Știri
Știri din categoria Externe
Blocarea Strâmtorii Ormuz amenință aprovizionarea cu alimente a peste 100 de milioane de oameni, în contextul războiului dintre SUA, Israel și Iran, care a făcut ruta „practic blocată” pentru transportul comercial.
Strâmtoarea Ormuz este prezentată drept o arteră critică nu doar pentru energie, ci și pentru importurile de hrană ale statelor din Golf, unde dependența de aprovizionarea externă este foarte ridicată. Arabia Saudită importă peste 80% din alimente, Emiratele Arabe Unite aproximativ 90%, iar Qatarul circa 98%, relatează CNN (citat de Mediafax).
În condițiile escaladării militare, companiile de transport maritim evită traversarea zonei, invocând riscurile de securitate. În paralel, au fost raportate atacuri asupra navelor în regiune începând cu 28 februarie, potrivit agenției britanice de monitorizare UKMTO, iar asigurătorii tratează Orientul Mijlociu ca zonă cu risc crescut.
Programul Alimentar Mondial avertizează că lanțurile de aprovizionare se apropie de „cea mai gravă perturbare de la pandemia de Covid-19”, pe fondul scumpirii accelerate a transportului maritim de la debutul conflictului.
În piață au apărut suprataxe de 4.000 de dolari pe container pentru destinații din regiune, iar transportul rutier din porturi alternative ajunge la 4.000-9.000 de dolari pe container, conform informațiilor din articol. În plus, un transport din Europa care costa, în mod normal, 3.000 de euro a ajuns la 14.500 de euro, doar până la Jeddah (Arabia Saudită).
Efectele se văd deja în logistică. Kibsons International, retailer alimentar din Emiratele Arabe Unite, care importă 50.000 de tone de alimente pe an, are containere blocate sau redirecționate către porturi îndepărtate: unul destinat Jebel Ali (Dubai) a ajuns în Mundra (India), iar altul a fost trimis către Colombo (Sri Lanka).
„Există multă incertitudine”, a declarat Daniel Cabral, directorul de achiziții al companiei.
În acest context, compania anticipează presiuni pe prețuri: potrivit lui Cabral, unele produse, inclusiv lactatele și produsele proaspete, ar putea avea scumpiri de până la 20%.
Pentru a ocoli blocajul, unele companii își reorganizează traseele. Spinneys, un lanț de supermarketuri din regiune, transportă containere din Marea Britanie prin Franța și Turcia, apoi pe uscat spre Emiratele Arabe Unite, un drum care durează aproximativ 12 zile. Compania indică și o rută rutieră directă din Regatul Unit către depozitul din Jebel Ali, descrisă ca fiind cu 40% mai ieftină decât transportul aerian, ale cărui costuri au crescut puternic.
Separat, Oman și Emiratele Arabe Unite au deschis un nou coridor comercial pentru accelerarea vămuirii între porturile Muscat și Jebel Ali, ca măsură de reducere a întârzierilor.
În plan de securitate, Donald Trump a avansat ideea unor escorte ale Marinei SUA pentru navele comerciale, însă specialiștii citați în articol sunt rezervați. Richard Meade, redactor-șef la Lloyd’s List Intelligence, spune că ar fi necesare între opt și zece distrugătoare pentru a escorta zilnic între cinci și zece petroliere, iar chiar și în acest scenariu petrolierele ar avea prioritate față de navele cu marfă alimentară.
Înainte de criză, prin Strâmtoarea Ormuz treceau până la 60 de petroliere pe zi, iar articolul notează că fiecare zi de conflict extinde efectele dincolo de zona de luptă, prin costuri mai mari, întârzieri și risc de scumpiri la alimente în statele dependente de importuri.
