Știri
Știri din categoria Politică
Maria Corina Machado își fixează revenirea în Venezuela până la finalul lui 2026, mizând pe alegeri care ar necesita 7–9 luni de pregătire, într-un context în care calendarul electoral rămâne incert, iar Washingtonul pare să fi mutat accentul spre stabilitatea politică și investițiile în petrol. Potrivit HotNews, lidera opoziției venezuelene a spus că intenționează să candideze din nou la președinție și că vrea să se întoarcă în țară înainte de sfârșitul lui 2026.
Machado a făcut declarațiile la Panama, în cadrul unei întâlniri cu mai mulți lideri ai opoziției, la peste patru luni după ce Casa Albă ar fi ales să o ignore și să colaboreze cu o persoană loială partidului de guvernământ, pe fondul capturării de către armata americană a președintelui de atunci, Nicolás Maduro, relatează Associated Press, citată de News.ro.
Lidera opoziției se află în exil din decembrie 2025, după ce a ieșit din ascunzătoarea în care a stat 11 luni în Venezuela și a plecat în Norvegia, unde a fost distinsă cu Premiul Nobel pentru Pace. La Panama City, ea a spus că opoziția rămâne dedicată unei tranziții democratice „prin alegeri prezidențiale libere și corecte”, la care să voteze venezuelenii din țară și din străinătate.
În material se arată că nu este clar când vor avea loc alegerile prezidențiale în Venezuela. În același timp, administrația SUA ar fi temperat discuțiile despre alegeri, deși Constituția Venezuelei prevede organizarea lor în termen de 30 de zile de la momentul în care președintele devine „indisponibil definitiv”.
Machado a estimat că organizarea unor alegeri în condiții democratice ar necesita între 7 și 9 luni de pregătire. Ea a indicat, între schimbările necesare:
Potrivit aceleiași surse, președintele SUA, Donald Trump, și oficiali ai administrației sale au lăudat-o pe succesoarea lui Maduro, președinta interimară Delcy Rodríguez, care ar fi deschis industria petrolieră a Venezuelei investițiilor americane, într-un moment în care prețurile petrolului sunt în creștere pe fondul conflictului din Iran.
Machado a devenit în ultimii ani principalul adversar al lui Maduro, însă i s-a interzis să candideze la alegerile prezidențiale din 2024, motiv pentru care l-a susținut pe Edmundo González Urrutia. În articol se menționează că oficiali loiali partidului de guvernământ l-au declarat pe Maduro câștigător la scurt timp după închiderea urnelor, dar campania opoziției ar fi strâns dovezi că González l-ar fi învins „cu o marjă de peste 2 la 1”.
Sâmbătă, Machado a spus că va candida la alegeri „impecabile” și că este dispusă să concureze cu oricine:
„Voi fi candidată, dar pot exista şi alţii, desigur. Mi-ar plăcea să fiu în competiţie cu toată lumea, cu oricine doreşte să fie candidat.”
Recomandate
Blocajul politic de peste două luni prelungește incertitudinea privind formarea guvernului , iar președintele Nicușor Dan reia luni consultările cu liderii partidelor pentru a obține o formulă de majoritate și un premier acceptat de coaliție, potrivit Ziarul Financiar . Întâlnirea este programată luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni. La discuții sunt așteptați Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul Parlamentar al Minorităților Naționale). Miza consultărilor este deblocarea desemnării unui nou prim-ministru, în condițiile în care, potrivit președintelui, „nu văd încă o soluție de majoritate”, iar liderilor li se cere să își asume public variantele pe care le susțin. Contextul crizei și eșecurile anterioare Criza politică durează de mai bine de două luni, după ce PSD a retras sprijinul pentru Guvernul condus de Ilie Bolojan și a depus, alături de AUR, o moțiune de cenzură . Guvernul a fost demis pe 5 mai, moțiunea fiind adoptată în Parlament cu 281 de voturi „pentru”. După căderea guvernului, consultările pentru o nouă majoritate nu au produs până acum un rezultat: prima propunere de premier, Eugen Tomac, nu a strâns sprijinul necesar; ulterior, Nicușor Dan l-a desemnat pe Adrian Veștea (PNL), dar guvernul propus a picat în Parlament, cu 189 de voturi. În episodul desemnării lui Veștea, Ilie Bolojan a acuzat că nominalizarea a fost făcută fără consultarea conducerii PNL și a numit decizia „un act ostil”. Ce urmează: presiune pe partide pentru o majoritate explicită Pentru luni, președintele a anunțat că vrea ca fiecare lider să spună care este „soluția de majoritate” pe care o vede și să o comunice public, pe fondul lipsei unei formule agreate care să treacă de votul Parlamentului. În spațiul public, Alexandru Nazare este „numele cel mai vehiculat” pentru funcția de prim-ministru, însă publicația notează că nu este încă stabilit cu cine se va merge mai departe și dacă PSD sau PNL vor accepta un compromis. [...]
