Știri
Știri din categoria Tehnologie & Știință
Google mută o parte critică din modemul Pixel 10 pe Rust pentru a reduce riscul de atacuri de memorie , cu un cost operațional redus: componenta nou introdusă crește dimensiunea cu doar 371 KB, potrivit IT Home . Schimbarea vizează securitatea „baseband”-ului (subsistemul care gestionează comunicațiile celulare), o zonă tradițional expusă vulnerabilităților generate de gestionarea manuală a memoriei în C/C++. Baseband-ul funcționează ca un sistem de operare separat de Android și rulează, în general, cod acumulat de-a lungul deceniilor. Din acest motiv, nu beneficiază de aceleași mecanisme moderne de protecție ca sistemul principal și a devenit o țintă tot mai frecventă pentru atacatori, mai ales prin erori de tip depășire de buffer sau scurgeri de memorie, care pot permite compromiterea de la distanță a dispozitivului. În context, publicația notează că echipa Google Project Zero a identificat în ultimii ani peste 24 de vulnerabilități în baseband-uri Exynos, dintre care 18 au fost încadrate ca „critice”. Deși acestea au fost remediate, complexitatea și „datoria tehnică” a codului vechi fac dificilă eliminarea completă a riscurilor prin patch-uri punctuale. De ce Rust și de ce nu o rescriere completă IT Home explică faptul că o migrare totală de la C/C++ este greu de realizat în sisteme încorporate (embedded), inclusiv din cauza inerției industriei și a cerințelor de performanță în timp real. Limbajele considerate „sigure din perspectiva memoriei” care folosesc colectare automată a memoriei (garbage collection) pot introduce întârzieri incompatibile cu cerințele baseband-ului. Rust este prezentat ca o alternativă care păstrează performanța, dar impune reguli stricte de siguranță a memoriei la compilare prin mecanismul numit „borrow checker” (verificator de împrumut), care blochează generarea codului dacă sunt încălcate regulile de acces și durată de viață a datelor în memorie. Unde intervine componenta nouă: DNS, „punctul de intrare” ales În locul unei rescrieri ample, Google ar fi ales un punct de intervenție cu risc ridicat: un resolver DNS (componenta care interpretează răspunsuri DNS), pe motiv că DNS procesează date externe neîncredere și a devenit o zonă în care atacurile de memorie sunt frecvente pe măsură ce funcțiile celulare se mută tot mai mult spre trafic de date. Pentru această integrare, compania a folosit biblioteca open-source Rust „hickory-proto”, pe care a adaptat-o pentru a rula în cadrul existent C/C++ al baseband-ului, inclusiv prin eliminarea dependenței de biblioteca standard și compilarea în cod mașină integrabil în arhitectura actuală. Impactul practic: +371 KB și o barieră în fața exploit-urilor pe memorie Componenta Rust ar adăuga 371 KB la dimensiunea totală, un cost pe care Google îl consideră controlabil în contextul resurselor disponibile pe baseband-ul Pixel. În scenariul descris, încercările de a declanșa vulnerabilități prin pachete DNS malițioase ar fi oprite de mecanismele de siguranță ale Rust. Pixel 10 este indicat drept primul model care ar urma să includă acest tip de „baseband securizat”, iar obiectivul ar fi să creeze un precedent pentru integrarea treptată a mai multor componente „memory-safe” (sigure din perspectiva memoriei) în viitor. [...]
Amazon Leo intră pe piața Wi‑Fi-ului de bord cu o antenă de 1 Gbps, mizând pe instalare rapidă și mentenanță minimă , potrivit IT Home , care relatează că Amazon a prezentat o antenă de internet prin satelit dedicată aviației comerciale. Terminalul, numit „Aviation Antenna”, folosește o parte din tehnologiile-cheie ale antenei Leo Ultra pentru uz general și promite până la 1 Gbps la descărcare și 400 Mbps la încărcare. Pentru companiile aeriene, relevanța este operațională: echipamentul este proiectat să combine performanța cu cerințe stricte de siguranță și fiabilitate, plus o abordare „cât mai fără mentenanță”. Din punct de vedere tehnic, antena integrează modemul și are un design fără piese în mișcare. Dimensiunile menționate sunt 147 × 76 × 6,6 mm (3D), iar montajul se face la exteriorul fuselajului. Dispozitivul este descris ca fiind capabil să reziste la condiții meteo dificile și se conectează la sistemul electric al aeronavei prin conectori de nivel aeronautic, comunicând și cu sistemele interne ale avionului. Un alt element cu impact direct asupra implementării este timpul de instalare: Amazon susține că montajul durează sub o zi, ceea ce poate reduce indisponibilizarea aeronavei pentru lucrări și poate accelera extinderea serviciului în flote. În același context, publicația notează că Delta Air Lines și JetBlue au anunțat deja că vor adopta serviciile de rețea Amazon Leo. Materialul nu oferă detalii despre costuri, calendar de implementare sau condiții comerciale pentru aceste parteneriate. [...]
