Știri
Știri din categoria Inteligență artificială
Laboratoarele chineze domină topul modelelor open-source AI, ocupând toate primele șase poziții în clasamentele globale, potrivit Forbes. Această ascensiune rapidă a ecosistemului de inteligență artificială open-source din China a determinat startup-urile americane să caute finanțare pentru a dezvolta alternative locale.
Conform organizației de benchmark independentă Artificial Analysis, modelele chinezești precum Kimi K2.5 de la Moonshot AI, GLM-4.7 de la Zhipu AI și DeepSeek V3.2 conduc acum toate competițiile open-source. Aceste modele sunt recunoscute pentru performanțele lor superioare în comparație cu omologii lor internaționali, fiind utilizate pe scară largă în diverse aplicații.
Kimi K2.5, lansat de Moonshot AI la sfârșitul lunii ianuarie, dispune de 1 trilion de parametri și a fost antrenat pe 15 trilioane de tokenuri vizuale și textuale. Compania susține că acest model depășește performanțele GPT-5.2 de la OpenAI și se compară cu modelele proprietare de la Google și Anthropic în sarcini de codare și înțelegere video.
Un raport al OpenRouter și al firmei de capital de risc Andreessen Horowitz a evidențiat că modelele open-source chinezești au crescut de la 1,2% din utilizarea globală la sfârșitul anului 2024 la aproape 30% până la sfârșitul anului 2025. Martin Casado, partener general la Andreessen Horowitz, a declarat pentru Forbes că „aproximativ 20% dintre startup-urile AI utilizează modele open-source, iar dintre acestea, estimez că aproximativ 80% folosesc modele chinezești”.
În fața acestei provocări, startup-urile americane, precum Arcee AI, caută să strângă fonduri semnificative. Arcee AI intenționează să obțină peste 200 de milioane de dolari într-o rundă de finanțare care ar evalua compania la peste 1 miliard de dolari. Această mișcare vine în contextul în care Meta a trecut la dezvoltarea de modele închise după rezultate dezamăgitoare ale ofertei Llama 4.
„Tot ce este remarcabil și open vine din China în aceste zile”, a declarat o sursă pentru Forbes. „Arcee este optimistă că investitorii din SUA vor fi interesați și entuziasmați de o companie axată pe modele open-source americane”.
Laboratoarele chineze de AI sunt în plină expansiune, pregătindu-se să lanseze actualizări majore ale modelelor înainte de festivitățile de Anul Nou Lunar. Zhipu AI intenționează să lanseze GLM-5 în următoarele două săptămâni, iar MiniMax pregătește M2.2 cu îmbunătățiri axate pe codare. De asemenea, Alibaba și Baidu au lansat deja modele avansate, consolidându-și poziția pe piața globală.
Această dominanță a modelelor chinezești în clasamentele open-source subliniază o schimbare semnificativă în peisajul global al inteligenței artificiale, cu implicații majore pentru dezvoltarea tehnologică și competiția internațională în acest domeniu.
Recomandate
Un start-up chinez a depășit Nvidia într-un clasament-cheie pentru „AI fizic”, semnalând o mutare a competiției SUA–China spre robotică , potrivit South China Morning Post . Spirit AI, din Hangzhou, a urcat pe primul loc în clasamentul global RoboArena cu modelul său Spirit v1.6, la doar două zile după ce Nvidia lansase Cosmos 3, un model gândit să ajute roboții să „gândească înainte să acționeze”. Spirit v1.6 a obținut 1.924 de puncte, peste Cosmos3-Nano-Policy al Nvidia (1.881). Pe locul trei s-a clasat DreamZero (1.763), un alt proiect Nvidia prezentat în februarie. RoboArena este un benchmark (test standardizat) care evaluează cât de bine se traduc „politicile” unui robot generalist în acțiuni în lumea reală și a fost co-dezvoltat de Nvidia împreună cu instituții precum Stanford University și University of California, Berkeley. De ce contează: robotica devine „următorul front” al AI Competiția din jurul RoboArena indică o schimbare de etapă: AI iese din zona strict digitală (text, cod) și intră în zona sistemelor care interacționează cu mediul fizic – umanoizi, brațe robotice, vehicule autonome. În acest context, „AI fizic” (modele pentru percepție, planificare și acțiune) devine o miză strategică, iar clasamentele de tip benchmark încep să funcționeze ca indicatori de putere tehnologică. Nvidia își consolidează poziționarea în această direcție și prin parteneriate, inclusiv cu compania chineză Unitree Robotics și cu Sharpa din Singapore, menționate în material. Ce este „AI fizic” și ce măsoară clasamentele Spre deosebire de modelele lingvistice mari (LLM), care procesează și generează text și cod, un model de „AI fizic” este construit pentru ca mașinile să perceapă, să înțeleagă și să acționeze în lumea reală. Materialul descrie două capabilități centrale: capabilități de tip „policy” : abilitatea modelului de a decide acțiuni pe baza observațiilor (acesta este indicatorul principal în RoboArena); capabilități de tip „world” : abilitatea de a simula și prezice ce se întâmplă după o acțiune. Industria se îndreaptă spre integrarea acestor funcții într-o arhitectură unificată; publicația notează că, în septembrie anul trecut, cercetători chinezi au prezentat un „Policy World Model” care combină modelarea lumii și planificarea traiectoriei. China urcă și pe alte piste: WorldArena, percepție și „data engine” Dominanța Chinei nu se limitează la RoboArena. În benchmark-ul WorldArena (pentru „world models”), primul loc este ocupat de WorldScape-0.2, dezvoltat de start-up-ul chinez Manifold AI, care a depășit Cosmos-Predict 2.5 (action) al Nvidia pe pista de evaluare a politicilor, conform articolului. Publicația mai enumeră lideri chinezi pe alte segmente: percepție : AgiBot, cu modelul GenieEnvisioner-Sim2.0-2B, un simulator video pentru manipulare robotică; „data engine” (optimizarea fluxului de date de antrenare): DexForce, cu DSCFuncWorld; WorldScore (generare de „lumi” din prompturi text): WorldScape-0.2, peste WonderJourney, un proiect comun Stanford–Google. Banii și blocajul: finanțare accelerată, dar „datele” rămân problema Miza economică crește rapid, alimentată de capital de risc. Spirit AI a anunțat o rundă de finanțare de 1,5 miliarde yuani (222 milioane dolari, aprox. 1,0 miliarde lei) , a patra în doar trei luni, descrisă drept cel mai agresiv ritm de strângere de fonduri din sector. Alte exemple din articol: XYZ Embodied AI (incubat de Beijing Academy of Artificial Intelligence) a închis o rundă pre-A și spune că a strâns 1 miliard yuani (aprox. 610 milioane lei) în 10 luni; Manifold AI a încheiat cinci runde în 10 luni, iar runda din aprilie a atras „sute de milioane de yuani”, potrivit companiei. În pofida finanțărilor, „datele” sunt prezentate drept blocajul major pentru sistemele robotice. Jensen Huang , CEO Nvidia, este citat spunând: „Pentru sistemele robotice și AI fizic, datele sunt cea mai grea problemă.” Articolul susține că China ar putea avea un avantaj structural: Alexandr Wang (Scale AI, ulterior Meta Platforms) a afirmat anul trecut că China este „fundamental foarte bine poziționată pe date” și că multe companii americane se bazează pe date din China pentru antrenarea acestor modele. În plus, în hub-uri precum Beijing și Shenzhen, autoritățile au creat „fabrici de date” susținute de stat pentru colectarea datelor de robotică. În ansamblu, tabloul descris de publicație sugerează că următoarea etapă a competiției tehnologice se mută din zona cipurilor și a modelelor de limbaj spre infrastructura de date și modelele care controlează roboți în lumea reală. [...]
