Știri
Știri din categoria Petrol și gaze
Un petrolier operat de o companie grecească a reușit să traverseze Strâmtoarea Hormuz, transportând aproximativ un milion de barili de petrol saudit, într-un moment în care majoritatea navelor comerciale evită zona din cauza riscurilor militare generate de conflictul dintre Iran și Statele Unite. Potrivit Bloomberg, nava „Shenlong”, operată de compania Dynacom Tankers Management Ltd., este una dintre puținele nave mari care au reușit să iasă din Golful Persic după blocarea de facto a strâmtorii.
Datele de monitorizare a traficului maritim arată că petrolierul și-a oprit transponderul pe 4 martie, în timp ce se afla în Golful Persic și se îndrepta spre Strâmtoarea Hormuz. Semnalul a reapărut abia luni dimineață, în apropierea coastelor Indiei, sugerând că nava a traversat zona fără a-și dezvălui poziția.
Secretarul american al Energiei, Chris Wright, a confirmat tranzitul într-un interviu acordat presei americane și a declarat că reluarea traficului comercial prin strâmtoare ar putea avea loc „în câteva săptămâni, nu în luni”.
De la începutul conflictului militar, doar aproximativ o duzină de nave comerciale au reușit să treacă prin acest punct strategic. Potrivit relatărilor citate în presă, unele dintre ele au folosit tactici speciale pentru a evita atacurile:
Printre navele care au reușit să tranziteze zona se numără:
În ciuda acestor tranzite izolate, situația generală rămâne critică. Conform estimărilor citate de Reuters, cel puțin 200 de nave, inclusiv petroliere și transportatoare de gaz natural lichefiat, sunt ancorate în apropierea coastelor Irakului, Arabiei Saudite și Qatarului, așteptând condiții mai sigure.
Mai multe companii maritime globale, printre care:
au suspendat complet escalele în porturile din Golf. În același timp, marile companii de asigurări au retras acoperirea pentru riscuri de război, ceea ce face tranzitul aproape imposibil din punct de vedere financiar.
Strâmtoarea Hormuz rămâne unul dintre cele mai importante puncte de tranzit energetic din lume, fiind ruta prin care trece aproximativ 20% din petrolul și gazele naturale lichefiate comercializate global.
Deși Iranul ar fi continuat să transporte între 11 și 12 milioane de barili de petrol propriu, traficul comercial internațional s-a redus aproape complet.
Statele Unite au anunțat un program de asigurări în valoare de 20 de miliarde de dolari pentru navele care operează în regiune și au sugerat posibilitatea unor escorte navale, însă până în prezent aceste operațiuni nu au început.
Centrul Comun de Informații Maritime avertizează că amenințările la adresa navelor comerciale și a infrastructurii energetice din zonă rămân ridicate, chiar dacă în ultimele zile nu au mai fost raportate atacuri majore.
Experți militari estimează că operațiunile de escortă navală ar putea deveni funcționale abia peste trei sau patru săptămâni, ceea ce înseamnă că blocajul logistic din Golf ar putea continua.