Recomandate
Iranul spune că încetarea războiului depinde de oprirea imediată a atacurilor SUA și Israelului , potrivit Economica.net , care citează agenția iraniană Irna, după o convorbire telefonică între președintele Masoud Pezeshkian și premierul indian Narendra Modi. „Condiţia pentru încetarea războiului şi a conflictului în regiune este încetarea imediată a agresiunii din partea Statelor Unite şi a regimului sionist, precum şi garanţia că aceasta nu se va repeta în viitor”, a declarat Pezeshkian într-o convorbire telefonică cu premierul indian Narendra Modi, potrivit agenţiei de presă locale Irna. Președintele iranian a susținut că Iranul nu a „declanșat războiul” și a acuzat Statele Unite și Israelul că au lansat atacuri „fără justificare și fără o bază legală” în timpul negocierilor privind programul nuclear al Teheranului. Pezeshkian a afirmat că aceste atacuri au dus la moartea unor înalți oficiali militari și a unor civili și a cerut oprirea unor acțiuni pe care le-a calificat drept „inumane și imorale”. Totodată, el a respins argumentul Washingtonului potrivit căruia ofensiva ar urmări să împiedice Iranul să dezvolte arme nucleare, reiterând că programul nuclear iranian ar avea scopuri pașnice și că Teheranul este dispus să își supună activitățile nucleare supravegherii internaționale. În același context, Pezeshkian a vorbit despre nevoia de unitate între statele din regiune și a propus un mecanism regional de securitate care să garanteze stabilitatea fără intervenția actorilor externi. Narendra Modi și-a exprimat, la rândul său, îngrijorarea Indiei față de escaladarea tensiunilor din Orientul Mijlociu și a susținut revenirea cât mai rapidă la dialog, relatează Irna, citată de Economica.net. Premierul indian a avertizat și asupra riscurilor pe care atacurile asupra infrastructurii energetice le pot avea asupra securității globale și a subliniat importanța libertății de navigație în Golful Persic, într-o trimitere la blocarea de către Iran a Strâmtorii Ormuz, rută prin care trece aproximativ 20% din producția mondială de țiței. [...]
Secretarul general al ONU spune că organizația cooperează cu „Consiliul pentru Pace” al lui Trump pentru reconstrucția Fâșiei Gaza, potrivit Agerpres , care citează Reuters și Politico. Antonio Guterres a salutat obiectivul acestui consiliu, asociat președintelui american Donald Trump, de a finanța și implementa elemente de bază ale unui plan de reconstrucție a Gazei, cu accent pe refacerea locuințelor și a infrastructurii palestiniene. Într-un interviu acordat Politico, Guterres a spus că există „un obiectiv” definit și aprobat de Consiliul de Securitate al ONU și că Națiunile Unite „cooperează activ” cu structurile create de Consiliul pentru Pace. În același context, șeful ONU a indicat că nu vede oportun ca acest consiliu să își extindă acțiunea dincolo de reconstrucția Gazei. Guterres a argumentat că inițiativele de pace trebuie să se bazeze pe dreptul internațional și pe valorile Cartei Națiunilor Unite, pe care le consideră esențiale în orice demers de acest tip. Separat, Guterres a cerut încetarea blocării Strâmtorii Ormuz de către Iran și a sugerat că ONU ar putea contribui la protejarea acestei rute maritime și ar putea face parte dintr-un plan de detensionare a atacurilor. Strâmtoarea Ormuz este un punct-cheie pentru transportul maritim de energie, iar orice perturbare are implicații economice și de securitate la nivel regional și global. Guterres a mai spus că nu a vorbit cu Donald Trump de la începutul războiului, însă a precizat că a avut convorbiri cu alți membri ai administrației americane. [...]
