers , economist la Middlebury College și la Biroul Național de Cercetare Economică , autoarea principală a studiului. În același an, Apple a început lansarea iPhone-ului în SUA, iar Marea Recesiune a debutat câteva luni mai târziu, ceea ce a alimentat inițial ipoteza că declinul natalității ar fi fost în principal un efect al crizei. „Inițial, am presupus cu toții că era vorba de recesiunea globală. Se știe de mult timp că natalitatea este prociclică, așa că opinia generală era că va reveni la normal. Apoi am avut o redresare economică fără copii.” Cum a fost testată legătura dintre smartphone și fertilitate Autorii au urmărit răspândirea rețelei de bandă largă mobilă a AT&T, rețea care la început a fost singura pe care era disponibil smartphone-ul, și au comparat schimbarea ratei fertilității între 2007 și 2011 cu ponderea populației care avea acces la această rețea. Rezultatul raportat: în zonele în care peste 90% dintre locuitori au avut acces timpuriu la smartphone-uri, rata fertilității a scăzut mai mult decât în zonele în care mai puțin de 10% dintre locuitori aveau acoperire. Unde se vede cel mai puternic efectul: adolescenți și tineri Diferențele au fost cele mai pronunțate în rândul adolescenților, conform datelor prezentate: pentru tinerii de 15–19 ani, natalitatea a scăzut cu aproximativ 26% (2007–2011) în zonele cu acces larg la smartphone-uri, față de o scădere de 14% în zonele cu acces limitat; pentru femeile de 20–29 de ani, scăderea a fost de 15% în județele cu acces extins, comparativ cu 10% în cele cu acces limitat; pentru femeile de 30–39 de ani, rata natalității a scăzut ușor în zonele cu acces extins. Cercetătorii estimează că difuzarea timpurie a smartphone-ului a cauzat între o treime și jumătate din scăderea ratei generale a fertilității din SUA între 2007 și 2011. Ce mecanism propun autorii și ce rămâne neexplicat Studiul nu poate explica exact de ce smartphone-urile ar reduce fertilitatea, dar avansează ipoteza că tehnologia a schimbat modul în care oamenii își folosesc timpul și atenția, în special în direcții care ar face mai puțin probabilă întreținerea de relații sexuale și apariția unei sarcini. În acest context, cercetătorii indică scăderea numărului de nașteri neplanificate în rândul tinerilor ca factor-cheie al declinului general al fertilității din SUA și susțin că smartphone-ul ar fi „întrerupt” unele dintre căile care duc la o sarcină neplanificată. Ezekiel Hooper, coautor, afirmă că smartphone-ul ar fi devenit un „substitut” pentru contactul fizic și interacțiunea față în față. Pentru cititori, miza depășește dezbaterea academică: dacă legătura cauzală se confirmă și în alte contexte, schimbările tehnologice pot deveni o variabilă relevantă în prognozele demografice care stau la baza planificării forței de muncă și a politicilor publice. [...]