Schimbul de acuzații PSD–PNL ridică riscul de prelungire a crizei politice și întârzie formarea unui guvern , în condițiile în care, potrivit Antena 3 , cu o zi înaintea consultărilor de la Cotroceni cele două partide își atribuie reciproc responsabilitatea pentru blocajul care durează de peste două luni. Președintele Nicușor Dan a convocat pentru luni consultări informale cu liderii partidelor din fosta coaliție. Pe masa discuțiilor ar fi, conform aceleiași surse, varianta unui „guvern de armistițiu”, fie tehnocrat, fie mixt (miniștri politici și tehnocrați). În paralel, tonul public al liderilor PSD și PNL a rămas conflictual, semn că negocierile pornesc cu un deficit de încredere. PSD: atac la PNL pe tema datoriei și a „reformelor” din sectorul public Președintele PSD, Sorin Grindeanu , a criticat PNL într-o postare pe Facebook, folosind formula „brătienii second-hand”. În același mesaj, el a acuzat că liberalii „se țin legați de scaune” și a legat situația politică de costuri bugetare și efecte economice. „Asta în timp ce se țin legați de scaune în frunte cu un premier demis cu 281 de voturi care va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024. 900 de euro împrumutați pe oră. 165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi. Și 70 de firme care dau zilnic faliment.” Grindeanu a susținut și că PNL vorbește despre reforme, dar că „Guvernul Bolojan” ar fi tăiat posturi în sectorul public, indicând ca exemplu Educația și menționând „15 mii de posturi” eliminate. Tot el a afirmat că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) ar fi fost incluse în „pachetul doi” și „lucrate” de PSD, prin Radu Oprea. PNL: „rupt definitiv de PSD” și mesaj către președinte înainte de consultări De cealaltă parte, președintele PNL Iași, Alexandru Muraru , a transmis că liberalii nu vor deveni „colacul de salvare” al PSD și că partidul este „rupt definitiv” de social-democrați, respingând scenariul refacerii colaborării. „Nu ne cereți să salvăm PSD. Pe români nu îi interesează viitorul PSD (s-a văzut asta din ultimele sondaje), și cu atât mai puțin pe noi.” Muraru a cerut „claritate politică” și a respins „combinații de culise” sau „formule artificiale”, susținând că discuțiile de luni trebuie să fie „cu privirea la viitor”. În același context, el a afirmat că o luptă „onestă” împotriva extremismului s-ar fi putut face „doar alături de PNL” și a susținut că „AUR este copilul născut din PSD”. Ce urmează la Cotroceni Consultările informale convocate de președintele Nicușor Dan au loc luni, după mai mult de două luni de criză politică, iar în discuție ar fi o formulă de guvern „de armistițiu”, tehnocrată sau mixtă. În acest moment, din informațiile prezentate de sursă, nu este indicat un acord între partide, iar escaladarea publică a disputelor sugerează negocieri dificile pentru o majoritate funcțională. [...]
Întâlnirea de luni de la Cotroceni poate debloca sau prelungi impasul politic , după ce liderul PSD Sorin Grindeanu a transmis, într-o postare pe Facebook, că „mâine la Cotroceni se va vedea cine vrea să găsească o soluţie raţională”, potrivit Economica . Grindeanu a atacat PNL și a legat disputa politică de efecte economice și bugetare, susținând că liberalii „se ţin legaţi de scaune” în jurul „unui premier demis cu 281 de voturi” și că acesta „va îndatora România cu 25 de miliarde lei mai mult în acest an decât a făcut-o Marcel Ciolacu în 2024”. Acuzații cu miză economică: împrumuturi, locuri de muncă, falimente În mesajul său, liderul PSD a invocat o serie de indicatori pe care îi pune pe seama guvernării și a lipsei de reforme: „împrumuturi de 900 de euro pe oră”; „165 de locuri de muncă pierdute în fiecare zi”; „70 de firme care dau zilnic faliment”; tăierea a „15.000 de posturi de bugetari” din Educație. Aceste afirmații sunt prezentate ca parte a criticii la adresa PNL și a modului de administrare a finanțelor publice, fără ca în text să fie oferite detalii suplimentare despre sursa acestor calcule. Disputa pe companiile de stat și pachetul de măsuri Grindeanu susține că măsurile privind companiile de stat (reduceri de indemnizații și de membri în consiliile de administrație) „s-au luat prin pachetul doi” și că au fost „lucrate de Radu Oprea de la PSD”. În același mesaj, el acuză PNL că ar fi urmărit vânzări „netransparente” și „la super-discount” ale unor active, dând ca exemplu Hidroelectrica, către „fonduri de investiţii din afară selectate de voi”. Totodată, liderul PSD afirmă că „miniștrii demiși” ar fi împărțit „contracte de milioane de lei” către „firme de casă”, menționându-l pe Dragoș Pîslaru. Cine participă la discuțiile de la Cotroceni Întâlnirea are loc luni, la ora 9:00, la Palatul Cotroceni , unde președintele Nicușor Dan urmează să discute cu liderii partidelor și ai grupului minorităților naționale: Sorin Grindeanu (PSD), Ilie Bolojan (PNL), Dominic Fritz (USR), Kelemen Hunor (UDMR) și Varujan Pambuccian (Grupul parlamentar al minorităților naționale). Miza imediată este dacă discuțiile vor produce o „soluţie raţională”, în termenii lui Grindeanu, sau vor confirma persistența blocajului între foștii parteneri de coaliție. [...]