Un război prelungit cu Iranul ar putea ridica semnificativ costurile de producție și ar întârzia investițiile în AI în Asia , pe fondul scumpirii energiei și al riscului de întreruperi în lanțurile de aprovizionare cu gaze și heliu, potrivit South China Morning Post . În scenariul descris, miza imediată pentru industria tech asiatică nu este doar volatilitatea piețelor, ci efectul în cascadă al energiei mai scumpe și al blocajelor logistice asupra fabricării de semiconductori și asupra extinderii centrelor de date pentru inteligență artificială (AI). Energie mai scumpă, presiune directă pe costurile industriale Strâmtoarea Hormuz – rută care transportă circa un sfert din comerțul global maritim cu țiței și 20% din livrările de gaze naturale lichefiate (GNL) – a rămas „practic închisă” după ce președintele SUA, Donald Trump, a spus că va bloca canalul în urma eșuării discuțiilor de pace cu Iranul. Reacția piețelor a fost negativă: indicele Kospi din Coreea de Sud a închis cu aproape 1% mai jos, acțiunile Samsung Electronics au scăzut cu 2,4%, iar Taiwan Semiconductor Manufacturing Company (TSMC) a coborât cu 0,5%. În același timp, petrolul a revenit peste 100 de dolari pe baril (aprox. 460 lei), iar Japan/Korea Marker – prețul spot al GNL livrat în Asia de Nord-Est – s-a apropiat de 20 de dolari pe milion de unități termice britanice (MMBtu, aprox. 92 lei). Deși sub nivelurile de la final de martie, rămâne printre cele mai ridicate din 2023 încoace. Un raport BMI (divizie a Fitch Solutions) arată că, spre deosebire de Europa – unde principalul canal de transmitere este gazul – expunerea Asia-Pacific este concentrată în țiței și produse petroliere rafinate, care intră direct în costurile de producție, transport și finanțarea comerțului. Semiconductori: riscul nu e doar energia, ci și heliul Coreea de Sud, Taiwan și Singapore depind de GNL din Qatar pentru 15%–35% din totalul aprovizionării cu gaze, iar Singapore produce circa 90% din electricitate din gaze naturale. În plus, complexul Ras Laffan din Qatar, responsabil de aproximativ o treime din oferta globală, a fost lovit de Iran în martie; ministrul energiei din Qatar, Saad Sherida al-Kaabi, a declarat pentru Reuters luna trecută că reparațiile ar putea dura între trei și cinci ani. BMI avertizează că producția de gaze naturale se normalizează mai lent decât cea de petrol după încetarea ostilităților, din cauza daunelor la infrastructură și a renegocierii contractelor. Pentru industria de cipuri, un punct critic este heliul, un produs secundar al procesării gazelor naturale. David Pan, director la Moody’s și expert în AI generativ, spune că heliul este esențial pentru răcirea plachetelor (wafer) în timpul proceselor de gravare și că nu există un substitut viabil la scară. Potrivit lui Pan, Coreea de Sud este deosebit de expusă: anul trecut, aproape 65% din heliul său a provenit din Qatar. În plus, el avertizează că, în condițiile în care comenzile pentru procesoare grafice (GPU) și memorie cu lățime mare de bandă (HBM) sunt deja întârziate cu peste un an, o întrerupere de două luni „nu rămâne două luni”, ci se poate transforma într-un blocaj mult mai lung. Centrele de date pentru AI: proiectele noi pot fi amânate sau anulate Josh You, cercetător la institutul Epoch AI, susține că, într-o criză severă, fabricile de cipuri ar deveni clienți industriali cu prioritate maximă în Coreea de Sud și Taiwan, iar alte afaceri ar fi raționalizate primele. El adaugă că guvernul SUA ar putea interveni în cazul unui deficit sever. Pe partea de infrastructură AI, You atrage atenția că centrele de date consumă mai multă energie decât fabricarea plachetelor, iar războiul ar putea genera „probleme serioase de energie” pentru extinderea acestora. Deși inflația energetică „nu a afectat încă” centrele de date aflate în operare, ar putea lovi proiectele planificate: o creștere de 10%–20% a costurilor totale din cauza unei crize energetice ar putea fi suficientă pentru a opri unele investiții. În timp, efectul s-ar putea vedea și în distribuția geografică a capacității: You spune că, fiind relativ „mutabilă” în funcție de locație, o parte din capacitatea de centre de date deviată din Europa și Asia ar putea fi absorbită în cele din urmă de SUA. [...]