Vitezele de încărcare la telefoane au ajuns la un plafon, iar miza se mută pe compatibilitatea reală a USB‑C , într-o piață în care utilizatorii încă trebuie să „ghicească” ce încărcător și ce cablu le oferă puterea maximă, potrivit unei analize din Android Authority . În ultimii ani, „războiul” specificațiilor de încărcare rapidă (cu standarde proprietare diferite de la un brand la altul) s-a estompat pe măsură ce USB Power Delivery (USB PD) a ajuns să ofere puteri comparabile în era USB‑C. În practică, puterea livrată de telefoanele de top pare să fi intrat într-o zonă de platou: deși mai apar afirmații de marketing peste 100W, 60–80W „real” este descris ca fiind, în general, limita fezabilă pentru bateriile compacte din smartphone-uri. Chiar și baterii de 7.000 mAh pot ajunge la încărcare completă în aproximativ 40 de minute, notează publicația. De ce contează: problema nu mai e viteza, ci „interoperabilitatea” Analiza susține că telefoanele cu încărcare foarte rapidă depind tot mai puțin de protocoale proprietare pentru a obține timpi buni, iar standardele universale au recuperat diferența, oferind și avantajul compatibilității cu mai multe accesorii. Sunt date exemple de modele care ating puteri ridicate prin USB PD PPS (o extensie a USB PD care ajustează dinamic tensiunea și curentul), reducând nevoia unor ecosisteme închise. Totuși, chiar și când două telefoane pot primi peste 50W prin USB PD, utilizatorul nu obține automat acea performanță cu încărcătoare și baterii externe cumpărate separat. Motivul: implementări diferite ale aceluiași standard, combinate cu cerințe de cablu și profiluri de tensiune/curent care nu sunt evidente la raft. Unde se rupe experiența: cabluri, profiluri și „optimizări” pe brand Android Authority indică mai multe situații în care USB‑C rămâne confuz pentru consumatori, deși standardul există: Cabluri cu cerințe speciale : Motorola TurboPower , deși bazat pe USB PD, ar necesita un cablu USB‑C „E‑marked” (cu cip de identificare) evaluat la 6,5A pentru a atinge 60W; altfel, încărcarea rămâne la puteri mai mici. Profiluri diferite pentru aceeași putere : în ecosistemul Samsung, 45W poate însemna 9V/5A sau 16V/3A, în funcție de model, iar varianta de 5A implică un alt cablu. Cerințe de alimentator mai puțin intuitive : Google Pixel 10 Pro XL ar funcționa bine la 9V/3A pentru 27W, dar ar avea nevoie de un încărcător capabil de 20V/1,6A pentru a atinge vârful de 37W. Divergențe între Apple și Android : Apple ar merge către USB PD AVS pentru încărcare optimizată pe iPhone 17, în timp ce multe telefoane Android se bazează pe USB PD PPS, deși rămâne compatibilitatea cu standardul de bază. Concluzia operațională pentru piață: standardizarea „pe hârtie” nu garantează performanță în viața reală , iar lipsa unei semnalizări clare (când dispozitivul chiar încarcă „optim”) menține fricțiunea la cumpărare. Ce urmează: presiune dinspre piața de accesorii, nu doar de la producători Analiza argumentează că fundația tehnică există deja, iar următoarea „bătălie” este uniformizarea implementării, nu creșterea la 150W sau 200W. Dacă producătorii de telefoane nu converg voluntar, piața de accesorii ar putea împinge standardizarea : încărcătoarele moderne includ tot mai des suport pentru capabilități PPS la tensiuni mai mari și pentru implementarea AVS a Apple, însă aceste opțiuni tind să fie rezervate modelelor mai scumpe. În acest context, produsul cu cea mai mare valoare pentru utilizator devine încărcătorul „universal” care poate alimenta laptop, tabletă, telefon și accesorii — dar, deocamdată, cumpărarea lui încă cere mai multă documentare decât ar fi rezonabil pentru majoritatea consumatorilor. [...]
Nicușor Dan cere construirea în România a unor instituții care să poată atrage și păstra talentul științific , argumentând că miza este trecerea de la statutul de „beneficiar” al progresului tehnologic la unul de loc unde acesta se produce, potrivit Economica . Șeful statului a indicat că doar prin astfel de instituții România poate deveni un actor relevant în domenii pe care le consideră esențiale, precum inteligența artificială, biotehnologiile, energia, securitatea cibernetică, apărarea sau științele sociale. Discuții despre viitoarea finanțare europeană pentru cercetare Nicușor Dan a avut o întrevedere cu prof. Maria Leptin , președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC) , instituție europeană dedicată susținerii cercetării de frontieră și excelenței științifice. Președintele a precizat că discuția a vizat viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al Uniunii Europene și al programului care va succeda Horizon Europe. Unghiul economic: cercetarea, tratată ca investiție strategică În mesajul publicat pe Facebook, Nicușor Dan a legat explicit cercetarea și inovarea de competitivitatea economică, securitatea și autonomia strategică a Europei, susținând că pentru România acestea trebuie tratate drept „investiții strategice”. „Pentru România, este esenţial ca cercetarea şi inovarea să fie tratate ca investiţii strategice în competitivitatea economică, securitatea şi autonomia strategică a Europei.” Totodată, președintele a subliniat că ERC finanțează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile, având ca unic criteriu „excelența științifică”, principiu despre care spune că trebuie „menținut și consolidat” pentru a valorifica potențialul de cercetare și resursa umană din România. Contextul exact al mesajului este redat în postarea de pe Facebook . [...]