NVIDIA mizează pe „antrenarea la scară” pentru a reduce costurile și timpul de dezvoltare în robotică, conducere autonomă și agenți virtuali, prin modele care generalizează mai bine și rulează mai eficient pe hardware-ul din teren, potrivit NVIDIA , într-o prezentare a trei lucrări de cercetare la conferința CVPR 2026 . Ideea comună a celor trei lucrări este că volume foarte mari de date (în special din simulare) și arhitecturi optimizate pot elimina cicluri repetate de antrenare și pot face sistemele mai aplicabile „din cutie” în contexte variate — un punct cu impact operațional direct pentru companiile care dezvoltă roboți sau sisteme autonome. GraspGen-X: prindere „zero-shot” pentru grippere diferite, fără reantrenare pe fiecare configurație NVIDIA prezintă GraspGen-X , descris ca primul „model fundamental” (foundation model) pentru prindere robotică „zero-shot” — adică poate propune poziții de prindere pentru obiecte și grippere pe care nu le-a mai văzut, fără a fi reantrenat pentru fiecare tip de clește. În mod uzual, arată compania, sistemele de prindere sunt specializate: o politică de control (policy) antrenată pentru un gripper cu două degete nu se transferă automat la un gripper multi-degete, ceea ce obligă la colectare de date, ajustări (fine-tuning) și validare pentru fiecare „întrupare” (embodiment) nouă. GraspGen-X încearcă să elimine acest blocaj prin antrenare pe un set masiv de date: cercetătorii au generat 2 miliarde de prinderi simulate , acoperind mii de forme de obiecte și configurații sintetice de grippere. Modelul poate fi folosit împreună cu curoboV2 , o bibliotecă de planificare a mișcării accelerată cu CUDA, pentru a executa prinderile în medii necunoscute. NVIDIA indică și o continuare a lanțului tehnologic, prin lucrarea „Grasp-MPC”, prezentată la ICRA 2026 (link în sursă). LCDrive: raționament mai rapid pentru mașini autonome, cu mai puține „tokenuri” A doua lucrare, LCDrive, vizează o limitare practică a raționamentului de tip „chain-of-thought” (pași intermediari de gândire): în varianta bazată pe text, fiecare cuvânt generat înseamnă „tokenuri” care consumă timp de calcul, iar în mașină tokenurile devin o constrângere de latență. Soluția propusă este înlocuirea raționamentului în limbaj natural cu reprezentări latente compacte (un spațiu intern de stări care comprimă informația), astfel încât sistemul să „gândească” în stări care surprind informație spațială, nu în propoziții. Arhitectura alternează între propunerea de acțiuni candidate și predicția felului în care va arăta lumea dacă acele acțiuni sunt executate, într-o buclă de rafinare. NVIDIA susține că rezultatul este o calitate comparabilă a traiectoriei față de raționamentul bazat pe text, folosind aproximativ jumătate din tokenuri . Modelul este construit pe NVIDIA Alpamayo și antrenat cu supervizare derivată din date existente de vehicule. NitroGen: antrenarea agenților „întrupați” în jocuri, la volum mare de interacțiuni A treia lucrare, NitroGen, extinde principiul din NVIDIA Isaac GR00T (model fundamental deschis pentru roboți umanoizi) către medii virtuale, folosind jocurile video ca teren de antrenament: lumi structurate, variate, cu obiective și condiții de succes bine definite. NVIDIA afirmă că NitroGen a fost antrenat pe peste 1.000 de jocuri și 40.000 de ore de interacțiune , iar agenții rezultați au fost evaluați pe mai multe genuri (de la action RPG la platformere și jocuri open-world), demonstrând comportamente precum luptă, navigație și explorare. În condiții cu puține date (când agentul vede doar câteva exemple dintr-un mediu nou), pornirea de la NitroGen ar îmbunătăți performanța cu până la 52% față de metodele anterioare de vârf, potrivit companiei. Modelul este disponibil ca open-source pe GitHub și pe Hugging Face . De ce contează pentru industrie: mai puține cicluri de antrenare, latență mai mică, generalizare mai bună Mesajul operațional al pachetului de cercetări este reducerea „fricțiunii” de implementare: de la eliminarea reantrenării pentru fiecare gripper (GraspGen-X), la raționament mai rapid pe hardware-ul din vehicul (LCDrive), până la pre-antrenarea agenților în medii virtuale diverse înainte de contactul cu lumea reală (NitroGen). NVIDIA mai indică faptul că a prezentat la CVPR și „noi abilități” pentru agenți de „AI fizic” (physical AI) menite să accelereze dezvoltarea de vehicule autonome, roboți și sisteme de viziune, cu detalii suplimentare într-un material separat (link în sursă). [...]
