Știri
Știri din categoria Apărare
Comandamentul Central al SUA a avertizat civilii iranieni să părăsească imediat porturile din Strâmtoarea Hormuz, după ce marina Iranului ar fi amplasat nave militare în zone civile, transformând aceste porturi în posibile ținte militare. Avertismentul a fost transmis miercuri, 11 martie 2026, de armata americană, potrivit Mediafax.
Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) susține că Iranul utilizează porturi civile de-a lungul strâmtorii pentru desfășurarea unor operațiuni militare care ar putea amenința transportul maritim internațional. Din acest motiv, armata americană a transmis un avertisment public prin care îi îndeamnă pe civili să evite imediat aceste zone.
Potrivit oficialilor americani, porturile civile folosite în scopuri militare își pierd statutul de obiective protejate, devenind ținte legitime conform dreptului internațional. CENTCOM a precizat că situația pune în pericol viețile unor persoane neimplicate în conflict și a recomandat în mod explicit ca:
Armata americană a transmis că nu poate garanta siguranța civililor aflați în aceste zone, dar susține că va lua toate măsurile posibile pentru a limita victimele colaterale în eventualitatea unor operațiuni militare.
Tensiunile din zonă s-au intensificat în ultimele zile. Marți seara, armata SUA a anunțat că a lovit 16 ambarcațiuni iraniene folosite pentru plasarea de mine maritime în apropierea Strâmtorii Hormuz. Zona este una strategică pentru comerțul global cu energie, fiind una dintre principalele rute prin care se transportă petrol din Golful Persic către piețele internaționale.
Escaladarea situației vine în contextul conflictului mai amplu din Orientul Mijlociu și al avertismentelor lansate anterior de Washington, care a cerut Iranului să îndepărteze minele navale amplasate în strâmtoare, amenințând cu consecințe militare severe în cazul în care traficul maritim internațional ar fi blocat.
Recomandate
Donald Trump susține că SUA pot lovi „în zece minute” ce a mai rămas din programul nuclear iranian , pe fondul pregătirilor militare care continuă în paralel cu negocierile și al unei coordonări strânse cu Israelul, potrivit The Jerusalem Post . Președintele american a declarat, într-o intervenție nocturnă de duminică, că ar mai exista „unul sau două” obiective care „trebuie rezolvate”, menționând explicit „Pickaxe Mountain”. Trump a spus că există un plan care poate fi executat „foarte rapid”. În același timp, Trump a indicat că discuțiile cu Teheranul continuă, dar a pus sub semnul întrebării credibilitatea părții iraniene, afirmând că Iranul „vrea să ajungă la un acord”, însă „nu este cu adevărat de încredere” și că ar fi existat situații în care „ajung la un acord și apoi se retrag”. Coordonare SUA–Israel și opțiuni militare discutate la nivel înalt Cu câteva ore înainte de declarații, Trump a vorbit la telefon cu premierul israelian Benjamin Netanyahu , după ce discutase opțiuni pentru reluarea operațiunilor militare cu comandanți de rang înalt. În material sunt menționați comandantul CENTCOM , amiralul Brad Cooper, secretarul apărării Pete Hegseth și șeful Statului Major Interarme, generalul Dan Caine. Apelul are loc în contextul în care SUA „se pregătesc să reia loviturile” asupra Iranului, informație atribuită unui reportaj din Wall Street Journal, citat de publicație. Calendar politic: Casa Albă ar evita o operațiune înainte de alegeri Un element central al evaluărilor prezentate este fereastra politică: alegerile parlamentare de la mijloc de mandat din SUA sunt programate marți, 3 noiembrie. Potrivit articolului, războiul cu Iranul și creșterea prețurilor la combustibil apasă asupra republicanilor, iar Trump ar urmări să-și consolideze sprijinul în ultimele zile de campanie. În acest context, oficiali din apărare apreciază că, deși există pregătiri atât din partea CENTCOM, cât și din partea Israelului, Casa Albă nu ar ordona o operațiune împotriva regimului iranian înainte de alegeri, cu excepția situației în care ar detecta pregătiri pentru un atac-surpriză. Mișcări logistice în regiune: transporturi SUA către baze ale aviației israeliene Pe componenta operațională, articolul notează că Pentagonul ar fi întărit în ultimele săptămâni apărarea antiaeriană, muniția și