Recomandate
Tensiunile geopolitice împing din nou în sus cotațiile petrolului , iar scenariul unor prețuri de până la 3 euro/litru la motorină și 2,90 euro/litru la benzină revine în discuție, pe fondul riscurilor de aprovizionare, potrivit agrarheute . După un început de săptămână volatil, prețul petrolului Brent a urcat marți la peste 107 dolari pe baril (aprox. 482 lei), în condițiile în care investitorii evaluează „marea incertitudine” legată de situația aprovizionării la nivel global. Ce alimentează riscul de scumpire În centrul presiunilor se află, conform publicației, o combinație de blocaje și escaladări în zone-cheie pentru transportul energiei: conducta saudită Est–Vest , alternativă la Strâmtoarea Hormuz , rămâne închisă după atacuri cu drone, fără un termen clar pentru reluarea operațiunilor; o întâlnire diplomatică între Iran și statele arabe din Golf, programată pentru a discuta situația din Strâmtoarea Hormuz, a fost amânată în ultimul moment; Iranul a susținut că un supertanc ar fi explodat după ce a lovit mine în timp ce încerca să intre într-o zonă restricționată din Strâmtoarea Hormuz și a reiterat că nu va discuta cu SUA până când nu îi sunt îndeplinite cererile. Efectul în piață: carburanții rămân sub presiune Pe acest fundal, contractele futures pe benzină din SUA au rămas aproape de un maxim al ultimelor șapte săptămâni, investitorii încercând să cuantifice amploarea întreruperilor de aprovizionare. O frână temporară pentru o nouă accelerare a prețurilor a venit dintr-o declarație a președintelui SUA, Donald Trump, potrivit căreia Ucraina și Rusia ar fi convenit să oprească atacurile asupra infrastructurii energetice — afirmație contrazisă în material de președintele ucrainean Volodimir Zelenski, care a spus că Ucraina ar fi pregătită să oprească atacurile doar dacă și Rusia face același lucru. Un semnal de avertizare pentru 2026 În paralel, publicația notează că piețele de prognoză indică o probabilitate ridicată ca prețul mediu al benzinei în SUA în 2026 să depășească recordul de 4,60 dolari/galon (aprox. 1,22 dolari/litru, adică aproximativ 5,5 lei/litru), după ce, potrivit AAA, la 14 septembrie ajunsese deja la 4,32 dolari/galon (aprox. 1,14 dolari/litru, adică aproximativ 5,2 lei/litru). Pentru consumatori și companii, mesajul principal este că riscurile de aprovizionare și incertitudinea geopolitică pot menține presiunea pe prețurile carburanților, iar episoadele de scumpire rapidă rămân plauzibile cât timp rutele și infrastructura energetică din regiuni-cheie sunt vulnerabile. [...]
Iran condiționează redeschiderea Strâmtorii Hormuz de acceptarea integrală a termenilor săi de către SUA , într-un moment în care blocajul a redus drastic traficul printr-un coridor care, înainte de război, gestiona o cincime din transporturile globale de petrol și gaze naturale lichefiate, potrivit The Jerusalem Post . Mesajul a fost transmis de Gardienii Revoluției (IRGC), care susțin că Iranul și Omanul au ajuns la rezultate „acceptabile pentru ambele părți” privind controlul apelor și împărțirea veniturilor din Strâmtoarea Hormuz . Totuși, un oficial iranian de rang înalt a declarat ulterior pentru Reuters că înțelegerea cu Omanul nu este încă finalizată, iar cele două părți lucrează în continuare la detalii. Miza economică: un coridor energetic parțial închis, prețuri mai volatile Strâmtoarea Hormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie la nivel global. Înainte de izbucnirea războiului în februarie, prin acest punct trecea aproximativ o cincime din transporturile mondiale de petrol și gaze naturale lichefiate, iar de atunci „cea mai mare parte” a transportului maritim a fost oprită, ceea ce a împins prețurile energiei în sus. În paralel, Teheranul și Washingtonul au încercat să își impună controlul asupra canalului, prin blocade separate, în timp ce atacurile asupra navelor au menținut traversarea periculoasă, chiar dacă ostilitățile active dintre SUA și Iran s-au redus în ultimele săptămâni. Condiția Iranului: fără acord cu SUA, strâmtoarea rămâne închisă Purtătorul de cuvânt al IRGC, Hossein Mohebbi, a afirmat că Iranul și Omanul au negociat circa o lună și au ajuns la înțelegeri privind „cota” fiecărei țări în apele strâmtorii și partea din venituri. IRGC a acuzat SUA că ar încerca să obstrucționeze negocierile, ceea ce ar fi întârziat acordul. „Dacă Statele Unite încetează să obstrucționeze și se întorc la acord, putem deschide Strâmtoarea Hormuz în cadrul acordului atins... Dacă Statele Unite nu acceptă condițiile noastre, Strâmtoarea Hormuz nu va fi deschisă în nicio circumstanță.” Presiune suplimentară pe transport: „lista neagră” de nave Iranul a anunțat duminică o „listă neagră” cu 45 de nave, într-o mișcare descrisă ca menită să oprească transferurile navă-la-navă folosite de producători din Golf pentru a evita blocada iraniană. Potrivit unor surse citate, unele companii ar urma să nu mai folosească vasele incluse pe listă. De cealaltă parte, SUA au amenințat la începutul săptămânii că vor pedepsi țările care continuă să facă afaceri cu Iranul, dar au precizat că nu vor aplica imediat penalități. Iranul a denunțat efortul american de izolare economică drept un act de „fărădelege grosolană” și a spus că se așteaptă ca multe state să nu se alăture campaniei de presiune. În acest context, prețul petrolului a scăzut pentru a treia zi consecutiv, cu peste 2 dolari pe baril, până la un minim al ultimelor două săptămâni, pe fondul semnalelor privind reluarea eforturilor de mediere pentru încheierea războiului început pe 28 februarie, odată cu lovituri americane și israeliene asupra Iranului. [...]