NVIDIA pune la dispoziția cercetătorilor „skill-uri” pentru agenți AI, ca să reducă timpul și fragmentarea din fluxurile de lucru pentru vehicule autonome, roboți și sisteme de viziune. Potrivit NVIDIA , la CVPR compania a prezentat un set de „physical AI agent skills” (capabilități reutilizabile pentru agenți software care automatizează pași de cercetare) menite să lege într-un flux unitar etape care, în mod obișnuit, sunt împărțite între instrumente diferite: reconstrucția scenelor, generarea de scenarii rare, antrenarea politicilor, evaluarea comportamentului și iterarea rapidă. De ce contează: cercetarea „physical AI” e încetinită de integrare, nu doar de modele Mesajul central este operațional: problema majoră în „physical AI” (AI care interacționează cu lumea fizică prin percepție și acțiune) nu este doar obținerea unor modele mai puternice, ci construirea unui flux complet în jurul lor. NVIDIA susține că noile skill-uri, împreună cu biblioteci și cadre de simulare, urmăresc să reducă munca de „cusut” instrumente și să accelereze experimentarea. În acest context, compania amintește și anunțul din această săptămână privind NVIDIA Cosmos 3 , descris ca un „foundation model” pentru physical AI, care unifică raționamentul vizual, generarea de lumi și generarea de acțiuni. Skill-urile sunt poziționate ca un strat care ajută la trecerea de la capabilități de model la fluxuri de lucru scalabile, end-to-end. Vehicule autonome: simulare repetabilă pentru „coada lungă” a condusului Pentru cercetarea în vehicule autonome, NVIDIA indică drept problemă „coada lungă” a condusului: interacțiuni rare, geometrii neobișnuite ale drumului, schimbări de lumină și comportamente-limită greu de colectat repetat, dar critice pentru antrenare și validare. Abordarea propusă include automatizarea reconstrucției scenelor din date de flotă și generarea de scenarii sintetice. Un exemplu este skill-ul „Neural Reconstruction”, care ar transforma date capturate de flotă în scene 3D editabile pentru simulare și generare de date sintetice, împreună cu tehnologii precum NVIDIA Omniverse NuRec și InstantNuRec. NVIDIA mai menționează: NVIDIA AlpaGym , un cadru open-source de învățare prin recompensă (reinforcement learning) în buclă închisă, conectat la simulare de fidelitate ridicată și scalare pe mii de GPU-uri; NVIDIA OmniDreams , un model generativ de lume condiționat de acțiuni, care adaugă randare fotorealistă în bucla de simulare; NVIDIA Alpamayo 2 Super , descris ca cel mai puternic model open de condus al companiei până acum: un model VLA (vision-language-action) cu 32 de miliarde de parametri, pentru raționare, planificare și acțiune „pe întregul stack” de condus, cu țintă de dezvoltare și implementare level 4. Viziune AI: generarea de exemple controlate și „anomalii” sintetice În zona de vision AI, NVIDIA spune că blocajul este lipsa unui volum suficient de exemple controlate pentru a testa cum se comportă modelele când se schimbă condițiile vizuale, starea obiectelor sau evenimentele în timp. Sunt menționate explicit direcții precum detecția de anomalii „zero-shot”, generarea de anomalii sintetice și recunoașterea defectelor cu puține exemple (few-shot). Noile „Metropolis skills” ar permite agenților AI să genereze scenarii vizuale sintetice (inclusiv anomalii), să extindă seturile de date și să sprijine pseudo-etichetarea. Pentru inspecția vizuală, publicația dă ca exemplu skill-ul „Defect Image Generation”, care creează exemple de defecte pe suprafețe diferite pornind de la imagini reale, într-un flux ce combină Isaac Sim (simulare), Cosmos 3 și NVIDIA OSMO (orchestrare). Pentru agenți video, sunt menționate Metropolis Blueprint pentru căutare și sumarizare video (VSS), NVIDIA TAO și skill-uri de augmentare video, cu scopul de a automatiza bucla „build-and-evaluate” pentru modele care detectează evenimente, raționează pe scene complexe, sumarizează activitatea și trimit alerte. Roboți: automatizarea pașilor de simulare și antrenare, inclusiv „sim-to-real” În robotică, NVIDIA pune accent pe iterație: cercetătorii au nevoie de multe medii controlate și rulări de politici (policy rollouts) pentru a înțelege cum se schimbă comportamentul robotului între sarcini și configurații, iar asta implică, de regulă, integrare manuală între simulare, variații de sarcini, antrenare și evaluare. Compania afirmă că „robotics skills” permit agenților să automatizeze pași frecvenți precum pregătirea scenei, simularea și învățarea robotului folosind biblioteci Omniverse, Isaac Sim și Isaac Lab. Sunt menționate și skill-uri specializate pentru mobilitate și manipulare, inclusiv fluxuri pentru sarcini „sim-to-sim” și „sim-to-real” (transfer din simulare către lumea reală), precum construcția mediilor, reglaje de fizică, depanare și profilare. Pentru robotică medicală, NVIDIA indică „Cosmos-H-Surgical-Simulator”, care ar genera date realiste pentru antrenare și evaluare, învățând direct din date chirurgicale reale, cu obiectivul de a reduce diferența dintre simulare și realitate. Disponibilitate și acces: instrumente pe GitHub și medii preconfigurate pe Brev NVIDIA precizează că instrumentele și skill-urile pentru agenți physical AI sunt disponibile public prin GitHub, la NVIDIA physical AI skills . Totodată, skill-uri pentru generare de date sintetice (Neural Reconstruction, Video Augmentation, Defect Image Generation) pot fi rulate și ca „Physical AI Launchables” pe NVIDIA Brev, în medii preconfigurate care rulează pe GPU-uri NVIDIA H100 și includ credite de test pentru cercetători. Separat, compania afirmă că setul său de date „NVIDIA Physical AI Dataset” a depășit 15 milioane de descărcări pe Hugging Face și anunță noi lansări de seturi de date, inclusiv GRAIL (aprox. 50 de ore de interacțiuni humanoid–obiect) și șase seturi video sintetice folosite la antrenarea Cosmos 3. [...]