Huawei ar urma să ridice semnificativ pragul de preț pentru pliabilele sale , Pura X Max fiind așteptat să pornească de la peste 10.000 de yuani, cu mai mult de 30% peste nivelul modelului anterior, potrivit Gizmochina . Miza pentru companie este repoziționarea în zona „ultra-premium”, într-o piață în care pliabilele rămân produse de volum mic, dar cu marje mai mari. Conform unui „tipster” (surse neoficiale din industrie) citat de publicație, Huawei Pura X Max ar urma să înceapă „peste 10.000 de yuani” (aprox. 1.465 dolari, adică aproximativ 6.700 lei). Prin comparație, Pura X a fost lansat anul trecut la 7.499 yuani (aprox. 1.097 dolari, adică aproximativ 5.000 lei). Un al doilea tipster, descris ca fiind „de încredere”, ar indica un preț în aceeași zonă de 10.000 de yuani. Ce ar justifica scumpirea: baterie mai mare, ecran mai mare și HarmonyOS 6.1 În aceeași scurgere sunt menționate câteva elemente care ar putea susține poziționarea mai sus pe preț: baterie de peste 6.000 mAh; lansare cu HarmonyOS 6.1 (o versiune actualizată a sistemului de operare Huawei); ecran intern mai mare, de 7,6 inci, păstrând formatul „wide-folding” (pliabil lat) introdus cu Pura X; cameră cu teleobiectiv periscopic și sistemul de imagine XMAGE; o versiune mai nouă a tehnologiei „Maple Leaf” pentru culorile primare. La nivel de procesoare, modelul standard ar urma să folosească Kirin 9030, iar o ediție superioară „Collector’s Edition” ar putea veni cu Kirin 9030 Pro, însă Huawei nu a confirmat aceste detalii, notează publicația. Context: Huawei vine după livrări de 1,5 milioane de unități pentru Pura X Huawei intră în lansarea din 20 aprilie cu un reper de volum: Pura X ar fi depășit 1,5 milioane de unități livrate, un rezultat considerat solid pentru un pliabil. În acest context, o creștere de preț de peste 30% pentru Pura X Max ar indica o strategie de a monetiza mai agresiv segmentul de vârf, mai ales dacă diferențele de hardware și software se confirmă la lansare. Huawei este așteptată să lanseze Pura X Max și o variantă Collector’s Edition pe 20 aprilie; până atunci, informațiile rămân la nivel de scurgere și pot suferi modificări. [...]
Huawei își împinge miza pe fotografie înainte de lansarea Pura 90, prin teasere care pun în prim-plan zoom-ul și funcții AI , potrivit GSMArena . Compania a publicat două videoclipuri despre Pura 90 Pro Max, cu câteva zile înainte de prezentarea oficială a seriei Pura 90, programată pe 20 aprilie . Primul clip vizează direct diferențierea pe zona de cameră: Huawei promovează claritatea imaginilor obținute cu camera periscopică telefoto de 200 MP și arată rezultate la zoom 20x. Mesajul este că telefonul ar urma să concureze în segmentul „camera phone” prin capabilități de telefoto, o zonă unde producătorii încearcă să iasă din plafonarea îmbunătățirilor anuale. Al doilea videoclip mută accentul pe software și automatizări: funcția „ AI Photo Pose ” (o opțiune bazată pe inteligență artificială care te ajută să adopți o poziție mai bună în fața camerei) este prezentată ca instrument de „asistență” la fotografiere, nu ca efect de post-procesare. Ce se știe, concret, despre configurații Huawei nu a publicat încă fișa completă de specificații pentru Pura 90 Pro Max, însă a confirmat anterior patru opțiuni de memorie: 12 GB / 256 GB 12 GB / 512 GB 16 GB / 512 GB 16 GB / 1 TB Compania a prezentat și opțiunile de culoare pentru model, fără alte detalii tehnice în materialul citat. Context: lansarea seriei Pura 90 Seria Pura 90 urmează să fie prezentată pe 20 aprilie și include cel puțin modelele Pura 90 și Pura 90 Pro Max. [...]
