Știri
Știri din categoria Externe
Blocarea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea cu alimente a peste 100 de milioane de oameni, în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a făcut ruta „practic blocată” pentru transportul comercial.
Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o arteră critică nu doar pentru energie, ci și pentru importurile de hrană ale statelor din Golf, unde dependența de aprovizionarea externă este foarte ridicată. Arabia Saudită importă peste 80% din alimente, Emiratele Arabe Unite aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%, relatează CNN (citat de Mediafax).
În condițiile escaladării militare, companiile de transport maritim evită traversarea zonei, invocând riscurile de securitate. În paralel, au fost raportate atacuri asupra navelor în regiune începând cu 28 februarie, potrivit agenției britanice de monitorizare UKMTO, iar asigurătorii tratează Orientul Mijlociu ca zonă cu risc crescut.
Programul Alimentar Mondial avertizează că lanțurile de aprovizionare se apropie de „cea mai gravă perturbare de la pandemia de Covid-19”, pe fondul scumpirii accelerate a transportului maritim de la debutul conflictului.
În piață au apărut suprataxe de 4.000 de dolari pe container pentru destinații din regiune, iar transportul rutier din porturi alternative ajunge la 4.000-9.000 de dolari pe container, conform informațiilor din articol. În plus, un transport din Europa care costa, în mod normal, 3.000 de euro a ajuns la 14.500 de euro, doar până la Jeddah (Arabia Saudită).
Efectele se văd deja în logistică. Kibsons International, retailer alimentar din Emiratele Arabe Unite, care importă 50.000 de tone de alimente pe an, are containere blocate sau redirecționate către porturi îndepărtate: unul destinat Jebel Ali (Dubai) a ajuns în Mundra (India), iar altul a fost trimis către Colombo (Sri Lanka).
„Există multă incertitudine”, a declarat Daniel Cabral, directorul de achiziții al companiei.
În acest context, compania anticipează presiuni pe prețuri: potrivit lui Cabral, unele produse, inclusiv lactatele și produsele proaspete, ar putea avea scumpiri de până la 20%.
Pentru a ocoli blocajul, unele companii își reorganizează traseele. Spinneys, un lanț de supermarketuri din regiune, transportă containere din Marea Britanie prin Franța și Turcia, apoi pe uscat spre Emiratele Arabe Unite, un drum care durează aproximativ 12 zile. Compania indică și o rută rutieră directă din Regatul Unit către depozitul din Jebel Ali, descrisă ca fiind cu 40% mai ieftină decât transportul aerian, ale cărui costuri au crescut puternic.
Separat, Oman și Emiratele Arabe Unite au deschis un nou coridor comercial pentru accelerarea vămuirii între porturile Muscat și Jebel Ali, ca măsură de reducere a întârzierilor.
În plan de securitate, Donald Trump a avansat ideea unor escorte ale Marinei SUA pentru navele comerciale, însă specialiștii citați în articol sunt rezervați. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List Intelligence, spune că ar fi necesare între opt și zece distrugătoare pentru a escorta zilnic între cinci și zece petroliere, iar chiar și în acest scenariu petrolierele ar avea prioritate față de navele cu marfă alimentară.
Înainte de criză, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 60 de petroliere pe zi, iar articolul notează că fiecare zi de conflict extinde efectele dincolo de zona de luptă, prin costuri mai mari, întârzieri și risc de scumpiri la alimente în statele dependente de importuri.