echipamentele militare în Orientul Mijlociu și ar fi repoziționat forțe din baze considerate vulnerabile la o ripostă iraniană. Separat, KAN News este citat cu informația că săptămâna trecută zece aeronave de transport ale Forțelor Aeriene ale SUA au ajuns la baze ale aviației israeliene din sudul Israelului, ca parte a unui convoi aerian mai amplu de transfer de echipamente în regiune. Potrivit aceleiași relatări, aeronavele ar proveni de la baza Fort Bliss (Texas) și ar transporta, probabil, sisteme de apărare antiaeriană. Materialul mai menționează: opriri ale altor aeronave din convoi în Iordania, Qatar și Arabia Saudită; un raport anterior privind transferul unui sistem Patriot suplimentar în regiune; informații potrivit cărora un portavion american suplimentar și o unitate de pușcași marini ar urma să se alăture forțelor SUA din zonă. Teheranul: semnale de negociere, dar și amenințări de ripostă Pe partea iraniană, articolul descrie o escaladare a retoricii. Conform unui anunț publicat la Teheran, liderul suprem Mojtaba Khamenei ar fi ordonat comandanților militari să se pregătească pentru un răspuns „imediat și puternic”, fără limite geografice, în cazul unui nou atac. Șeful Statului Major iranian, generalul Ali Abdollahi, este citat cu avertismentul că Iranul și-a extins lista de ținte potențiale și că un nou atac american ar primi un răspuns amplu, Teheranul urmând să stabilească momentul încheierii oricărui nou război. În paralel, administrația SUA ar continua să transmită că preferă o soluție diplomatică. Secretarul de stat Marco Rubio a spus că, dacă Trump ar fi vrut să acționeze militar, ar fi făcut-o „acum câteva săptămâni sau luni”, adăugând însă că SUA au capabilitățile necesare pentru o operațiune. Finalul rămâne deschis: negocierile și pregătirile militare merg în paralel, iar coordonarea Washington–Ierusalim este evidențiată, însă publicația notează că nu este clar dacă demersurile diplomatice vor duce la un acord sau dacă Trump va decide reluarea loviturilor după alegeri. [...]
Iranul ar fi importat echipamente militare de cel puțin 2 miliarde de dolari printr-o rețea secretă de agenții ale apărării, concepută să ocolească sancțiunile și blocada navală a SUA, potrivit unei investigații prezentate de Digi24 , care citează Reuters. Miza economică și de reglementare este dublă: rețeaua ar transforma veniturile din vânzări ilicite de petrol în achiziții de tehnică militară, iar o parte dintre entitățile implicate nu par să fi fost sancționate până acum de guverne occidentale. Cum ar funcționa „comerțul paralel” al achizițiilor militare Investigația Reuters descrie o arhitectură formată din peste 5.000 de agenții cu denumiri care încep cu „MOD” (de la Ministerul Apărării), ascunse în spatele unor structuri administrative și comerciale. Urmele apar în documente de transport maritim (inclusiv conosamente – documente juridice esențiale în transportul pe mare) și în alte date logistice care, potrivit aceleiași surse, ar data încă din 2016. Aceste agenții ar fi conectate, în unele cazuri, la Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice (IRGC) și la conglomerate de afaceri de tip „bonyads”, controlate de elita iraniană. Documentele analizate ar indica și o logică de „standardizare”: aceeași adresă din Teheran ca Ministerul Apărării și Logisticii Forțelor Armate (MODAFL) și aceeași dată formală de înființare (11 februarie 1979), deși majoritatea ar fi fost create în 2013, în contextul înăspririi sancțiunilor și al șocului asupra exporturilor de țiței și monedei naționale. De ce contează pentru sancțiuni: bani cheltuiți fără „urme” valutare Un element central al mecanismului, potrivit Reuters, este modul de decontare. Pentru 97% dintre transporturile analizate, tranzacțiile ar fi fost închise „fără transfer de valută”, ceea ce ar reduce riscul de declanșare a alertelor legate de sancțiuni. În acest model, persoane de fațadă din diaspora, folosind numerar păstrat în bănci din străinătate, ar cumpăra mărfurile și le-ar expedia în Iran. Miad Maleki, fost oficial al Departamentului Trezoreriei SUA implicat în programul american de sancțiuni, descrie rețeaua ca infrastructură care permite transformarea veniturilor obținute din vânzări ilicite de petrol în achiziții de bunuri