Știri
AIE avertizează că relaxarea sancțiunilor pe energia rusească ar crește riscul strategic al UE , chiar dacă Europa caută soluții rapide pentru a tempera un nou șoc al prețurilor la energie, potrivit G4Media . Mesajul vine de la directorul Agenției Internaționale pentru Energie (AIE), Fatih Birol , care spune că „a bate la ușa Rusiei” ar însemna repetarea greșelilor din trecut. Într-un interviu acordat Euronews, Birol susține că o eventuală întoarcere la energia rusească ar fi o „greșeală majoră”, în condițiile în care UE este afectată de un al doilea șoc energetic în patru ani, pe fondul blocării Strâmtorii Ormuz — rută prin care trece circa o cincime din aprovizionarea mondială cu petrol. Șocul Ormuz: presiune pe prețuri, dar fără „soluția” Rusia UE analizează măsuri pentru a reduce presiunile asupra prețurilor din statele membre, după ce regimul de la Teheran a blocat efectiv trecerea prin Strâmtoarea Ormuz în luna martie a anului trecut, arată articolul. Conform estimărilor Comisiei Europene, tulburările din Orientul Mijlociu au dus la: o creștere de 65% a prețurilor petrolului; dublarea prețurilor gazelor. Chiar și în acest context, Bruxelles-ul a exclus relaxarea sancțiunilor asupra energiei rusești, inclusiv prin intermediul țărilor terțe, pe motiv că finanțarea Moscovei prin energie ar prelungi războiul împotriva Ucrainei. AIE: dependența energetică e o vulnerabilitate de securitate Birol leagă explicit deciziile energetice de securitatea economică și de apărare a UE și avertizează că revenirea la dependența de Rusia ar repeta costurile suportate în 2022. „Europa a plătit pentru dependența sa excesivă în 2022. O dată, este o greșeală; a o face a doua oară, nu mai este o greșeală”, a declarat Birol. El spune că Europa are „multe alte opțiuni” mai sigure din perspectiva politicilor energetice, externe și de apărare. Divergențe între aliați și tensiuni în interiorul UE Articolul notează că, la începutul lunii, SUA au anunțat prelungirea cu 30 de zile a derogării de la sancțiuni privind petrolul rusesc transportat pe mare, argumentând că măsura ar reduce povara costurilor pentru unele dintre cele mai sărace țări. Regatul Unit a relaxat restricțiile privind importurile de combustibil pentru avioane și motorină rusești rafinate în alte țări, invocând creșterea prețurilor și riscurile de penurie, dar a insistat că nu este o derogare de la sancțiunile de bază. În paralel, scumpirea energiei alimentează tensiuni între statele membre: premierul italian Giorgia Meloni a cerut Comisiei Europene să trateze criza energetică la fel de important ca apărarea și a solicitat ca măsurile energetice să fie scutite de regulile privind datoria și deficitul. Investiții: AIE vede accelerarea diversificării și electrificării AIE avertizează, într-un raport publicat joi, că perturbările legate de închiderea Strâmtorii Ormuz ar putea depăși dislocările din criza petrolului din anii 1970 și anticipează un efort mai intens de diversificare a importurilor de energie. În raportul anual privind investițiile energetice mondiale, AIE estimează că investițiile energetice globale vor ajunge la 3,4 trilioane de dolari (aprox. 15,3 trilioane de lei) în acest an, din care: aproximativ 2,2 trilioane de dolari (aprox. 9,9 trilioane de lei) pentru rețele, stocare, combustibili cu emisii reduse, energie nucleară, regenerabile și electrificare; aproximativ 1,2 trilioane de dolari (aprox. 5,4 trilioane de lei) pentru petrol, gaze naturale și cărbune. Birol afirmă că, pentru UE, „viitorul energetic” este electrificarea economiilor, iar energia nucleară va fi necesară ca soluție de tranziție de la combustibilii fosili. [...]