TSMC își accelerează extinderea capacității de ambalare avansată pentru a reduce blocajul creat de cererea de cipuri AI , iar până în 2027 ar urma să ajungă la o capacitate anuală estimată de 2 milioane de plăci de siliciu, de la 1,3 milioane în prezent, potrivit IT Home , care citează o relatare Wccftech. Creșterea implică un avans de aproximativ 53,85% și vine în contextul în care industria AI se lovește de un deficit de capacitate la nivelul ambalării avansate (etapa în care cipurile sunt integrate și interconectate pentru performanță ridicată). În special, cererea pentru cipuri AI din zona de calcul de înaltă performanță (HPC) depășește semnificativ celelalte segmente, astfel că o parte majoră din capacitate ar urma să fie direcționată cu prioritate către infrastructura de calcul pentru AI. „Nou + modernizare” pentru a câștiga timp Pentru a extinde mai rapid capacitatea, TSMC ar urma să aplice o strategie pe două direcții: construirea de facilități noi și conversia unor fabrici mai vechi de plăci de 8 inci (aprox. 20,3 cm) către linii de ambalare avansată. Rațiunea este operațională: modernizarea spațiilor existente poate scurta perioada de instalare și calibrare a echipamentelor față de ridicarea unei unități complet noi, ceea ce permite un răspuns mai rapid la deficitul din piață. În paralel, planul menționat în material indică o rețea de 7 fabrici de ambalare avansată, cu implementarea la scară largă a trei tehnologii-cheie: CoWoS, WMCM și SoIC. Extindere în SUA, cu orizont 2030 TSMC își dezvoltă și prezența de ambalare avansată în statul american Arizona , unde două fabrici de ambalare sunt planificate să intre în producție de masă în 2030. Conform informațiilor citate, acestea ar urma să acopere un gol în lanțul de producție de cipuri din SUA, în zona de ambalare. Ce tehnologii sunt vizate Materialul explică pe scurt două dintre tehnologiile menționate: CoWoS (Chip-on-Wafer-on-Substrate) : tehnologie de ambalare în care cipurile sunt conectate la substrat printr-un interpozor de siliciu; este folosită, între altele, pentru integrarea logicii cu memorie cu lățime mare de bandă (HBM), relevantă pentru acceleratoare AI. SoIC (System on Integrated Chips) : tehnologie de ambalare 3D care permite stivuirea verticală a cipurilor prin îmbinare cu cupru, cu distanțe sub 10 micrometri; oferă densitate de interconectare mai mare, dar cu provocări mai mari de disipare termică. Informațiile din articol sunt prezentate ca estimări și planuri, în baza relatării citate de IT Home. [...]
Microsoft testează integrarea unor funcții de tip OpenClaw în Microsoft 365 Copilot , cu accent pe controlul de securitate pentru clienții enterprise , potrivit TechCrunch . Compania a confirmat pentru The Information că noile capabilități ar viza mediul corporate și ar veni cu „controale de securitate mai bune” decât agentul open-source OpenClaw, descris ca fiind riscant. Miza operațională este trecerea de la Copilot ca asistent care răspunde la solicitări la un agent care poate executa acțiuni în mod continuu. Conform informațiilor citate, una dintre funcțiile principale ar fi un fel de „365 Copilot care lucrează mereu”, capabil să inițieze acțiuni oricând și să ducă la capăt sarcini în mai mulți pași, pe perioade mai lungi. Ce este OpenClaw și ce ar vrea Microsoft să reproducă OpenClaw este prezentat ca un instrument care rulează local pe calculatorul utilizatorului și poate crea „agenți” care îndeplinesc sarcini în numele acestuia. TechCrunch notează că, dacă Microsoft va construi propria versiune de „Claw” (adică un agent care rulează local), proiectul s-ar alătura unei serii de instrumente „agentice” anunțate de companie în ultimele luni. Deocamdată, publicația subliniază că nu este clar dacă noul „Claw” al Microsoft va rula local sau va prelua doar unele dintre funcțiile apreciate de comunitatea OpenClaw. Cum se leagă de restul „agenților” Copilot În material sunt menționate mai multe inițiative recente ale Microsoft în zona de agenți: Copilot Cowork (anunțat în martie): conceput să întreprindă acțiuni în aplicațiile Microsoft 365, nu doar să ofere rezultate de căutare sau conversație într-un panou separat; ar fi alimentat de o tehnologie numită „Work IQ”, descrisă ca un strat de inteligență care personalizează experiența în Microsoft 365. Integrarea modelului Claude (Anthropic) în Cowork : după parteneriatul