pentru aparatul militar iranian. „Agențiile militare secrete formează un sistem de comerț exterior paralel cu economia globală oficială”, a declarat Maleki, citat de Reuters. Ce ar fi intrat în Iran și pe ce rute În intervalul ianuarie 2025 – iunie 2026, inclusiv patru luni din războiul din acest an (formulare din materialul citat), una dintre agențiile rețelei, MOD 346428 , ar fi importat combustibil pentru rachete, explozivi, componente esențiale pentru drone și rachete, precum și camioane de mare tonaj care pot fi folosite ca lansatoare. Livrările ar fi venit pe rute terestre, maritime și aeriene, iar o parte dintre bunuri ar fi fost înregistrate ca provenind din China, Rusia și Germania. Reuters mai notează că materialele ar fi intrat inclusiv: cu nave de marfă traversând Marea Caspică din Rusia; cu camioane din Asia Centrală; cu avioane de marfă din China, pe baza documentelor analizate și a datelor furnizate de ImportGenius (platformă de date comerciale). În primele șase luni ale acestui an, datele privind importurile ar include detonatoare în valoare de 1,9 milioane de dolari (aprox. 8,7 milioane lei), tone de explozivi, piese pentru motoare de avioane, ingrediente pentru combustibil de rachetă și vehicule de lansare de mare capacitate — bunuri pe care experți în arme și sancțiuni le consideră relevante pentru rachete balistice și drone, inclusiv din seria Shahed. „Găuri” în regimul de sancțiuni și reacții oficiale limitate Reuters afirmă că nu a găsit dovezi că agențiile menționate în documente ar fi fost sancționate de guverne occidentale, deși ar fi legate de achiziții militare. În același timp, entitățile iraniene contactate (inclusiv delegația Teheranului la ONU din Geneva și președinția) nu ar fi răspuns solicitărilor de comentarii. Departamentul Trezoreriei SUA a transmis, ca reacție la concluziile Reuters, că Statele Unite „au tăiat liniile de supraviețuire economice ale regimului” și că sunt „întotdeauna cu 10 pași înainte”, deși Iranul ar continua să încerce să eludeze sancțiunile. Ministerul de Externe al Chinei a declarat că „nu are cunoștință” de situația descrisă, iar Ministerul Apărării al Rusiei, Casa Albă și CENTCOM nu au răspuns solicitărilor de comentarii, potrivit investigației. Cazul MOD 346428: volum, ritm și profil de importator O agenție iese în evidență în datele analizate: MOD 346428. Reuters indică o creștere a achizițiilor externe de la 442 milioane de dolari în cele 12 luni încheiate în martie 2023, la 988 milioane de dolari în anul următor, ceea ce ar fi plasat-o între primii 10 importatori ai Iranului (conform statisticilor vamale publicate în presa iraniană, citate în investigație). Pentru perioada ianuarie 2025 – iunie 2026, Reuters spune că MOD 346428 ar fi importat echipamente militare de 2,3 miliarde de dolari (aprox. 10,4 miliarde lei), pe baza înregistrărilor ImportGenius. Investigația mai menționează un episod punctual: între ianuarie și aprilie 2025, agenția ar fi importat 886 de tone de substanțe chimice în portul Bandar Abbas, cu origine indicată drept China, sub un cod care include clorați de sodiu și alți perclorați (precursori pentru combustibil solid de rachetă). La trei zile după ultima livrare, o explozie majoră ar fi zguduit portul, potrivit materialului citat; Reuters notează însă că relatarea este incompletă în fragmentul prezentat de Digi24, iar detaliile despre legătură nu sunt clarificate aici. Ce urmează: presiune pe controlul exporturilor și pe „zona gri” a bunurilor cu dublă utilizare Un punct sensibil pentru reglementare, subliniat de experți citați, este că o parte din marfă — inclusiv explozivi, dar mai ales utilaje industriale — poate fi încadrată ca „dublă utilizare” (adică poate avea scop civil, dar și militar). Reuters menționează achiziții de utilaje de precizie precum strunguri controlate de computer, cuptoare cu fascicul de electroni și acceleratoare de particule, care pot fi folosite industrial, dar și în producția de echipamente militare. Dacă datele se confirmă și sunt preluate în decizii politice, consecința probabilă ar fi intensificarea verificărilor pe lanțurile de aprovizionare și extinderea listelor de sancțiuni către entități intermediare și structuri „numerotate”, greu de identificat în mod tradițional. [...]