Ungaria blochează o rezervă comună de combustibil cu Ucraina, amplificând incertitudinea de reglementare pentru proiectele energetice regionale , potrivit Adevărul . Premierul ungar Peter Magyar a spus că Budapesta nu va participa nici la inițiativa „Carpathian 8” și nici la crearea unei rezerve strategice comune de combustibil, deși Naftogaz și Mol Nyrt semnaseră un memorandum pe această temă. Decizia vine după ce Naftogaz a anunțat semnarea, împreună cu Mol Nyrt, a unui memorandum privind o rezervă strategică de combustibil pentru Ucraina, document parafat în cadrul summitului „Carpathian 8” de la Bukovel (vestul Ucrainei). În parlament, Magyar a respins explicit proiectul: „Nu va exista nicio rezervă de combustibil, nici la granița ungaro-ucraineană, nici altundeva.” Dispută guvern–companie: cine decide în proiectele transfrontaliere Premierul a acuzat conducerea Mol că a negociat fără acordul guvernului, care deține 25% din companie. Potrivit lui Magyar, președintele consiliului de administrație și directorul general al Mol, Zsolt Hernádi, ar fi purtat discuțiile fără mandat guvernamental, lucru pe care l-a calificat drept „inacceptabil”. Mol a reacționat printr-un comunicat în care a susținut că înțelegerea cu Naftogaz este „preliminară”, cu rol de explorare, și că în această etapă nu ar fi fost necesară implicarea guvernului în activitatea pregătitoare. Reacția Kievului și efectul asupra „Carpathian 8” Ministrul ucrainean de externe, Andrii Sibiga, a criticat poziția Budapestei, spunând că Ucraina este „surprinsă” de declarațiile „fără temei” și cu „tentă confruntațională”. El a afirmat că politizarea unei cooperări de afaceri „pragmatice” nu produce rezultate bune: „Atunci când politicul se amestecă în relații pragmatice de afaceri, nu iese nimic bun.” Inițiativa „Carpathian 8”, lansată de Ucraina pe 18 septembrie, urmărește intensificarea cooperării economice, de infrastructură și energetică în regiunea carpatică. Deși formatul fusese gândit pentru opt state (Ucraina, România, Polonia, Slovacia, Ungaria, Republica Cehă, Austria și Serbia), documentul de înființare a fost semnat în final de șapte țări, după retragerea Ungariei. [...]
Un atac cu drone a lovit o rafinărie din Moscova, amplificând riscul de noi perturbări pe piața carburanților din Rusia , într-un moment în care infrastructura energetică a devenit țintă recurentă în război. Potrivit HotNews , autoritățile ruse au raportat cel puțin doi morți și avarierea unei instalații de pe teritoriul rafinăriei de petrol din capitală, în ultima zi a alegerilor parlamentare. Primarul Moscovei, Serghei Sobianin , a susținut că peste 1.600 de drone au fost interceptate și doborâte la nivel național, dintre care 450 ar fi vizat direct regiunea capitalei, informație relatată de The Guardian . El a acuzat Kievul că ar fi încercat să interfereze cu procesul electoral de trei zile, „strict controlat”, menit să consolideze dominația politică a președintelui Vladimir Putin. Guvernatorul regiunii Moscova, Andrey Vorobyov, a declarat că două persoane au fost ucise în două locații diferite. Tot el a spus că prăbușirea unei drone a declanșat un incendiu puternic într-un bloc de locuințe cu 21 de etaje, ceea ce a dus la evacuarea de urgență a peste 400 de persoane. Ucraina nu a comentat oficial atacurile, iar ambele părți afirmă în mod repetat că nu vizează intenționat civilii. De ce contează pentru petrol și gaze: presiune pe rafinare și pe aprovizionarea internă Atacurile vin pe fondul intensificării loviturilor ucrainene cu drone pe rază lungă, care, potrivit materialului, au vizat în ultimele luni infrastructura energetică a Rusiei pentru a lovi veniturile folosite de Kremlin la finanțarea războiului, aflat în al cincilea an. HotNews notează că atacuri anterioare au scos deja din funcțiune o