cu Anthropic de la finalul anului trecut, Microsoft a adăugat Claude ca opțiune pentru Cowork; însă Cowork rulează în cloud, nu pe hardware local. Copilot Tasks (introdus în februarie, în versiune preview): un alt agent pentru completarea de sarcini; materialele de marketing îl poziționau mai degrabă către „prosumers” decât către enterprise, cu exemple de la organizarea e-mailului până la organizarea călătoriilor și a programărilor; și acesta rulează în cloud. De ce contează: securitate și control, plus presiune de platformă Pentru companii, diferența majoră sugerată de articol este promisiunea unor controale de securitate mai solide decât în cazul unui proiect open-source considerat „riscant”, într-un context în care agenții capabili să execute acțiuni pot amplifica impactul unui incident (de la acces neautorizat la automatizări greșite). TechCrunch mai notează și un element de piață: deși OpenClaw poate rula pe Windows, Mac Mini a devenit platforma preferată pentru utilizatorii OpenClaw , iar aceste dispozitive „s-au vândut ca pâinea caldă”, ceea ce ar putea fi încă o motivație pentru Microsoft să vină cu propria alternativă. Ce urmează Compania ar urma să prezinte noul „Claw” (sau o versiune îmbunătățită a unuia dintre instrumentele existente) la conferința Microsoft Build din iunie, potrivit unui material The Verge citat de TechCrunch. Publicația spune că a cerut Microsoft clarificări despre cum se poziționează acest agent față de ceilalți și va actualiza informația când va primi un răspuns. [...]
Google Home extinde actualizările pentru experiența vocală Gemini , cu îmbunătățiri la redarea muzicii, liste și note, înțelegerea comenzilor și control parental, potrivit 9to5Google . Schimbările sunt descrise în jurnalul de actualizări al Google și vizează puncte problematice vechi, în special în zona de media și gestionarea listelor. Pe partea de muzică, Google spune că Gemini recunoaște mai bine listele de redare personale chiar și atunci când numele nu este rostit perfect sau când mediul este zgomotos. Tot aici, compania afirmă că a redus erorile de tip „artist greșit” și alte neînțelegeri legate de muzică, iar comanda „pauză” ar trebui să fie interpretată mai rapid și mai consecvent. „Gemini este acum mai bun la identificarea listelor tale de redare personale, chiar dacă nu nimerești exact numele sau camera este puțin zgomotoasă.” Un alt pachet de modificări vizează notele și listele: Gemini ar trebui să poată administra liste existente și să execute comenzi mai avansate, fără a obliga utilizatorul să formuleze cereri „rigide” sau să le împartă în mai mulți pași. Google indică și remedieri pentru situațiile în care asistentul susținea că o listă sau o notă nu există ori nu sincroniza corect modificările făcute vocal cu ce apare pe ecran. Concret, actualizarea acoperă mai multe direcții, prezentate de Google astfel: recunoaștere îmbunătățită a listelor de redare și reducerea erorilor la artiști; control media mai receptiv (inclusiv la comanda „pauză”); editare mai flexibilă a listelor și notelor, cu limbaj mai natural; acțiuni mai complexe într-un singur pas (de exemplu transformarea unei note în listă sau mutarea unor elemente între liste); răspunsuri mai rapide la întrebări simple despre dată și oră; control parental prin funcțiile de „bunăstare digitală” din aplicația Google Home. La nivel de „înțelegere”, Google afirmă că Gemini va folosi mai bine indicii de context și ritmul vorbirii pentru a decide când utilizatorul a terminat comanda, cu scopul de a reduce întreruperile și reluările. Totodată, pentru întrebări directe precum „cât e ceasul” sau „care e data”, compania spune că a optimizat timpii de răspuns. Actualizarea adaugă și suport pentru control parental: prin setările de „bunăstare digitală” din aplicația Google Home , părinții pot limita timpul de utilizare sau pot programa perioade de liniște pentru conturi supravegheate ori pentru oaspeți, inclusiv la nivelul întregii locuințe. În plus, sunt menționate și corecții punctuale, între care accelerarea transmisiunilor live pentru camerele Nest în aplicația Google Home pe iOS, îmbunătățirea calității imaginilor la derularea istoricului Nest Cam pe iOS și ajustări („polish”) pentru setările de termostat, destinate instalatorilor profesioniști. Potrivit sursei, aceste actualizări „se distribuie acum” prin aplicația Google Home. [...]