Pentagonul l-a demis pe generalul Brett Sylvia, într-un nou episod care tensionează controlul informațiilor clasificate în vârful armatei americane , pe fondul discuțiilor despre posibile noi operațiuni împotriva Iranului, potrivit Al Jazeera . Lieutenant General Brett Sylvia, directorul Direcției de Strategie, Planuri și Politici (J5) din cadrul Statului Major Interarme (Joint Chiefs of Staff), a fost concediat de secretarul american al apărării Pete Hegseth pentru ceea ce Pentagonul descrie drept „abateri grave”. Un oficial al Departamentului Apărării a declarat că Sylvia s-ar fi întâlnit cu jurnaliști „în afara Pentagonului” pentru a divulga informații clasificate. Ce acuză Pentagonul și unde a ajuns cazul Potrivit oficialului citat, Sylvia este investigat pentru scurgeri de informații clasificate legate de războiul cu Iranul, războiul dintre Rusia și Ucraina „și altele”. Ancheta este în desfășurare și a fost trimisă către Departamentul de Justiție pentru pași suplimentari. Oficialul a mai spus că Sylvia a picat trei teste poligraf (detector de minciuni) axate pe acuzațiile de divulgare, iar Pentagonul susține că situația a pus în pericol securitatea națională. „Era nevoie de acțiune urgentă și nu se putea aștepta încă o secundă”, a spus oficialul Pentagonului, potrivit Al Jazeera. Impact operațional: un post-cheie rămâne fără înlocuitor Demisia forțată lasă temporar fără titular una dintre funcțiile centrale de planificare militară la nivelul conducerii armatei. Nu există un înlocuitor imediat pentru Sylvia, potrivit unui oficial care a vorbit sub protecția anonimatului pentru The Associated Press. Deși era descris drept „principalul planificator militar” al Departamentului Apărării, același oficial a precizat că Sylvia „nu a fost un planificator central” pentru războiul cu Iranul, responsabilitatea revenind CENTCOM (Comandamentul Central al SUA) și comandantului său, amiralul Brad Cooper. Context: presiune politică și o campanie internă anti-scurgeri Demisia lui Sylvia vine în contextul în care Donald Trump a sugerat în repetate rânduri posibilitatea unor noi operațiuni militare împotriva Iranului. Al Jazeera notează că Sylvia este a doua persoană îndepărtată din funcția J5 sub conducerea lui Hegseth, după ce predecesorul său a fost forțat să se retragă în octombrie anul trecut. Separat, Sean Parnell, asistent al secretarului apărării pentru comunicare publică, a scris pe X că departamentul are „toleranță zero” față de divulgarea intenționată și neautorizată de informații clasificate, fără a-l numi direct pe Sylvia. În ultimul an, Hegseth a mai concediat trei consilieri din cercul său apropiat, în cadrul unei investigații mai ample privind scurgerile către presă, care a inclus și testări cu poligraful. [...]
Forța Spațială a SUA vrea să-și dubleze personalul integrat în comenzi de luptă , pentru a aduce expertiza spațială mai aproape de operațiunile militare și pentru a accelera adaptarea la amenințări, potrivit Focus . Miza este una operațională: mai mulți „Guardians” (militarii Space Force) ar urma să lucreze direct în structurile comune ale forțelor armate, ca să consilieze și să integreze tehnologia spațială în misiuni. Generalul Douglas Schiess , noul șef al Space Force, a prezentat planul într-un mesaj către personalul forței, susținând că o prezență mai mare în poziții-cheie din comenzi comune este necesară pentru a obține „superioritate în spațiu” și pentru a sprijini succesul în luptă. Ce se schimbă: mai mulți specialiști spațiali „în linia întâi” a planificării militare Space Force urmărește să plaseze mai mulți militari direct la comenzi de operații ale armatei SUA, cu rol de: consiliere a structurilor de comandă în privința capabilităților spațiale; integrare a tehnicii și serviciilor spațiale în desfășurarea operațiunilor; adaptare a instruirii și dotărilor pentru misiuni comune cu celelalte categorii de forțe. Potrivit publicației, portalul de specialitate Task & Purpose relatează că Space Force intenționează să-și dubleze personalul, iar Schiess cere inclusiv instruire și echipare mai orientate către operații întrunite (împreună cu alte forțe). De ce contează: presiune pe achiziții rapide și pe capabilități pentru război electronic în spațiu În mesajul său, Schiess leagă direct obiectivul de „a aduce specialiștii în luptă, oriunde are loc” de nevoia de a ține pasul cu amenințările prin achiziții rapide. În același timp, el cere dezvoltarea de arme pentru utilizare în spațiu, inclusiv: sisteme care distrug ținte prin impact direct; bruiaje și alte arme electronice. Secretarul Forțelor Aeriene ale SUA, Troy Meink, a declarat în septembrie că astfel de arme spațiale se află deja pe orbită, însă nu este cunoscut ce sisteme sunt staționate acolo. Context: o forță tânără, dar cu rol în operații recente Space Force este cea mai mică ramură a forțelor armate americane, înființată în 2019, în timpul președintelui Donald Trump, ca prima nouă categorie de forțe din 1947. Obiectivul declarat al Washingtonului a fost protejarea sistemelor de sateliți în fața Chinei și Rusiei și menținerea supremației militare americane în spațiu. În acest an, „Guardians” au lucrat deja alături de alte trupe în mai multe operații, iar în luna curentă Space Force a creat și un element de conducere la Comandamentul pentru Operații Speciale al SUA , pentru a stabili cum își organizează, instruiește și echipează forțele pentru astfel de misiuni. Ce urmează Direcția indicată de conducerea Space Force este consolidarea unei „pipeline” permanente de recrutare și formare, astfel încât întreaga armată americană să poată apela mai ușor la expertiză spațială. În paralel, accentul pe integrarea în comenzi de luptă sugerează o trecere de la roluri predominant tehnice către o prezență mai directă în planificarea și executarea operațiilor militare. [...]