Recomandate
Iranul își instituționalizează controlul asupra Strâmtorii Ormuz printr-o nouă agenție care ar urma să verifice și să impoziteze navele , o mișcare cu potențial de a complica operațiunile de transport maritim într-unul dintre cele mai importante puncte de tranzit global, potrivit Mediafax . O companie de date maritime a anunțat joi înființarea structurii, pe fondul unor tensiuni care au dus la blocarea a sute de nave comerciale în Golful Persic . Efortul Teheranului de a „oficializa” controlul asupra strâmtorii a alimentat îngrijorări privind transportul maritim internațional, notează AP, citată de Mediafax, în condițiile în care navele ar fi rămas fără posibilitatea de a ajunge în largul mării. Ce schimbă noua agenție pentru operatorii maritimi Din informațiile disponibile, agenția guvernamentală ar avea rolul de a verifica și impozita navele care încearcă să tranziteze Strâmtoarea Ormuz . Materialul nu oferă detalii despre cadrul legal, nivelul taxelor sau modul de aplicare, astfel că impactul exact asupra costurilor de transport nu poate fi cuantificat pe baza sursei. Contextul de securitate: incidente raportate în zonă În paralel, presa de stat iraniană a relatat că forțele armate ale țării au schimbat focuri cu „inamicul” pe insula Qeshm din Strâmtoarea Ormuz. Insula este descrisă ca fiind cea mai mare insulă iraniană din Golful Persic, cu aproximativ 150.000 de locuitori, și găzduiește și o stație de desalinizare. Separat, au fost raportate zgomote puternice și focuri defensive în vestul Teheranului, iar în sudul Iranului explozii ar fi fost auzite în apropiere de Bandar Abbas, potrivit agențiilor semioficiale Fars și Tasnim, care nu au precizat sursa exploziilor. Casa Albă și Comandamentul Central al SUA nu au răspuns imediat solicitărilor de comentarii, conform materialului. Negocieri și mesaje: Iranul spune că nu a răspuns încă SUA Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghaei, a declarat că Iranul analizează mesajele transmise prin Pakistan, care mediază negocierile de pace, însă „nu a ajuns încă la o concluzie și nu a primit niciun răspuns părții americane”, potrivit televiziunii de stat iraniene citate în articol. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul pe ruta-cheie a petrolului , după ce președintele SUA, Donald Trump , a susținut că forțele americane au respins atacuri iraniene asupra a trei distrugătoare americane și a cerut Teheranului să semneze „rapid” un acord, potrivit Mediafax . Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că trei distrugătoare ale Marinei SUA au tranzitat „cu mare succes” ieșirea din Strâmtoarea Ormuz „sub foc”, fără pagube, în timp ce „atacatorii iranieni au suferit pagube mari”. El a mai susținut că rachetele lansate asupra navelor au fost „ușor doborâte”, iar dronele au fost „incinerate” în aer. În același mesaj, Trump a avertizat că SUA vor reacționa „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează în curând un acord. Președintele a invocat și riscul ca Iranul să folosească o armă nucleară „dacă ar avea șansa”, adăugând că Teheranul „nu va avea niciodată această oportunitate”. Ce spune armata SUA despre incident Potrivit informațiilor din material, postarea lui Trump a venit după ce Comandamentul Central al Statelor Unite a transmis că forțele americane au atacat instalații militare iraniene considerate responsabile de lansarea unor atacuri descrise drept „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici împotriva navelor de război americane care tranzitau strâmtoarea. De ce contează: presiune pe o arteră critică pentru comerțul energetic Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru transportul de energie, iar orice escaladare militară în zonă tinde să amplifice percepția de risc pentru navigație și aprovizionare. În acest context, mesajul politic al Casei Albe și reacția militară descrisă de partea americană pot alimenta volatilitatea legată de securitatea transporturilor în regiune. Materialul citat nu oferă detalii independente despre amploarea pagubelor sau despre eventuale reacții oficiale ale Iranului. [...]