Aeroportul Otopeni introduce estimări în timp real pentru livrarea bagajelor , după ce Compania Națională Aeroporturi București a implementat prima etapă a unui sistem bazat pe inteligență artificială, potrivit HotNews . Schimbarea vizează direct experiența pasagerilor la sosire: aceștia vor vedea o estimare a intervalului în care bagajele de cală ajung la benzile de preluare. Proiectul se numește „Prediction of Luggage Delivery Time” și are ca obiectiv să anticipeze momentul în care bagajele vor fi livrate la benzi pentru fiecare cursă care aterizează pe Aeroportul Internațional Henri Coandă . Cum funcționează sistemul și ce date folosește Conform comunicatului CNAB citat de publicație, sistemul generează estimări pe baza mai multor tipuri de date operaționale, între care: numărul zborului; poziția aeronavei la sol; compania aeriană; operatorul de handling; istoricul timpilor de livrare; alocarea benzilor de bagaje. De ce contează: impact operațional și pentru pasageri CNAB se așteaptă ca utilizarea acestui sistem să ducă la optimizarea fluxurilor operaționale, creșterea punctualității și îmbunătățirea informațiilor oferite pasagerilor. În practică, miza imediată este reducerea incertitudinii din zona de sosiri, prin afișarea unei estimări privind momentul în care bagajele ajung la bandă. Publicația nu precizează calendarul etapelor următoare ale proiectului sau dacă sistemul va acoperi toate zborurile din prima fază. [...]
Andreea Esca spune că vede inteligența artificială mai degrabă ca „unealtă” și posibil „ajutor”, nu ca un înlocuitor direct al prezentatorilor TV , potrivit HotNews . Mesajul ei vine pe fondul extinderii utilizării AI în media și al discuțiilor despre impactul tehnologiei asupra locurilor de muncă. Esca a vorbit despre modul în care se raportează la AI într-un interviu acordat Paginademedia , unde a spus că o privește „ca pe o sursă de informare, ca pe o unealtă” și că, „dacă știi să o folosești, poate fi utilă”. (Interviul este citat de publicație.) „Ajutoare”, nu anxietate legată de înlocuire Întrebată despre cât de aproape este momentul în care AI ar putea prelua rolul prezentatorilor, Andreea Esca a declarat că nu își pune astfel de întrebări, invocând volumul mare de muncă și ideea că, la un moment dat, ar putea fi util să apară sprijin suplimentar. „Nu-mi pun genul acesta de întrebări. Am atât de multe lucruri de făcut încât, poate ar fi şi bine la un moment dat să mai apară nişte ajutoare.” Context: dezbatere globală și teste deja făcute în televiziune Subiectul înlocuirii jurnaliștilor de către AI este parte dintr-o dezbatere mai largă, în care marile companii de tehnologie au avertizat că noile modele de inteligență artificială pot aduce riscuri majore pe piața muncii , amintește publicația. În același timp, utilizarea AI în televiziune nu mai este doar teorie: CNN notează că primele experimente cu prezentatori generați cu AI au avut loc în China (2018) și Coreea de Sud (2020), iar ulterior au apărut și în Europa, inclusiv un test în Polonia cu prezentatori virtuali realizați integral cu AI. [...]