Siria obține împrumuturi saudite de 403 milioane de dolari pentru reconstrucție și servicii publice , într-un pachet de acorduri care include și cooperare în domeniul apărării, potrivit Al Jazeera . Înțelegerea mută accentul relației Riyadh–Damasc de la sprijin politic la finanțare concretă pentru sectoare-cheie, într-un moment în care regiunea rămâne sub presiunea tensiunilor de securitate și a riscurilor pentru transportul maritim și energia globală. Acordurile au fost semnate miercuri, în timpul celei de-a doua vizite la Riyadh, în mai puțin de o lună, a președintelui sirian Ahmed al-Sharaa, unde a fost primit de prințul moștenitor saudit Mohammed bin Salman. Ministerul sirian de Externe a descris acordul dintre ministerele apărării drept „cel mai notabil” dintre documentele semnate, fără să facă publice condițiile. Ce include pachetul financiar: 403 milioane de dolari în împrumuturi concesionale Fondul Saudit pentru Dezvoltare a agreat împrumuturi în valoare de peste 403 milioane de dolari (aprox. 1,85 miliarde lei), în baza a șase acorduri cu Ministerul de Finanțe al Siriei, în condiții concesionale (finanțare mai ieftină decât cea de piață), potrivit agenției oficiale Saudi Press Agency, citată de Al Jazeera. Sumele menționate în articol sunt alocate astfel: 100 milioane de dolari (aprox. 460 milioane lei) pentru refacerea și dotarea unor unități medicale afectate; 60 milioane de dolari (aprox. 276 milioane lei) pentru repararea locuințelor avariate; 105 milioane de dolari (aprox. 483 milioane lei) pentru întărirea protecției civile; 90 milioane de dolari (aprox. 414 milioane lei) pentru reabilitarea termocentralei din Alep; 30 milioane de dolari (aprox. 138 milioane lei) pentru dezvoltarea sistemelor de apă potabilă în Damasc și Idlib. Articolul menționează șase acorduri, însă listează cinci destinații și valori; nu este precizat explicit al șaselea proiect și nici dacă diferența până la „peste 403 milioane de dolari” acoperă o altă componentă. Cooperarea în apărare și opțiunea unei alianțe regionale Acordul de cooperare în apărare vine la câteva zile după ce ministrul sirian de Externe, Asaad al-Shaibani, a spus că guvernul analizează posibilitatea aderării la un pact de apărare reciprocă între Arabia Saudită, Turcia și Pakistan. „Discuțiile sunt în desfășurare pentru a evalua intrarea Siriei în alianța Mecca”, a declarat al-Shaibani sâmbătă, la Manama Dialogue, o conferință de securitate din Bahrain. Un cercetător politic sirian, Ahmed Qassem, a declarat pentru Al Jazeera că frecvența vizitelor lui al-Sharaa la Riyadh „indică amploarea provocărilor de securitate” din regiune și din Siria și a susținut că țara ar avea nevoie de o „forță de descurajare” pentru a-și proteja suveranitatea și a descuraja „creșterea incursiunilor israeliene” pe teritoriul său. De ce contează: reconstrucția Siriei se leagă de securitatea regională și de riscurile economice Într-un comunicat publicat pe X, Ministerul sirian de Externe a spus că discuțiile dintre al-Sharaa și Mohammed bin Salman au vizat „situația regională și internațională”, inclusiv efectele escaladării militare asupra securității regionale, siguranței transportului maritim, fiabilității aprovizionării cu energie și stabilității economiei globale. Cei doi lideri au cerut detensionare și soluționarea pașnică a disputelor și au solicitat încetarea imediată a acțiunilor care amenință navigația în Marea Roșie, strâmtoarea Bab al-Mandeb și strâmtoarea Hormuz. Contextul menționat de Al Jazeera este că Arabia Saudită caută sprijin din partea SUA și a unor state din Europa și Orientul Mijlociu pentru suport defensiv și ofensiv într-un război reînnoit împotriva houthiților din Yemen, grup care a atacat aeroporturi și facilități petroliere saudite. Ce urmează Pe lângă componenta de apărare și împrumuturile pentru proiecte publice, cele două guverne au semnat și un memorandum privind cooperarea industrială, plus încă două memorandumuri în agricultură și protecția mediului. Arabia Saudită este prezentată drept un susținător-cheie al guvernului sirian de la venirea la putere a lui al-Sharaa, după înlăturarea lui Bashar al-Assad în decembrie 2024, iar ultima întâlnire dintre cei doi lideri avusese loc la Riyadh pe 6 octombrie, cu discuții despre reconstrucția Siriei. [...]
