Știri
Tag: transport maritim

Rebelii houthi din Yemen reiau atacurile în Marea Roșie după loviturile lansate de Statele Unite și Israel asupra Iranului, potrivit informațiilor publicate de Associated Press și preluate de presa internațională. Doi oficiali houthi au declarat că gruparea susținută de Teheran a decis să reînceapă atacurile cu rachete și drone asupra rutelor maritime din Marea Roșie și asupra Israelului, primul atac putând avea loc chiar în noaptea de 28 februarie 2026, deși conducerea mișcării nu a făcut încă un anunț oficial. Decizia marchează prăbușirea armistițiului încheiat în mai 2025 între houthi și administrația Trump, acord mediat de Oman, prin care rebelii suspendaseră atacurile asupra navelor comerciale din Marea Roșie și strâmtoarea Bab al-Mandab, iar SUA își opriseră bombardamentele din Yemen. Totodată, houthi încetaseră să mai vizeze Israelul după armistițiul din octombrie 2025 care redusese luptele din Gaza. Reluarea ostilităților vine la câteva ore după ce Washingtonul și Ierusalimul au lansat atacuri coordonate asupra Iranului, într-o operațiune denumită de Israel „Leul Răcnitor”, iar de Pentagon „Furie Epică”. Explozii au fost raportate în Teheran și Isfahan, iar președintele Donald Trump a anunțat începutul „operațiunilor majore de luptă” împotriva Iranului. Impact posibil asupra transportului maritim: Peste 100 de nave comerciale au fost atacate de houthi din 2023; Aproximativ 12% din traficul maritim global trece prin Canalul Suez; În iulie 2025, cargoul Magic Seas a fost scufundat, trei membri ai echipajului murind. O nouă campanie militară în Marea Roșie ar putea afecta unul dintre cele mai importante coridoare comerciale ale lumii, într-un moment în care conflictul dintre Iran, Israel și Statele Unite riscă să se extindă regional. Houthi avertizaseră încă din ianuarie că vor reintra în conflict dacă Washingtonul va sprijini atacuri asupra Iranului, iar evoluțiile din 28 februarie 2026 par să confirme această amenințare. [...]

Marea Britanie ia în calcul confiscarea petrolului rusesc pentru a finanța Ucraina , în cadrul unor discuții cu aliații NATO despre opțiuni militare de sechestrare a navelor din așa-numita „flotă fantomă”, potrivit The Guardian . Miza este dublă: pe de o parte, tăierea veniturilor Moscovei din exporturile de țiței, pe de altă parte, transformarea încărcăturilor confiscate într-o sursă directă de bani pentru Kiev. John Healey, secretarul britanic al apărării, a sugerat la finalul lunii ianuarie că orice petrol confiscat ar putea fi vândut, iar banii trimiși Ucrainei, în contextul în care statele occidentale caută instrumente suplimentare de presiune economică asupra Kremlinului. Discuțiile vizează nave suspectate că operează cu „pavilioane false” sau cu înregistrări neclare, pentru a ocoli sancțiunile și controalele. Conform Lloyd’s List Intelligence , platformă de monitorizare a traficului naval, în ianuarie au fost reperate 23 de astfel de nave în Canalul Mânecii sau în Marea Baltică, multe asociate exporturilor maritime de petrol rusesc către China, India și Turcia. Din punct de vedere juridic și operațional, intervențiile ar urma să se sprijine pe dreptul maritim și pe obligația navelor de a respecta legislația internațională. O declarație comună semnată de Marea Britanie, Germania, Franța și alte state NATO riverane Mărilor Baltică și Nordului, la finalul lunii ianuarie, stabilește condiții pentru confiscare, însă până acum nu a fost anunțată o acțiune concretă în baza acestui cadru. Richard Meade, redactor-șef al Lloyd’s List, a avertizat că există riscuri de escaladare, chiar dacă unele nave pot fi considerate „fără stat de pavilion” în practică. Un precedent invocat în articol este capturarea petrolierului Marinera, urmărit de forțele SUA din Caraibe până în Atlanticul de Nord și reținut între Scoția și Islanda cu sprijin britanic. Potrivit relatării, nava ar fi avut inițial un pavilion fals, iar pe parcursul urmăririi ar fi obținut înregistrare rusă pentru a evita sechestrul. Reacția Rusiei a fost descrisă ca moderată, însă Meade a apreciat că o operațiune sub comandă britanică sau europeană ar putea genera tensiuni mai mari, mai ales dacă ar avea loc în zone sensibile precum Baltica sau Arctica. Contextul economic rămâne esențial pentru această abordare: Rusia produce circa 10 milioane de barili de petrol pe zi, conform datelor Universității Harvard citate în articol, iar aproximativ 5-6 milioane de barili din exporturi pleacă pe mare, cu circa 60% din acest volum către China și India. În acest cadru, confiscarea încărcăturilor și direcționarea veniturilor către Ucraina ar reprezenta o schimbare de accent de la sancțiuni și plafonări de preț spre măsuri de interdicție și sechestru, cu implicații directe pentru transportul maritim și pentru riscul geopolitic din rutele cheie. [...]