Traian Băsescu spune că SUA nu și-au atins obiectivele inițiale în Iran , iar între timp au apărut mize noi care pun Washingtonul „într-o situație dificilă”, potrivit HotNews.ro . Fostul președinte a făcut declarațiile vineri, la B1 TV, în contextul evoluțiilor din Orientul Mijlociu. Băsescu a afirmat că Statele Unite ar fi intrat „în acest război împreună cu Israelul”, indicând două obiective: distrugerea uraniului îmbogățit din programul nuclear iranian și schimbarea regimului de la Teheran. În opinia sa, până acum nu a fost atins niciunul dintre aceste obiective. „Statele Unite sunt într-o situație dificilă în Orientul Mijlociu în momentul de față.” În schimb, fostul șef al statului susține că au apărut „obiective fundamentale noi”, primul fiind redeschiderea „în siguranță și în deplină libertate” a traficului prin Strâmtoarea Ormuz. Băsescu a argumentat că SUA nu vor putea pretinde că au câștigat un război cu Iranul atât timp cât Teheranul controlează traficul prin Ormuz și a spus că această dificultate ar fi fost subestimată. Al doilea obiectiv nou invocat este recâștigarea încrederii aliaților SUA din regiune, în condițiile în care, spune el, infrastructuri din țările din Golf ar fi fost lovite de atacuri iraniene, deși Washingtonul „trebuia să le garanteze securitatea”. În același context, Băsescu a amintit rolul statelor furnizoare de petrol în consacrarea dolarului ca monedă de plată pentru hidrocarburi, prin mecanismul petrodolarilor. Referitor la o ofensivă anunțată de SUA pentru redeschiderea Ormuzului, Băsescu a susținut că strâmtoarea este „ușor de apărat de către iranieni” și a insistat că nu ar fi minată, invocând faptul că Teheranul permite trecerea unor nave ale „țărilor prietene”. În evaluarea sa, scoaterea strâmtorii de sub control iranian ar fi „o operațiune extrem de dificilă”, deoarece partea de nord este dominată de teritoriul iranian, iar securizarea traficului ar presupune neutralizarea mijloacelor de lovire ale Iranului de pe propriul țărm. [...]
Marea Britanie a aprobat ca SUA să folosească baze britanice pentru lovituri în Iran , într-un context de escaladare în Strâmtoarea Ormuz, despre care sursa afirmă că ar fi fost blocată de Iran de la începutul lunii martie. Guvernul condus de Keir Starmer a confirmat vineri decizia, după o reuniune a miniștrilor dedicată situației din regiune, relatează Reuters . Acordul ar viza operațiuni destinate distrugerii unor baze de rachete iraniene care ar fi fost folosite pentru atacarea navelor din Strâmtoarea Ormuz. Conform informațiilor citate, Starmer respinsese inițial solicitarea SUA, invocând nevoia de a fi convins că orice acțiune militară este legală. Ulterior, și-ar fi schimbat poziția după ce Iranul a atacat aliați britanici din regiune, notează aceeași relatare. Accesul SUA ar fi fost autorizat la RAF Fairford și la baza comună SUA–Marea Britanie Diego Garcia, în Oceanul Indian. Reuters indică faptul că aceste facilități ar urma să fie folosite în cadrul operațiunilor menționate. Teheranul a reacționat imediat, iar ministrul de externe Abbas Araqchi l-a acuzat pe Starmer că „pune în pericol viețile britanicilor” și a spus că Iranul „își va exercita dreptul la autoapărare”, potrivit relatării citate. În paralel, Downing Street a cerut „o dezescaladare urgentă și o rezolvare rapidă a războiului”. Totodată, un sondaj YouGov menționat de Reuters arată că 59% dintre britanici se opun atacurilor SUA–Israel asupra Iranului. [...]