For Ucraina, SUA accelerează achiziția a peste 1.000 de rachete de croazieră ERAM, cu primele livrări în trei luni , potrivit Kyiv Post . Inițiativa indică o trecere spre muniții „de masă”, mai ieftine și produse rapid, cu impact direct asupra ritmului de aprovizionare și a capacității Ucrainei de a lovi ținte la distanță. Forțele Aeriene ale SUA caută contractori din industria de apărare care să poată produce peste 1.000 de rachete de croazieră lansate din aer, destinate Ucrainei. Demersul este formalizat printr-un „Request for Information” (RFI) – o solicitare de informații către companii, publicată pe platforma guvernamentală de achiziții SAM.gov, cu termen-limită pentru răspunsuri pe 19 noiembrie. Ce este ERAM și ce cerințe tehnice sunt menționate Racheta vizată este Extended Range Attack Munition (ERAM), descrisă ca o muniție relativ mică și cu cost redus, proiectată pentru producție în serie. În documentația citată, sunt menționate câteva cerințe principale: greutate de circa 227 kg; rază de acțiune de peste 460 km; viteză de peste Mach 0,6; precizie de lovire în limita a 10 metri, inclusiv în condiții de bruiaj electronic sau semnal GPS degradat; efecte de explozie și fragmentare, plus o capacitate limitată de penetrare la impact. Forțele Aeriene ale SUA descriu ERAM drept o rachetă de croazieră de „nouă generație”, concepută pentru a oferi „masă accesibilă” în luptă și o capabilitate de lovire de la distanță, ghidată cu precizie, împotriva țintelor fixe de mare valoare. Calendarul de producție: livrări în 3 luni, finalizare în 15 luni Elementul operațional central este calendarul: contractorii ar urma să livreze primele rachete în cel mult trei luni de la atribuirea contractului, iar întregul lot (peste 1.000 de unități) ar trebui livrat în 15 luni. În contextul războiului, un astfel de termen scurt sugerează o presiune pentru creșterea rapidă a volumelor, nu doar pentru dezvoltare tehnologică. Context: testare, contracte anterioare și întrebări deschise despre utilizare Kyiv Post notează că, în 2024, Forțele Aeriene ale SUA au acordat contracte către două companii mai mici – Zone 5 Technologies și CoAspire – pentru dezvoltarea prototipurilor ERAM, iar în ianuarie 2026 a avut loc un test cu încărcătură reală la baza Eglin din Florida. Publicația precizează că nu este clar dacă Ucraina folosește deja ERAM în luptă. În august 2025, administrația Trump a anunțat o vânzare de 825 milioane de dolari (aprox. 3,8 miliarde lei) pentru 3.350 de rachete ERAM către Ucraina. Separat, în iunie 2026, presa ucraineană a relatat că Kievul ar fi putut folosi AGM-188A „Rusty Dagger” (o variantă ERAM) într-un atac asupra unei fabrici de semiconductori din regiunea Voronej, însă informația nu a fost confirmată independent. În paralel, extinderea producției ridică și întrebarea în ce măsură armata americană intenționează să utilizeze, la rândul ei, acest tip de armament, mai arată materialul. [...]