parte importantă din capacitatea de rafinare a Rusiei, cu efecte directe în piața internă: penurii de carburant; scumpiri; cozi lungi la benzinării în numeroase regiuni ale țării. Context politic și semnalul contradictoriu privind „nețintirea” energiei Noul val de atacuri are loc la câteva zile după ce președintele SUA, Donald Trump, declarase luni că Ucraina și Rusia ar fi convenit să nu-și mai vizeze reciproc instalațiile energetice, potrivit sursei. Pe plan intern, scrutinul parlamentar a început vineri și este primul organizat în Rusia după invazia pe scară largă a Ucrainei din februarie 2022. Conform articolului, doar partidele care îl susțin pe Putin și campania militară a Kremlinului au fost înregistrate, iar votarea a fost organizată inclusiv în teritoriile ocupate din Ucraina. În acest context, atacul asupra unei rafinării din capitală adaugă o dimensiune operațională sensibilă: vulnerabilitatea infrastructurii energetice într-un moment în care autoritățile încearcă să proiecteze control și stabilitate. [...]
Deficitul la carburanți rafinați s-a adâncit, iar România plătește tot mai mult pe importuri , deși are infrastructură petrolieră și capacități de rafinare, potrivit Euronews . Pe fondul unui deficit de capacitate de rafinare în Europa și al indisponibilității temporare a unor rafinării locale, efectul se vede atât în balanța comercială, cât și în prețurile de la pompă. Față de anul trecut, benzina este mai scumpă cu aproape 32%, iar motorina cu aproximativ 37%, arată publicația. În termeni practici, un plin de 50 de litri ajunge la aproape 500 de lei pentru benzină și la aproximativ 540 de lei pentru motorină, ceea ce înseamnă circa 119 lei în plus, respectiv 145 de lei în plus față de aceeași perioadă a anului trecut. De ce importurile apasă pe economie În primele șase luni ale anului, România a importat țiței și produse petroliere cu peste 2,5 miliarde de euro mai mult decât a exportat, în creștere de la 1,8 miliarde de euro în aceeași perioadă a anului trecut. Cea mai mare schimbare este la produsele rafinate (benzină, motorină și kerosen): dacă anul trecut România era pe plus la această categorie, anul acesta situația s-a inversat, ajungând la un deficit de peste 590 de milioane de euro. Potrivit Euronews, deteriorarea este de aproape un miliard de euro într-un singur an. Capacitate există „pe hârtie”, dar nu a fost disponibilă România are capacități importante de rafinare, menționate de Euronews astfel: aproximativ cinci milioane de tone pe an la Petromidia , 4,5 milioane la Petrobrazi și până la 2,7 milioane la Petrotel. Totuși, o parte din capacitate nu a fost disponibilă: Petrotel a fost oprită din octombrie anul trecut, iar Petromidia și Vega au intrat într-o revizie de aproximativ 20 de zile. În paralel, piața europeană a produselor rafinate s-a înăsprit, pe fondul lipsei de rafinării, ceea ce ridică costurile de aprovizionare pentru țările care trebuie să cumpere benzină și motorină ca produse finite. Ce intră în prețul de la pompă și ce urmează Euronews notează că prețul la pompă este influențat de cotațiile internaționale ale țițeiului, cursul valutar și prețurile produselor finite pe piața europeană. La acestea se adaugă fiscalitatea, pe care Dumitru Chisaliță, președintele Asociației Energia inteligentă, o descrie drept ridicată în România. „Perioada sfârșitului de an, cel mai probabil, prețurile, într-un caz fericit, vor rămâne undeva unde le găsim acum sau cu o ușoară scădere, dar există și un scenariu în care ele vor continua să crească.” La nivel de aprovizionare, printre furnizorii importanți de benzină și motorină sunt Turcia și Arabia Saudită, iar România ajunge să plătească nu doar materia primă, ci și rafinarea în alte state, transportul și costuri suplimentare asociate riscurilor geopolitice. [...]