Escaladarea din Strâmtoarea Ormuz pune din nou presiune pe riscul de securitate al transportului maritim , după ce președintele SUA, Donald Trump, a cerut Iranului să semneze „rapid” un acord și a amenințat cu represalii „violente” în urma unui atac asupra a trei nave americane aflate în tranzit, potrivit Agerpres . Trump a susținut că asupra distrugătoarelor americane au fost lansate rachete, însă acestea „au fost interceptate cu ușurință”, iar dronele care s-au apropiat au fost „carbonizate” în zbor. În mesajul publicat pe platforma sa, Truth Social , liderul de la Casa Albă a avertizat că SUA vor lovi „mult mai tare și mult mai violent” dacă Iranul nu semnează acordul „repede”. Lovituri americane asupra unor ținte militare iraniene Armata americană a anunțat joi că a „vizat instalații militare iraniene” după atacul asupra celor trei nave, care traversau Strâmtoarea Ormuz spre Golful Oman pe 7 mai. Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (CENTCOM) a transmis pe X că forțele SUA au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” și au răspuns cu „lovituri defensive”, menționând că atacurile au implicat rachete, drone și ambarcațiuni mici. Potrivit CENTCOM, SUA au neutralizat amenințările și au lovit instalații militare iraniene considerate responsabile de atacuri, inclusiv: baze de lansare pentru rachete și drone; centre de comandă și control; baze de informații, supraveghere și recunoaștere. De ce contează pentru economie și companii Incidentul readuce în prim-plan riscul operațional în Strâmtoarea Ormuz, un punct de tranzit maritim cu importanță strategică. Pentru companii, o deteriorare a securității în zonă se poate traduce prin perturbări ale rutelor, costuri mai mari de asigurare și volatilitate crescută pe piețele de energie și transport, chiar dacă Agerpres nu oferă în această relatare estimări sau efecte cuantificate. [...]
Intercepția atacurilor asupra a trei distrugătoare americane în Strâmtoarea Ormuz ridică din nou riscul operațional pe una dintre cele mai importante rute maritime pentru energie , într-un episod care poate amplifica tensiunile militare într-un punct-cheie pentru transportul global, potrivit Mediafax . Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a transmis că forțele americane au interceptat atacuri iraniene „neprovocate” cu rachete, drone și ambarcațiuni mici, în timp ce trei distrugătoare cu rachete ghidate traversau Strâmtoarea Ormuz către Golful Oman, pe 7 mai. În același comunicat, CENTCOM a precizat că SUA au răspuns cu „lovituri de autoapărare”, vizând instalațiile militare iraniene considerate responsabile de lansarea atacurilor. Ce nave au fost vizate și ce spune CENTCOM Potrivit CENTCOM, atacurile au avut loc în timp ce navele USS Truxtun (DDG 103), USS Rafael Peralta (DDG 115) și USS Mason (DDG 87) tranzitau „calea maritimă internațională”. Comandamentul american susține că „nicio forță americană nu a fost lovită”. Țintele loviturilor americane au inclus, conform aceleiași surse: „site-uri de lansare a rachetelor și dronelor”; „locații de comandă și control”; „noduri de informații, supraveghere și recunoaștere”. Un oficial american a declarat pentru CNN că atacurile militare au fost efectuate în mai multe locații, inclusiv în Bandar Abbas și Qeshm. Replica Iranului: acuzații privind lovirea unor zone civile și încălcarea armistițiului Un purtător de cuvânt al forțelor armate iraniene a afirmat că atacurile aeriene americane au lovit zone civile de-a lungul coastelor insulei Qeshm, Bandar Khamir și Sirik. Acesta a mai susținut că SUA ar fi încălcat armistițiul în curs, vizând un petrolier iranian care se îndrepta spre Strâmtoarea Ormuz. În plus, Iranul ar fi răspuns cu „acțiuni reciproce”, atacând nave militare americane la est de strâmtoare și la sud de portul Chabahar, potrivit unei intervenții video difuzate de presa de stat. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre pagube sau efecte asupra traficului maritim, rămâne neclar dacă incidentul a produs perturbări imediate ale tranzitului prin strâmtoare. [...]