Mistral AI negociază o finanțare de circa 3 mld. euro la o evaluare de 20 mld. euro , semnalând accelerarea competiției pentru capital în zona modelelor de inteligență artificială dezvoltate în Europa, potrivit IT Home . Informația, atribuită de publicație unei relatări Bloomberg, indică faptul că discuțiile sunt încă într-o fază incipientă, iar ținta ar fi atragerea a aproximativ 3 miliarde euro (aprox. 15,2 miliarde lei) pentru finanțarea operațiunilor, la o evaluare de circa 20 miliarde euro (aprox. 101,4 miliarde lei). Ce se schimbă față de runda anterioară Mistral AI, cu sediul în Franța, ar urma să dubleze nivelul de evaluare față de runda C din septembrie 2025. Atunci, compania a strâns 1,7 miliarde euro (aprox. 8,6 miliarde lei) la o evaluare „pre-money” (înainte de investiție) de 10 miliarde euro (aprox. 50,7 miliarde lei), iar ASML a condus runda cu 1,3 miliarde euro. De ce contează pentru piața europeană de AI Deși Mistral AI este mai mică decât rivalii americani OpenAI și Anthropic, compania a beneficiat de „avantajul geopolitic” menționat în material, construind relații cu companii europene. În acest context, o rundă D la o evaluare de 20 miliarde euro ar consolida poziționarea sa ca „campion” european într-un domeniu în care accesul la capital și la clienți mari este decisiv. Parteneriate operaționale deja anunțate Materialul menționează două colaborări recente care susțin utilizarea industrială a tehnologiei: un parteneriat cu Airbus pentru a întări aplicarea AI în „aerospațiul suveran”; o colaborare cu BMW pentru dezvoltarea unui model AI dedicat simulării coliziunilor, orientat pe nevoi de industrie. În lipsa unor termeni finali ai tranzacției, rămâne de urmărit dacă discuțiile se vor concretiza în parametrii indicați (evaluare și sumă atrasă) și cine vor fi investitorii care vor conduce runda. [...]
Anthropic își oprește „brusc” cele mai avansate modele pentru utilizatorii străini , după o directivă americană de control al exporturilor care cere suspendarea accesului la aceste sisteme, pe fond de securitate națională, potrivit Mediafax . Decizia mută centrul reglementării SUA dinspre hardware (cipuri) spre accesul la software-ul de inteligență artificială, cu efecte directe asupra companiilor care operează global. Ce impune ordinul și ce modele sunt vizate Anthropic spune că a primit o directivă prin care i se cere să suspende accesul la modelele Fable 5 și Mythos 5 pentru „toți cetățenii străini”. Compania afirmă că nu i-au fost furnizate detalii concrete privind motivele de securitate națională invocate, informație atribuită de Mediafax agenției Reuters. Motivul invocat: riscul de „ jailbreaking ” și vulnerabilități software Potrivit companiei, guvernul SUA ar considera că există o metodă de ocolire a măsurilor de protecție („jailbreaking” – tehnici prin care sunt depășite limitările impuse unui model) care ar putea permite folosirea Fable 5 pentru identificarea vulnerabilităților software. Anthropic susține că a primit doar „dovezi verbale” despre un „potențial jailbreak limitat, neuniversal” și contestă proporționalitatea măsurii. „Nu suntem de acord că descoperirea unui potențial jailbreak limitat ar trebui să constituie un motiv pentru retragerea unui model comercial implementat pentru sute de milioane de oameni”, a afirmat compania. De ce contează: escaladare a controlului exporturilor asupra IA „în sine” Măsura este prezentată ca o escaladare a eforturilor SUA de a limita capacitățile de inteligență artificială ale adversarilor străini. Spre deosebire de anii anteriori, când controalele la export s-au concentrat pe cipuri și instrumente necesare dezvoltării IA, ordinul vizează acum accesul la