România s-a alăturat declarației privind libertatea de navigație în Strâmtoarea Ormuz , iar președintele Nicușor Dan spune că Bucureștiul este pregătit să participe la eforturile internaționale menite să mențină deschis acest culoar strategic, fără ca România să se implice militar în conflictul din Orientul Mijlociu. Mesajul vine într-un moment în care tensiunile din zonă afectează deja piețele energetice și se văd inclusiv în România, mai ales prin creșterea prețurilor la carburanți. În mesajul citat de sursa menționată, șeful statului afirmă că alăturarea României are loc pe fondul consecințelor grave pe care blocarea Strâmtorii Ormuz le poate avea asupra economiei mondiale. El leagă direct decizia de impactul asupra costurilor energiei și combustibililor, subliniind că autoritățile române susțin măsurile internaționale care pot contribui la menținerea prețurilor la un nivel suportabil pentru populație. În același timp, Nicușor Dan insistă că România își păstrează poziția de a nu intra în conflict și că lucrează alături de partenerii externi pentru dezescaladare. Declarația la care România aderă a fost lansată după atacurile atribuite Iranului asupra navelor comerciale și infrastructurilor energetice din Golf. Documentul cere asigurarea trecerii în siguranță prin Strâmtoarea Ormuz , condamnă atacurile asupra infrastructurilor civile, în special a instalațiilor petroliere și gaziere, și solicită un moratoriu imediat asupra unor astfel de acțiuni. Textul mai arată că statele semnatare sunt dispuse să contribuie la eforturile necesare pentru securizarea rutei maritime și iau în calcul măsuri pentru stabilizarea piețelor energetice, inclusiv colaborarea cu țări producătoare pentru creșterea producției. De ce este importantă Strâmtoarea Ormuz: este una dintre cele mai sensibile rute maritime din lume pentru transportul de energie; prin acest culoar trece aproximativ 20% din petrolul mondial, potrivit datelor citate de sursă; orice blocaj sau atac în zonă se propagă rapid în prețurile internaționale la energie și carburanți. Pentru România, miza este în primul rând economică și diplomatică. Decizia anunțată vineri, 20 martie 2026, arată că Bucureștiul se aliniază unei inițiative occidentale și asiatice de protejare a libertății de navigație, dar încearcă în același timp să transmită că nu dorește extinderea implicării sale dincolo de cadrul politic și de cooperare [...]
Cuba susține că se pregătește pentru o posibilă invazie a SUA , pe fondul unei crize energetice care afectează servicii esențiale în capitală. Președintele Miguel Díaz-Canel afirmă că planul de apărare al țării se bazează pe conceptul unui „război al întregului popor”, în contextul intensificării presiunilor din partea administrației Trump. Díaz-Canel a acuzat Washingtonul că aplică o „blocadă energetică” care agravează o situație deja dificilă și a invocat amenințări din partea SUA. El a spus că autoritățile cubaneze au declanșat un plan pentru creșterea gradului de pregătire a populației, pe fondul riscului unei agresiuni împotriva Cubei. În paralel, Havana se confruntă cu o criză de apă, după ce lipsa de combustibil și instabilitatea rețelei electrice au lăsat mii de robinete fără apă, relatează Reuters , citată de Digi24. Locuitorii din capitală cară găleți și stau la coadă la camioane-cisternă pentru a-și asigura necesarul minim. Compania de stat Aguas de La Habana a confirmat că programele de pompare și operațiunile de alimentare cu apă au fost perturbate din cauza lipsei de electricitate. În unele cartiere, rezervoarele de apă de pe acoperișuri sunt goale, iar oamenii spun că trebuie să fiarbă puțina apă pe care reușesc să o colecteze. Criza energetică este pusă în legătură cu înăsprirea măsurilor americane după capturarea, în ianuarie, a președintelui venezuelean Nicolas Maduro, principalul susținător al Cubei, conform relatării Reuters. În acest context, președintele american Donald Trump a redus livrările de petrol venezuelean către Cuba și a amenințat cu tarife alte țări furnizoare, ceea ce a afectat infrastructura energetică fragilă a insulei. Pentru o parte dintre locuitori, problemele nu sunt noi. O femeie intervievată de Reuters, Maria de Jesus Rusindo, în vârstă de 58 de ani, a spus că dificultățile legate de apă persistă din 2021 și continuă în 2026, iar de ani de zile transportă recipiente grele cu apă până acasă. [...]