Escaladarea militară din Strâmtoarea Ormuz riscă să blocheze din nou traficul maritim și să amplifice costurile de transport și asigurare , după ce Iranul a anunțat că a lansat tiruri de rachete „ca represalii” în urma atacării unui petrolier iranian de către armata SUA, potrivit Adevărul . Informația a apărut la scurt timp după ce au fost raportate explozii pe insula Qeshm, în zona Strâmtorii Ormuz. Televiziunea de stat iraniană IRIB a susținut că „unitățile inamice din strâmtoare” au fost lovite de rachete și „forțate să se retragă” după ce ar fi suferit daune. Declarația a fost atribuită unui oficial militar și a fost preluată de AFP, citată de Agerpres . Agențiile iraniene Fars și Tasnim au confirmat existența unor explozii în zonă. În același timp, un purtător de cuvânt al armatei israeliene a declarat pentru AFP că „nu are cunoștință de un astfel de atac”, ceea ce lasă neclar, din informațiile disponibile, amploarea exactă a incidentului și țintele lovite. Ce a declanșat riposta: intervenția armatei SUA asupra unui petrolier iranian Armata SUA a anunțat miercuri că a tras asupra unui petrolier sub pavilion iranian care ar fi încercat să forțeze blocada impusă de Washington asupra porturilor Iranului. Comandamentul Central al SUA (Centcom) a transmis pe rețeaua X că forțele americane „au acționat pentru respectarea blocadei”, „neutralizând” un petrolier fără încărcătură care încerca să navigheze către un port iranian. Potrivit militarilor americani, echipajul nu ar fi răspuns la avertismente repetate, iar un avion de pe portavionul USS Abraham Lincoln a deschis focul și a avariat cârma navei, ceea ce a împiedicat petrolierul să-și continue deplasarea spre Iran. Context: securitatea rutelor maritime rămâne fragilă În același context, este amintită o operațiune inițiată de președintele american Donald Trump pentru a permite navelor să treacă prin strâmtoare, care ar fi durat „doar 48 de ore”, timp în care „doar două nave” au putut fi scoase, potrivit CNN, citat de Adevărul. Organizația Maritimă Internațională (OMI) indică faptul că, de la începutul războiului, atacurile cu rachete au lovit 32 de nave, cu zece morți și „cel puțin câteva zeci” de răniți. OMI îndeamnă navele la prudență maximă și avertizează că escorta militară nu poate fi considerată o soluție pe termen lung. [...]
Controlul aerian cu drone deasupra Mariupolului extinde raza operațională a Ucrainei : aparate fără pilot ale Corpului 1 al Gărzii Naționale „Azov” patrulează drumuri la până la 160 km de linia frontului, într-o mișcare care vizează direct logistica rusă din orașul ocupat, potrivit Digi24 . Unitatea ucraineană susține că a „preluat controlul spațiului aerian” deasupra Mariupolului (regiunea Donețk), oraș aflat sub ocupație rusă, folosind un „sistem de recunoaștere-lovitură” – adică o combinație de supraveghere și lovire a țintelor pe baza informațiilor culese din teren. Ce se schimbă operațional: presiune pe rutele de aprovizionare Conform informațiilor preluate de Digi24 din Ukrinform , „piloții” de drone ai Corpului 1 patrulează în prezent drumurile din oraș și din zonele înconjurătoare la o distanță de 160 km de „linia de contact de luptă”. În același timp, camerele sistemelor de recunoaștere și atac ar monitoriza Mariupolul și ținte militare ale forțelor ruse. Mesajul central al comunicării este că aceste misiuni vizează mobilitatea și aprovizionarea trupelor ruse, în condițiile în care, potrivit declarației citate, „inamicul folosește drumurile ucrainene din oraș și din zonele înconjurătoare pentru a-și deplasa personalul și alte echipamente militare”. „Profunzimea atacurilor va crește” În comunicatul citat, Corpul 1 al Gărzii Naționale „Azov” afirmă că își propune să creeze o „zonă sanitară” pentru logistica rusă și avertizează că „profunzimea atacurilor va crește”, indicând o posibilă intensificare a loviturilor în adâncimea dispozitivului rusesc din jurul Mariupolului. Tot acolo se precizează că „Azov patrulează deja” în Mariupol „din cer” și că „vor urma și alte acțiuni”, fără detalii suplimentare despre calendar sau tipul operațiunilor. Context: consolidarea componentei fără pilot Ukrinform mai notează, potrivit materialului, că în cadrul Corpului 1 al Gărzii Naționale a Ucrainei „Azov” a fost înființat anterior regimentul de sisteme fără pilot „Pilum”, un indiciu al accentului pus pe capabilități cu drone în operațiunile din zonă. [...]