Kremlinul testează o reluare a gazului rusesc spre Germania printr-un canal politic fără putere de decizie , potrivit Antena 3 , care citează Reuters. Pregătirile vizează o întâlnire anul viitor între principalul emisar economic al lui Vladimir Putin și conducerea partidului german de extremă dreapta AfD, cu tema reluării livrărilor de gaze către cea mai mare economie a Europei. Discuțiile pentru o reuniune programată chiar în martie ar evidenția relațiile strânse dintre Moscova și AfD, partid care, deși nu este la guvernare, se bucură de cea mai mare popularitate în rândul alegătorilor germani, conform aceleiași relatări. La întâlnire ar urma să participe Kirill Dmitriev (consilier apropiat al lui Putin și șef al fondului suveran de investiții al Rusiei) și copreședinții AfD, Alice Weidel și Tino Chrupalla. Miza economică: revenirea la un flux energetic care a fost dominant înainte de 2022 Înainte de sancțiunile impuse după invazia Rusiei în Ucraina, declanșată în 2022, Rusia furniza Germaniei peste o treime din importurile de țiței și mai mult de jumătate din necesarul de gaze naturale, potrivit informațiilor citate. O eventuală reluare a importurilor ar avea implicații directe asupra costurilor energiei și asupra industriei germane, însă scenariul este condiționat politic. Întâlnirea ar urma să aibă loc doar dacă s-ar agrea în prealabil un cadru de pace între Rusia și Ucraina. Organizatorii ar fi sperat să reunească AfD, Rusia și Statele Unite, iar ca posibile locații sunt menționate Israelul, Emiratele Arabe Unite sau India. Nord Stream, din nou pe agendă, dar cu obstacole majore Potrivit sursei, organizatorii ar fi dorit ca reprezentanții americani Steve Witkoff și Jared Kushner să participe la reuniunea privind gazele, în care s-ar fi analizat redeschiderea gazoductelor Nord Stream . Totuși, Witkoff și Kushner nu au fost informați despre summitul propus și nici nu au fost invitați. Germania a depus eforturi mari pentru a-și reveni după oprirea conductelor submarine Nord Stream, dintre care unele au fost scoase din funcțiune în urma exploziilor din septembrie 2022. De ce contează: semnal politic cu potențial de a reaprinde disputa energetică în UE Chiar dacă o astfel de întâlnire ar avea „valoare simbolică”, întrucât AfD nu se află la guvernare, pregătirile scot în evidență fragilitatea sistemului politic german, în contextul presiunii puse pe „cordonul sanitar” al partidelor tradiționale față de extrema dreaptă. AfD a câștigat recent alegerile regionale din Saxonia-Anhalt și urmează un nou test electoral în Mecklenburg-Pomerania Inferioară, land prin care intră în Germania conductele Nord Stream. Camera de Comerț Americană de la Moscova a salutat inițiativa, numind-o „un pas pozitiv și oportun”, iar președintele AmCham Rusia, Robert Agee, a spus: „Implicarea Germaniei, în calitate de economie europeană cheie, poate crea o platformă mai amplă pentru discutarea unor probleme semnificative atât pentru aceste țări, cât și pentru restul lumii.” Opoziție internă și externă: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia” Reluarea livrărilor de gaze rusești sau repunerea în funcțiune a Nord Stream ar provoca opoziție puternică în Germania și în rândul aliaților, în special în Europa de Est, potrivit relatării. Michael Kellner, deputat al Verzilor, a declarat: „Germania nu poate redeveni dependentă de Rusia.” El a adăugat că repetarea crizei energetice „ne-a costat 50 de miliarde de euro” și a numit o eventuală revenire „un act de trădare”, susținând că „Putin folosește AfD în propriul interes”. Roderich Kiesewetter, deputat CDU, a avertizat că redeschiderea Nord Stream „ar fi un dezastru pentru securitatea europeană și ar izola Germania”, afirmând că Rusia folosește energia „ca armă hibridă”. Ce urmează În acest stadiu, este vorba despre pregătiri pentru o întâlnire și despre condiționări politice (un cadru de pace Rusia–Ucraina), nu despre o decizie de reluare a importurilor. Chiar și în scenariul în care discuțiile ar avea loc, capacitatea AfD de a influența concret politica energetică a Germaniei rămâne limitată cât timp partidul nu este la guvernare. [...]