PSD ar alimenta „scenarii” pentru a-și ține în frâu tensiunile interne după ieșirea de la guvernare , susține ministrul interimar al Apărării, Radu Miruță (USR), într-o intervenție citată de HotNews . Miza imediată este una operațională: incertitudinea prelungită lovește în aparatul politic și administrativ al partidului, inclusiv în rândul numiților în funcții, pe fondul negocierilor pentru o nouă formulă de guvernare. Ce spune ministrul USR despre „scenariile” PSD Miruță afirmă că retragerea PSD din Guvern a generat nemulțumiri în partid, iar conducerea centrală ar încerca să detensioneze situația cu promisiuni că „se va rezolva în curând”. În acest context, el susține că PSD „își generează potențiale scenarii doar pentru a hrăni țipetele din teritoriu”. În intervenția de la Euronews, ministrul a descris presiunea resimțită de persoane din zona administrativă a partidului, care ar fi fost îndemnate să demisioneze cu mesajul că vor reveni rapid: „Li s-a spus, dați-vă demisia, că în două-trei zile, săptămâna viitoare, veniți înapoi.” Miruță a invocat și efectele concrete ale acestei incertitudini asupra celor vizați (chirie în București, mutarea copiilor la școală), care ar fi început să ceară explicații conducerii de partid. Negocierile de la Cotroceni și blocajul politic În plan instituțional, președintele Nicușor Dan i-a convocat luni, de la ora 9, pe liderii fostei coaliții la o nouă rundă de discuții. În paralel, HotNews a publicat o analiză despre „ ultimele calcule și variantele de lucru de la Cotroceni ”, disponibilă aici: HotNews . Întrebat dacă USR a blocat o înțelegere PSD–PNL pentru o soluție de guvernare, Miruță a respins ideea și a susținut că, din cunoștințele sale, PNL nu ar fi votat un guvern PSD. Acuzația de „ipocrizie” și mesajul către PSD Ministrul interimar al Apărării a acuzat PSD de „ipocrizie fantastică” pentru criticile la adresa guvernului după ieșirea de la putere, argumentând că partidul a fost parte a executivului și a avut „cea mai mare putere de tracțiune” în „Guvernul Bolojan”, prin ponderea politică. În esență, mesajul lui Miruță este că PSD încearcă să gestioneze costurile interne ale retragerii de la guvernare prin semnale publice de „revenire” sau „rezolvare rapidă”, într-un moment în care negocierile pentru o nouă majoritate sunt încă în desfășurare. [...]