iOS 26.4 face recunoașterea Shazam din Control Center utilizabilă și fără internet , o schimbare cu impact operațional direct pentru utilizatorii care încearcă să identifice melodii în zone cu semnal slab, potrivit 9to5Mac . Actualizarea iOS 26.4 este prezentată ca un update major pentru iPhone, cu mai multe funcții noi în Apple Music, iar iOS 26.5 se află deja în testare beta, notează publicația. Ce se schimbă în Control Center: Shazam funcționează offline Îmbunătățirea vizează controlul „Recognize Music” (recunoaștere muzică) din Control Center. Conform notelor oficiale de lansare iOS 26.4, funcția de „Offline Music Recognition” poate identifica melodii fără conexiune la internet și livrează rezultatele automat când utilizatorul revine online. În practică, iPhone-ul poate salva datele audio ale piesei chiar și atunci când nu are conexiune. Când semnalul revine sau conexiunea se îmbunătățește, Shazam trimite o notificare cu rezultatul identificării. De ce contează: reduce „ratarea” identificării în condiții de semnal slab Control Center este folosit ca acces rapid pentru astfel de acțiuni, iar recunoașterea unei melodii depinde frecvent de calitatea conexiunii. Schimbarea din iOS 26.4 adresează tocmai scenariile în care utilizatorii pierd momentul din cauza internetului instabil, prin mutarea unei părți din proces în modul offline și livrarea rezultatului ulterior. Cum activezi controlul Shazam în Control Center Dacă nu este deja adăugat, controlul poate fi configurat astfel: apăsare lungă într-o zonă liberă din Control Center; „Add a Control”; căutare după „Recognize Music”. [...]
Microsoft a urcat prețurile pentru Surface Laptop și Surface Pro, iar modelele lansate în 2024 ajung acum să coste cu până la 500 de dolari mai mult (aprox. 2.300 lei), pe fondul scumpirii memoriei RAM și a altor componente, potrivit 9to5Google . Surface Laptop (generația a 7-a) și Surface Pro (generația a 11-a) au fost lansate în 2024 ca primele PC-uri Microsoft cu cipuri Qualcomm Snapdragon X și porneau de la 999 de dolari (aprox. 4.600 lei). În 2025, Microsoft a eliminat cele mai mici configurații de stocare, ceea ce a împins prețul de intrare la 1.199 de dolari (aprox. 5.500 lei) pentru un model cu Snapdragon X Plus, 16 GB RAM și 512 GB stocare. Acum, pragul de pornire urcă la 1.499 de dolari (aprox. 6.900 lei). Noile prețuri: creșteri de până la 300 de dolari față de anul trecut Conform unei relatări Windows Central , citată de publicație, Surface Laptop 7 și Surface Pro 11 pornesc acum de la circa 1.500 de dolari pentru configurația cu Snapdragon X Plus, 16 GB RAM și 512 GB stocare, cu 300 de dolari peste nivelul de anul trecut și cu 500 de dolari peste prețul de lansare din 2024. Lista de majorări menționată include și alte modele Surface: Surface Laptop (13,8 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 256 GB) – anterior 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei), acum 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei) Surface Laptop (15 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 512 GB) – anterior 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei), acum 1.599 dolari (aprox. 7.400 lei) Surface Laptop (13 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 256 GB) – anterior 899 dolari (aprox. 4.100 lei), acum 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei) Surface Pro (13 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 512 GB) – anterior 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei), acum 1.499 dolari (aprox. 6.900 lei) Surface Pro (12 inci, X Plus, 16 GB RAM, SSD 512 GB) – anterior 799 dolari (aprox. 3.700 lei), acum 1.049 dolari (aprox. 4.800 lei) Motivația Microsoft: costuri mai mari la memorie și componente Microsoft a justificat scumpirile prin creșterea costurilor la memorie și componente și a precizat că actualizează prețurile pe Microsoft.com pentru portofoliul de hardware din generația curentă: „Din cauza creșterilor recente ale costurilor pentru memorie și componente, Surface actualizează prețurile pe Microsoft.com pentru portofoliul actual de hardware din generația curentă. Rămânem angajați să oferim valoare clienților și partenerilor, menținând în același timp standardele noastre de calitate și inovație.” În context, 9to5Google notează că în ultimele luni au existat scumpiri și la alți producători, inclusiv Motorola (cu majorări de 100 de dolari pe mai multe telefoane de buget) și Samsung (care a crescut prețul pentru Galaxy Z Fold 7). Ce înseamnă pentru piață: presiune pe competitivitatea față de Apple și pe următoarea generație Surface Publicația compară poziționarea cu Apple: cel mai nou MacBook Air pornește de la 1.099 dolari (aprox. 5.100 lei) pentru o configurație similară, cu cipuri mai noi și mai rapide, în timp ce Snapdragon X Plus este plasat ca performanță între cipurile Apple M2 și M3 (din generațiile 2022–2023). În paralel, Microsoft este așteptată să lanseze hardware Surface nou „în cursul acestui an”, iar semnalul transmis de actualele scumpiri este că viitoarele modele ar putea veni, la rândul lor, cu prețuri ridicate. La retail, noile prețuri sunt deja reflectate, deși Best Buy are în prezent modelul de bază Surface Laptop (13,8 inci) la 1.199 dolari (aprox. 5.500 lei), adică fostul preț recomandat, potrivit articolului. [...]