modelele de IA ca produs. În paralel, directiva apare într-un moment sensibil pentru companie: Mediafax notează că o dispută anterioară între oficiali ai administrației Trump și Anthropic părea să se atenueze, iar Anthropic „urmează să se listeze la bursă”. Tensiuni cu guvernul SUA și mesajul Pentagonului Relația dintre Anthropic și guvernul SUA s-a deteriorat în acest an, după ce compania a refuzat să permită armatei americane utilizarea modelelor sale pentru supraveghere internă și sisteme de arme complet autonome. Ca răspuns, guvernul ar fi inclus Anthropic pe o „listă neagră a lanțului de aprovizionare”, care ar urma să intre în vigoare mai târziu în cursul anului. Directorul de informații al Pentagonului, Kirsten Davies, a transmis pe X că Departamentul Apărării susține prioritizarea securității naționale. „Unele lucruri sunt pur și simplu mai importante decât ciclurile de venituri, clickbait-ul și evaluarea pre-IPO. America First. Întotdeauna”, a spus Davies. Context: compania cere reguli mai stricte, dar contestă aplicarea de acum Mediafax mai arată că, chiar miercuri, Anthropic solicitase o supraveghere mai strictă a IA în SUA, inclusiv posibilitatea de a bloca modelele care prezintă riscuri „inacceptabile”. Totuși, compania afirmă că măsura luată de guvern vineri nu ar respecta principiile unei reglementări „echitabile și bazate pe fapte”. În plan de piață, Anthropic a depus confidențial o cerere de listare la bursă în SUA luna trecută, „devansând rivalul OpenAI” în cursa către piețele publice, potrivit aceleiași surse. [...]
România vrea ca finanțarea pentru cercetare să rămână bazată pe excelență , în condițiile în care Uniunea Europeană pregătește următorul buget multianual și programul care va succeda Horizon Europe , potrivit news.ro . Mesajul a fost transmis de președintele Nicușor Dan după întâlnirea cu Maria Leptin, președinta Consiliului European pentru Cercetare (ERC). De ce contează: regulile de finanțare din UE se rescriu, iar miza e accesul la bani competitivi Nicușor Dan spune că discuția a vizat „viitorul finanțării europene pentru cercetare și inovare”, în contextul pregătirii următorului Cadru Financiar Multianual al UE și al programului care va urma după Horizon Europe. În acest cadru, președintele susține că pentru România este „esențial” ca cercetarea și inovarea să fie tratate drept investiții strategice, cu impact în competitivitatea economică, securitate și autonomia strategică a Europei. Ce principiu apără România: finanțare pe criteriul excelenței Președintele a subliniat rolul ERC, instituție care finanțează proiecte de cercetare fundamentală „în toate domeniile științifice”, având ca „unic criteriu excelența științifică”. El consideră că acest principiu trebuie „menținut și consolidat”, pentru a valorifica „la maximum” potențialul cercetării și resursa umană din România. „Consiliul European pentru Cercetare finanţează proiecte de cercetare fundamentală în toate domeniile ştiinţifice, având ca unic criteriu excelenţa ştiinţifică. Acest principiu trebuie menţinut şi consolidat, pentru a putea valorifica la maximum potenţialul cercetării şi a resursei umane valoroase din România.” Ce urmează intern: instituții care să atragă și să păstreze talentul științific Nicușor Dan afirmă că România trebuie să construiască instituții capabile „să atragă, să păstreze și să susțină talent științific de cel mai înalt nivel”. În viziunea sa, doar astfel România poate depăși statutul de simplu beneficiar al progresului tehnologic și poate deveni un loc în care acesta se produce, inclusiv în domenii precum: inteligență artificială; biotehnologii; energie; securitate cibernetică; apărare; științe sociale. [...]