Știri
Tag: stramtoarea ormuz
Știri despre „stramtoarea ormuz”
Donald Trump afirmă că petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane - Impactul asupra aprovizionării globale cu energie în contextul tensiunilor cu Iranul
Donald Trump susține că „un număr uriaș” de petroliere goale se îndreaptă spre SUA pentru a încărca petrol și gaze americane , într-un mesaj care sugerează o repoziționare rapidă a fluxurilor de aprovizionare pe fondul blocajului din Strâmtoarea Ormuz , potrivit Stirile Pro TV . Afirmația a fost făcută într-o postare pe Truth Social , unde Trump a spus că petroliere „complet goale”, inclusiv unele dintre cele mai mari din lume, se îndreaptă „chiar acum” către Statele Unite pentru a fi încărcate cu „cel mai bun” și mai „dulce” petrol și gaz. În același mesaj, el a susținut că SUA ar avea mai mult petrol decât „următoarele două mari economii petroliere la un loc” și de o calitate superioară. De ce contează: semnal despre rute și costuri într-o piață perturbată Mesajul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz — un coridor esențial pentru transporturile globale de petrol — este descrisă ca fiind, în practică, în continuare blocată, deși Iranul ar fi acceptat deblocarea printr-un armistițiu convenit cu SUA pentru două săptămâni. În material se arată că puținele nave care tranzitează o fac doar cu aprobare din partea Teheranului, iar Iranul consideră o încălcare a armistițiului continuarea bombardamentelor israeliene în Liban. În acest cadru, ideea unor petroliere care se repoziționează către SUA pentru încărcare indică presiunea asupra lanțurilor de aprovizionare și potențiale schimbări de rute, cu efecte în costurile de transport și în prețurile energiei. Contextul politic și de securitate invocat Potrivit materialului, postarea lui Trump a apărut în timp ce înalți oficiali americani și iranieni se întâlnesc la Islamabad, cu intermediari pakistanezi, pentru a căuta o ieșire negociată din războiul lansat de SUA și Israel pe 28 februarie împotriva Iranului. Tot în această săptămână, Trump a mai spus că Iranul nu ar trebui să perceapă taxe petrolierelor care trec prin Strâmtoarea Ormuz, iar închiderea acesteia este descrisă drept o perturbare majoră a aprovizionării globale cu energie. Ce rămâne neclar Materialul redă declarațiile lui Trump, dar nu oferă date independente care să confirme numărul petrolierelelor sau amploarea exactă a mișcării acestora către SUA. În lipsa unor astfel de confirmări în text, afirmația trebuie tratată ca un semnal politic și de piață, nu ca o statistică verificată. [...]
SUA reintroduc sancțiunile împotriva petrolului rusesc - Relaxarea anterioară a permis Rusiei să obțină venituri de peste 4 miliarde de dolari
Sancțiunile SUA asupra petrolului rusesc au reintrat în vigoare după ce a expirat o licență temporară de 30 de zile emisă de Departamentul Trezoreriei , care relaxase restricțiile pe fondul unei crize pe piața energetică, potrivit Meduza . Miza este una de reglementare cu efect economic direct: fereastra care a permis livrări limitate de țiței și produse petroliere rusești s-a închis, iar regimul de sancțiuni revine la forma anterioară. Reluarea sancțiunilor vine după ce licența Trezoreriei SUA, acordată la mijlocul lunii martie pentru 30 de zile, a expirat. Documentul permisese livrările de petrol rusesc și produse petroliere aflate pe nave, pe mare, în perioada de valabilitate a derogării. De ce au fost relaxate și de ce contează acum revenirea Potrivit informațiilor citate de Meduza din Politico, relaxarea a fost decisă pe 13 martie, la două săptămâni după izbucnirea războiului în Orientul Mijlociu, blocarea Strâmtorii Ormuz de către Iran și creșterea abruptă a prețurilor la energie pe piețele globale. Măsuri similare au vizat și petrolul iranian. În martie, șeful Trezoreriei SUA, Scott Bessent, a descris