Administrația Trump împinge marile bănci americane spre testarea AI-ului Anthropic , deși Pentagonul a încercat să blocheze compania , într-un episod care riscă să creeze incertitudine de reglementare și operațională pentru instituțiile financiare care adoptă rapid tehnologia, potrivit The Next Web . Secretarul Trezoreriei, Scott Bessent, și președintele Rezervei Federale, Jerome Powell, au chemat în această săptămână executivi de la JPMorgan Chase, Goldman Sachs, Citigroup, Bank of America și Morgan Stanley și i-au îndemnat să folosească modelul „Mythos” al Anthropic pentru a identifica vulnerabilități de securitate cibernetică în propriile sisteme, conform Bloomberg, citat de publicație. Recomandarea vine în timp ce Departamentul Apărării se află în litigiu cu Anthropic, după ce a etichetat compania drept „risc pentru lanțul de aprovizionare”, ceea ce o exclude de la contracte militare. De ce contează: semnale contradictorii de la același guvern Contradicția este una de politică publică cu efect direct asupra pieței: aceeași administrație care a încercat să scoată Anthropic din zona de apărare încurajează acum sistemul financiar să se bazeze pe tehnologia sa pentru securitate. În centrul disputei cu Pentagonul se află refuzul Anthropic de a elimina două restricții de siguranță din modelele sale: interdicția utilizării în arme complet autonome și interdicția folosirii pentru supravegherea în masă a cetățenilor americani. Potrivit articolului, conflictul a escaladat în februarie, când secretarul Apărării Pete Hegseth i-ar fi dat CEO-ului Anthropic, Dario Amodei, un termen limită pentru a renunța la aceste restricții, în caz contrar compania riscând pierderea unui contract de apărare de 200 milioane de dolari (aprox. 920 milioane lei). Amodei a refuzat, iar ulterior a urmat desemnarea ca „risc pentru lanțul de aprovizionare” și un ordin al președintelui Trump ca agențiile federale să nu mai folosească tehnologia Anthropic. În instanță, situația a rămas mixtă: un judecător federal din California a emis o ordonanță preliminară care blochează desemnarea, însă o curte de apel din Washington, D.C. a respins cererea Anthropic de a opri temporar „blacklisting”-ul pe durata procesului. Efectul practic descris de publicație: Anthropic este exclusă din contractele Departamentului Apărării, dar poate lucra în continuare cu alte agenții guvernamentale. Ce este Mythos și de ce nu e disponibil public „Claude Mythos Preview” este prezentat ca un model de vârf („frontier model”), pe care Anthropic spune că nu l-a antrenat explicit pentru securitate cibernetică; capacitatea de a găsi vulnerabilități ar fi apărut ca efect al îmbunătățirilor generale în raționamentul pe cod și operare autonomă. În testare, modelul ar fi identificat „mii” de vulnerabilități „zero-day” (defecte necunoscute anterior dezvoltatorilor) în principalele sisteme de operare și browsere. Anthropic nu a lansat public modelul, ci l-a inclus într-un program restricționat, „ Project Glasswing ”, care oferă acces către aproximativ 50 de organizații. Lista menționată include, între altele, Amazon Web Services, Apple, Google, Microsoft, Nvidia, Cisco, CrowdStrike, Palo Alto Networks și JPMorgan Chase. Ca parte a inițiativei, Anthropic ar fi angajat până la 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) în credite de utilizare și 4 milioane de dolari (aprox. 