Prezența lui Călin Georgescu la un târg local din Argeș a devenit un test de mobilizare în teritoriu , cu susținători veniți de la primele ore și mesaje politice livrate în registru de slogan, potrivit Adevărul . Fostul candidat la prezidențiale a participat duminică dimineață, 12 iulie, la Târgul de la Domnești , unde a fost ovaționat de un număr mare de susținători și localnici. Oamenii s-au adunat încă de la ora 7, înainte de sosirea lui Georgescu, iar unii au venit din mai multe zone ale țării, relatează Ancheta Online. O parte dintre participanți l-au așteptat cu flori, iar în mulțime au fost și familii cu copii. Mulțimea a fluturat steaguri tricolore și a scandat mesaje precum „Căline, poporul e cu tine”, „Turul doi înapoi”, „Nu cedăm!” și „Călin Georgescu, președinte”. Discurs în cheie de slogan și mesaj de „curaj” Ajuns la târg, Georgescu s-a adresat susținătorilor printr-o serie de formule scurte, cu accent pe ideea de mobilizare și respingerea fricii. „Ascultați-mă, nu vă fie frică! Frica nu zidește nimic!” „Dumnezeu ne-a cerut să fim curajoși, nu fricoși!” „Poporul este țara, iar poporul român s-a ridicat” „Mare este numele Sfintei Treimi” În paralel cu discursul, el a vizitat standurile producătorilor locali și a discutat cu comercianții și vizitatorii prezenți. Cine a mai fost în mulțime: Oana Zăvoranu și reprezentanți AUR Argeș Printre cei prezenți s-a numărat și Oana Zăvoranu, care și-a exprimat public susținerea pentru Călin Georgescu. „Împreună cu președintele Călin Georgescu la Târgul de la Argeș pentru că sprijinim agricultura românească și tot ce este calitativ pentru că avem din belșug” La Domnești au fost prezenți și reprezentanți ai organizației AUR Argeș, inclusiv președintele filialei județene, deputatul Bogdan Velcescu. Context: mesaj despre târguri, tradiții și duminica „pentru familie” Înaintea vizitei din Argeș, Georgescu a scris pe Facebook despre rolul agricultorilor, meșteșugarilor și producătorilor locali în păstrarea valorilor românești. Totodată, el a susținut că târgurile ar trebui organizate sâmbăta, pentru ca duminica să fie rezervată slujbelor religioase și timpului petrecut în familie. [...]
Marine Le Pen rămâne favorită în cursa pentru prezidențialele din 2027, în pofida problemelor judiciare , iar această combinație crește riscul de volatilitate politică în Franța, cu potențiale efecte asupra mediului economic și a încrederii investitorilor, potrivit G4Media , care citează un sondaj Elabe preluat de Bloomberg. Sondajul o plasează pe lidera formațiunii de extremă dreapta Rassemblement National (RN) la 34%–35,5% în primul tur, indiferent de scenariul testat. Datele sugerează că recentele evoluții din justiție nu i-au erodat semnificativ baza electorală. Justiția nu o scoate din joc, dar introduce un risc de calendar După condamnarea sa în apel în dosarul privind deturnarea de fonduri publice, Le Pen și-a reafirmat intenția de a candida, mizând pe recursul la Curtea de Casație , procedură care suspendă executarea pedepsei până la o decizie definitivă. În același timp, cazul rămâne o sursă de incertitudine: în material se arată că o decizie a Curții de Casație ar putea veni abia în ianuarie 2027, „mult prea târziu” și, în caz de respingere, ar putea lăsa RN fără candidat. Competiția pentru turul doi: diferențe mici între rivali Pentru locul al doilea, sondajul indică o luptă strânsă între Édouard Philippe și Jean-Luc Mélenchon, în funcție de configurația candidaților: într-un scenariu în care candidează și Raphaël Glucksmann și Marine Tondelier, Philippe este creditat cu 16,5%, iar Mélenchon cu 16%; dacă intră în cursă și Gabriel Attal, Philippe ar coborî la 14%, iar Mélenchon ar urca la 14,5%, ceea ce i-ar permite să intre în turul al doilea; într-un scenariu în care Attal ar reprezenta tabăra prezidențială în locul lui Philippe, competiția cu Mélenchon este descrisă ca „foarte echilibrată”, cu variații în funcție de distribuția candidaților de stânga. Turul al doilea: Le Pen, avantaj mare cu Mélenchon, strâns cu Philippe Într-un duel cu Mélenchon, Le Pen ar câștiga „categoric”, cu 67,5% la 32,5%, potrivit sondajului. În schimb, confruntarea cu Édouard Philippe ar fi mult mai echilibrată: 52% pentru Le Pen și 48% pentru Philippe. Cercetarea a fost realizată online în perioada 9–10 iulie, pe un eșantion de 1.503 persoane, dintre care 1.390 înscrise pe listele electorale. Marja de eroare este estimată între 1,4 și 3,1 puncte procentuale. Contextul condamnării și efectul politic imediat Curtea de Apel de la Paris a redus pedeapsa de la patru ani la trei ani, dintre care unul cu executare prin arest la domiciliu cu brățară electronică, și a redus pedeapsa de ineligibilitate de la cinci ani (stabilită în 2025 de instanța de fond) la 45 de luni, dintre care 30 de luni cu suspendare, ceea ce a făcut-o eligibilă, conform articolului. Le Pen a fost amendată cu 100.000 de euro (aprox. 500.000 lei) și a fost găsită vinovată pentru deturnare de fonduri în perioada în care era eurodeputat. Le Pen a spus că nu va face campanie electorală cu brățară electronică, care îi limitează libertatea de mișcare, astfel că ar urma să fie înlocuită în activitatea de campanie de președintele partidului, eurodeputatul Jordan Bardella. [...]