relaxarea drept o măsură „îngust direcționată și pe termen scurt”. Ministerul nu a răspuns întrebărilor jurnaliștilor, trimițând la declarațiile lui Bessent, notează materialul. Reacții politice: presiune în Senat și sprijin din Ucraina Politico mai arată că, pe 10 aprilie, trei senatori americani — liderul minorității democrate Chuck Schumer, alături de Jeanne Shaheen și Elizabeth Warren — au cerut administrației Donald Trump să nu prelungească licența. Ei au susținut că aceasta ar fi permis „Rusiei și ajutoarelor sale” să câștige peste patru miliarde de dolari. Fostul asistent al secretarului de stat al SUA pentru Europa, Daniel Fried, a apreciat că a oferi Rusiei „un răgaz” a fost „o prostie”, potrivit aceleiași surse. În Ucraina, decizia de a nu prelungi relaxarea sancțiunilor a fost salutată. Vladislav Vlasîuk, împuternicitul președintelui Ucrainei pentru politica de sancțiuni, a declarat pentru Politico: „Reducerea veniturilor Rusiei din petrol și gaze este un instrument-cheie pentru avansarea eforturilor de pace.” Ce urmează: semnale contradictorii înainte de expirarea licenței Înainte de expirarea termenului de 30 de zile, publicația Semafor a relatat, citând mai mulți foști oficiali ai Trezoreriei și Departamentului de Stat, că Washingtonul ar urma să anunțe în curând prelungirea permisiunii pentru livrări de petrol rusesc. În cele din urmă, licența a expirat, iar sancțiunile au fost reluate, conform informațiilor prezentate. În paralel, SUA și Iran au început negocieri; primul tur a avut loc în perioada 11–12 aprilie, la Islamabad, însă părțile nu au ajuns deocamdată la un acord, mai notează Meduza, citând Politico. [...]
Donald Trump afirmă că Xi Jinping l-a asigurat că Beijingul nu furnizează arme Iranului - Amenințările lui Trump de a impune taxe vamale de 50% asupra țărilor care ajută militar Iranul
Donald Trump spune că a condiționat relația comercială de dosarul Iran , după ce i-ar fi cerut printr-o scrisoare lui Xi Jinping să nu furnizeze arme Teheranului, iar liderul chinez l-ar fi asigurat că Beijingul nu livrează armament, potrivit Agerpres . Trump a declarat, într-un interviu difuzat miercuri de Fox Business Network , că a existat un schimb de scrisori cu Xi, fără să precizeze când a avut loc. În același context, președintele american a reiterat amenințarea formulată săptămâna trecută: impunerea unor taxe vamale de 50% oricărei țări care furnizează arme Iranului. „I-am scris (președintelui chinez n.red) o scrisoare în care i-am cerut să nu facă asta (să nu furnizeze arme Iranului n.red), iar el mi-a scris o scrisoare în care, în esență, spune că nu face asta”, a afirmat Trump. Strâmtoarea Ormuz și riscul pentru fluxurile de petrol Ulterior, Trump a susținut, într-o postare pe Truth Social, că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz și că Beijingul ar fi „foarte mulțumit”, întrucât China „are nevoie de petrol”, în timp ce SUA „nu au nevoie”, invocând resursele proprii și pe cele ale Venezuelei, despre care a afirmat că au ajuns sub control american după capturarea președintelui Nicolas Maduro. Trump a legat mesajul despre Ormuz de decizia sa de a anunța, începând de luni, o blocadă navală împotriva porturilor iraniene, după eșecul negocierilor cu Iranul desfășurate în weekend în Pakistan. El a menționat și o viitoare vizită oficială în China „în câteva săptămâni”. Ce rămâne neclar Nu este clar ce a vrut să spună Trump prin afirmația că „deschide permanent” Strâmtoarea Ormuz, notează Agerpres, în condițiile în care transportul maritim prin acest culoar rămâne restricționat atât din cauza amenințărilor iraniene cu represalii după bombardamentele americano-israeliene, cât și din cauza blocadei navale americane împotriva porturilor iraniene. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări de clarificare a declarațiilor președintelui american. [...]