18,4 milioane lei) în donații către organizații de securitate open-source. Publicația notează însă și scepticismul din piață: Tom’s Hardware a pus sub semnul întrebării afirmațiile despre „mii” de descoperiri severe, arătând că acestea s-ar baza pe 198 de evaluări manuale și că multe vulnerabilități semnalate ar fi în software mai vechi sau greu de exploatat. În plus, o parte a comunității de securitate ar vedea lansarea restricționată și ca o tactică comercială de tip „scarcity” (crearea artificială a rarității) pentru clienți mari. Ce testează băncile și ce urmează pe partea de supraveghere JPMorgan Chase este menționată ca partener oficial în Project Glasswing, iar Bloomberg (citat de articol) susține că Goldman Sachs, Citigroup, Bank of America și Morgan Stanley testează intern Mythos. Cazurile de utilizare raportate includ: detectarea vulnerabilităților; semnalarea riscurilor de fraudă; automatizarea fluxurilor de lucru de conformitate (compliance) în sistemele financiare. Pe partea de reglementare, reacția descrisă nu se limitează la SUA. Financial Times, citat de The Next Web, relatează că autorități din Marea Britanie – Bank of England, Financial Conduct Authority și HM Treasury – discută cu National Cyber Security Centre pentru a evalua riscurile și vulnerabilitățile evidențiate de Mythos, iar reprezentanți ai unor bănci, asigurători și burse ar urma să fie informați în următoarele două săptămâni. În ansamblu, episodul arată cum adoptarea accelerată a AI-ului în infrastructura financiară poate avansa mai repede decât coerența deciziilor guvernamentale: pentru bănci, recomandarea venită simultan de la Trezorerie și Fed cântărește operațional, chiar dacă o altă ramură a administrației încearcă să limiteze aceeași companie. [...]
Rusia își înăsprește controlul asupra internetului , printr-un model care restricționează accesul la resurse externe și extinde supravegherea internă, potrivit Digi24 , care citează un interviu acordat agenției Ukrinform de Ivan Stupak , expert militar și fost ofițer al SSU (serviciul de securitate al Ucrainei). Miza, dincolo de componenta politică, este una operațională: operatorii ar urma să funcționeze cu obligații tehnice de monitorizare și blocare, iar utilizatorii să aibă acces tot mai limitat la platforme și servicii globale. De la un internet „semi-deschis” la măsuri de control tehnic Stupak susține că, până la începutul lui 2026, Rusia a păstrat un model „hibrid”: unele servicii occidentale erau blocate, dar utilizatorii încă aveau acces la anumite platforme, folosite inclusiv pentru comunicare și coordonare. Schimbarea ar fi venit, potrivit expertului, după un incident legat de o tentativă de asasinat asupra generalului GRU Alekseiev, moment după care „situația s-a schimbat dramatic”. În interpretarea sa, disputa internă dintre structurile militare (care ar fi preferat menținerea accesului la aplicații de mesagerie) și agențiile de aplicare a legii, în special FSB, s-ar fi încheiat în favoarea celor din urmă. Ce înseamnă pentru operatori și utilizatori Consecința imediată descrisă în material este intensificarea implementării unor măsuri de control tehnic, cu obligații directe pentru operatori. „Operatorii sunt obligați să utilizeze echipamente și programe speciale pentru monitorizare și blocare. Obiectivul este controlul total asupra spațiului informațional și detectarea rapidă a oricărei activități a opoziției”, a explicat expertul. În același context, Ukrinform este citată cu informația că rușii sunt avertizați cu privire la întreruperi prelungite ale internetului mobil și că sunt în curs de implementare „liste albe” cu site-urile care ar rămâne accesibile în timpul acestor întreruperi. „ Cheburnet ”, proiectul de internet „suveran” al Rusiei Materialul descrie „Cheburnet” ca un termen argotic pentru un internet rusesc „suveran”, controlat de stat și potențial izolat de rețeaua globală. În explicația inclusă, conceptul este prezentat oficial ca măsură de „securitate cibernetică”, dar este asociat și cu cenzura și limitarea accesului la platforme globale precum Facebook, Instagram și YouTube. Digi24 notează că izolarea completă „nu a fost încă realizată”, însă ar exista o accelerare a eforturilor: testări mai intense, blocarea platformelor străine și accent pe crearea unui „mesager național”. [...]