NVIDIA împinge AI-ul dincolo de automatizări punctuale, cu un „creier” care coordonează fabrica în timp real : potrivit NVIDIA , noul NVIDIA Factory Operations Blueprint (FOX) este un design de referință pentru construirea unui „agent” de tip manager autonom, care conectează semnale live din utilaje, sisteme de calitate, instrucțiuni de lucru și alerte operaționale într-un singur strat de decizie, capabil să orchestreze alți agenți specializați și echipamente. FOX este gândit ca o fundație personalizabilă pentru dezvoltatori, astfel încât fabricile să poată rula operațiuni „inteligente” la scară: controlul calității, transportul materialelor și siguranța lucrătorilor. Blueprint-ul este construit pe NVIDIA NemoClaw , AI-Q Blueprint și modelele deschise NVIDIA Nemotron . De ce contează: promisiunea este reducerea costurilor și a timpilor morți, nu doar „mai multă automatizare” Mesajul central al inițiativei este trecerea de la automatizări izolate la „inteligență” la nivel de fabrică, adică un sistem care nu doar detectează probleme, ci le și corelează între surse diferite și propune pași de remediere. În practică, NVIDIA poziționează FOX ca un mecanism de coordonare: un agent principal (manager) care „dirijează” o flotă de agenți industriali specializați și interacționează cu operatorii prin limbaj natural, cu controale de confidențialitate și siguranță prin NVIDIA OpenShell . Blueprint-ul include, între altele, integrarea cu surse industriale de date și roboți prin interfețe standard (API-uri), automatizarea ciclului de antrenare a modelelor (inclusiv generare sintetică de date și redeploy în producție) și operarea fluxurilor de lucru, inclusiv cu NVIDIA Metropolis Blueprint pentru căutare și sumarizare video (VSS) . Pentru vizualizare, datele pot fi reprezentate într-un „geamăn operațional” (o replică digitală a operațiunilor) construit cu NVIDIA Omniverse . Unde se rulează: FOX este optimizat pentru DGX Station și modele mari, local NVIDIA spune că FOX este optimizat să ruleze pe NVIDIA DGX Station , descris ca un „supercomputer” de birou pentru managerii de fabrică. Compania menționează că sistemul este bazat pe GB300 Grace Blackwell Ultra Desktop Superchip, cu 20 petaflopi performanță FP4 și 748 GB memorie coerentă, și că poate rula modele AI de până la 1 trilion de parametri local (adică în infrastructura companiei, nu neapărat în cloud). Primele implementări: câștiguri estimate în productivitate, mentenanță și energie NVIDIA indică drept primii utilizatori producători din Taiwan: Advantech, Foxconn , Pegatron și Wistron. Câteva rezultate proiectate/estimate prezentate în material: Foxconn folosește FOX și NemoClaw pentru „MoMClaw”, un sistem multi-agent pentru operațiuni de producție. Compania proiectează: îmbunătățire cu 80% a timpului de analiză a cauzei rădăcină (root cause analysis), creștere cu 15% a productivității muncii, scădere cu 10% a ratelor de defectare a utilajelor. Pegatron estimează o reducere cu 15% a costurilor de redundanță a activelor (prin utilizare mai eficientă a roboților și eliminarea nevoii de echipamente „de rezervă”). Advantech spune că a implementat în propriile fabrici un „AI Factory Brain” și proiectează o scădere cu 10% a consumului de energie (prin management autonom al HVAC și iluminatului). Wistron adoptă FOX și folosește NVIDIA Cosmos , Nemotron și Metropolis VSS pentru agenți care analizează și orchestrează operațiuni pe linia de producție, inclusiv analiză în timp real a cauzelor și controlul calității. Separat, NVIDIA menționează și dezvoltatori de agenți specializați (DeepHow, Overview AI, Roboflow, Spingence) care construiesc soluții pe baza ecosistemului NVIDIA și a blueprint-ului VSS, cu exemple de rezultate precum creșterea randamentului „din prima” (first-pass yield), accelerarea dezvoltării modelelor de inspecție vizuală și îmbunătățirea detectării defectelor. Ce urmează NVIDIA precizează că utilizatorii se pot înscrie pentru notificare atunci când NVIDIA Factory Operations Blueprint va fi disponibil. În paralel, compania afirmă că Metropolis VSS blueprint 3 este disponibil „general” și include abilități (skills) care permit agenților externi să acceseze componentele VSS pentru a construi și opera rapid agenți de analiză video. [...]
Google extinde global o funcție de organizare automată în Drive, bazată pe inteligență artificială , ceea ce poate reduce timpul pierdut de utilizatori și companii cu sortarea manuală a documentelor și poate schimba modul în care sunt administrate arhivele digitale în Google Workspace, potrivit Android Headlines . Funcția se numește „ Organize My Files ” și folosește inteligența artificială pentru a propune organizarea fișierelor din Google Drive . Publicația notează că disponibilitatea este „globală”, ceea ce indică o extindere dincolo de testări sau lansări limitate. Ce se schimbă, operațional, pentru utilizatori Miza practică a funcției este automatizarea unei activități repetitive: ordonarea fișierelor în foldere și menținerea unei structuri coerente în Drive. În mediul de business, unde volumele de documente cresc rapid și sunt gestionate de echipe, o astfel de automatizare poate însemna: mai puțin timp alocat „curățeniei” în Drive; o structură de foldere mai uniformă între utilizatori; acces mai rapid la documente, dacă recomandările sunt aplicate consecvent. Android Headlines nu detaliază în fragmentul disponibil condițiile exacte de activare, tipurile de conturi vizate sau dacă există limitări (de exemplu, doar pentru anumite planuri Google Workspace). În lipsa acestor precizări, rămâne neclar dacă funcția ajunge simultan la toți utilizatorii și în ce ritm se face distribuirea. De ce contează pentru companii Dincolo de confortul individual, organizarea documentelor are impact direct asupra productivității și asupra riscului operațional (documente „pierdute”, versiuni paralele, acces greșit). O funcție de organizare asistată de inteligență artificială poate deveni relevantă mai ales pentru: echipe cu fluxuri mari de fișiere (vânzări, juridic, HR, proiecte); organizații care folosesc Drive ca depozit principal de documente; companii care încearcă să standardizeze nomenclatoare și structuri de foldere. Ce urmează, în practică, este ca utilizatorii să vadă cum se integrează „Organize My Files” în rutina de lucru și cât de predictibile sunt recomandările. Dacă funcția este adoptată pe scară largă, poate împinge și mai mult administrarea documentelor spre „asistență” automată, nu doar stocare. [...]
IBM România își ține veniturile peste 1 miliard de lei, dar profitabilitatea s-a comprimat puternic , în timp ce compania își ajustează ușor forța de muncă și pregătește o investiție majoră în zona de inteligență artificială la Iași, potrivit Economica . În România, IBM a depășit pentru prima dată pragul de 1 miliard de lei cifră de afaceri în 2022, după mai bine de trei decenii de prezență pe piața locală. Publicația notează însă că profitul a ajuns la cel mai mic nivel din ultima decadă, fără a detalia în fragmentul disponibil valoarea exactă sau cauzele. Pe partea operațională, în 2025 compania a renunțat la 1% din forța de muncă, ajungând la un număr mediu de 3.281 de angajați. Investiție la Iași: campus de AI și inovație cuantică, cu termen 2026 IBM are în derulare la Iași o investiție de 400 de milioane de euro (aprox. 2,0 miliarde lei) într-un proiect denumit FreeYa Mind Campus , descris ca primul campus de inteligență artificială și inovație cuantică din România. Campusul este în construcție în zona Bucium și ar urma să fie finalizat până la sfârșitul anului 2026. Proiectul este prezentat ca un ecosistem multidisciplinar, cu aplicații în mai multe domenii, de la cercetare medicală la criptografie și AI. Odată finalizat, campusul ar urma să ofere 3.000 de locuri și să reunească laboratoare de cercetare avansată în calcul cuantic, fizică și inginerie. IBM a intrat pe piața românească în 1991, potrivit aceleiași surse. [...]