Experții avertizează: sute de zboruri din Europa ar putea fi anulate din cauza crizei combustibilului
O posibilă penurie de combustibil pentru avioane ar putea forța anularea a sute de zboruri în Europa în următoarele săptămâni, pe fondul blocadei din Strâmtoarea Ormuz și al scumpirii accelerate a kerosenului, potrivit Digi24 . Riscul este descris de experți ca fiind unul „sistemic” dacă blocada continuă, cu efecte care s-ar putea vedea în trei-patru săptămâni și care ar putea duce la „reduceri severe” ale zborurilor în Europa, începând chiar din mai și iunie, a spus pentru CNBC Claudio Galimberti, economist-șef la Rystad Energy (citat de News.ro). De ce contează: sezonul de vârf și un șoc de costuri pentru companiile aeriene ACI Europe , organizația care reprezintă aeroporturile din Uniunea Europeană, a avertizat că o penurie ar putea apărea în doar trei săptămâni, cu potențial de a perturba sezonul de vârf al călătoriilor și de a provoca „impacturi economice severe”. În același timp, mai multe state europene depind puternic de turismul estival. Potrivit ACI Europe, transportul aerian generează anual aproximativ 851 de miliarde de euro pentru economia europeană și susține circa 14 milioane de locuri de muncă. Ce a declanșat riscul de penurie: oprirea traficului prin Ormuz Traficul prin ruta maritimă strategică s-a oprit după ce Iranul a închis Strâmtoarea Ormuz în contextul războiului cu Statele Unite și Israel, ceea ce a împins în sus prețurile petrolului. După eșecul negocierilor de pace dintre Statele Unite și Iran, Washingtonul a început o blocadă navală asupra navelor care intră și ies din porturile iraniene din Strâmtoarea Ormuz, cu scopul de a reduce exporturile de petrol ale Iranului și de a crește presiunea asupra Teheranului. Rico Luman, economist senior la ING, a avertizat că există semnale privind o posibilă penurie în săptămânile următoare dacă aprovizionarea nu se reia, în condițiile în care livrările din Orientul Mijlociu s-au întrerupt și trebuie găsite surse alternative. Efectul imediat: kerosen mai scump și primele tăieri de capacitate Prețul combustibilului pentru avioane a crescut cu 103% într-o singură lună, potrivit Asociației Internaționale a Transportului Aerian (IATA). În Statele Unite, prețul aproape s-a dublat, de la 2,50 dolari pe galon pe 27 februarie la 4,88 dolari pe galon pe 2 aprilie. Pe piața petrolului, contractele futures pentru West Texas Intermediate (livrare în mai) erau cotate la 92,13 dolari pe baril, iar Brent (livrare în iunie) la 95,10 dolari pe baril, conform datelor citate în articol. Companiile aeriene au început deja să reacționeze, prin anulări, ajustări de profit și majorări de tarife. Exemplele menționate: Aurigny a redus capacitatea pe anumite rute între aprilie și iunie și a introdus o taxă temporară de 2 lire sterline pe bilet. SAS a anulat 1.000 de zboruri în luna aprilie. Directorul general al Ryanair, Michael O’Leary, a spus că operatorul ar putea reduce capacitatea și anula unele zboruri în sezonul de vară dacă penuria persistă. Directorul general al Wizz Air a avertizat încă din martie că profitul net al companiei pentru 2026 ar putea fi afectat cu aproximativ 50 de milioane de euro. Directorul comercial al Virgin Atlantic, Corneel Koster, a declarat pentru Financial Times că operatorul va avea dificultăți în a obține profit în acest an, chiar și după introducerea unor suprataxe pentru combustibil. „Indiferent ce se va întâmpla în Golf de acum înainte, o parte din perturbările prețurilor globale la energie vor rămâne”, a spus Koster. Context: problema nu e doar europeană Experții citați arată că efectele sunt globale: Asia, mai dependentă de livrările din Orientul Mijlociu, a început deja să resimtă impactul, iar țări precum Vietnam și Thailanda se confruntă cu restricții în transportul aerian, cu efecte care se pot propaga și către Europa. Potrivit Rystad Energy, piețele au mizat inițial pe o rezolvare rapidă, însă blocada navală americană instituită în weekend sugerează că situația ar putea dura, iar experiența conflictelor anterioare indică faptul că după primele opt sau nouă săptămâni crește semnificativ probabilitatea ca un război să devină prelungit. [...]
Donald Trump anunță deschiderea permanentă a Strâmtorii Ormuz - Decizia vine în urma discuțiilor cu China și în contextul unei blocade navale împotriva Iranului
Mesajele contradictorii ale lui Trump despre Strâmtoarea Ormuz cresc incertitudinea pe piața petrolului , după ce președintele SUA a susținut că ruta „va rămâne deschisă permanent”, la doar câteva ore de la anunțul unei blocade navale împotriva Iranului, potrivit Adevărul . Donald Trump a făcut afirmațiile într-un mesaj pe rețeaua sa Truth Social , unde a indicat că decizia ar fi urmat unor discuții private cu președintele Chinei, Xi Jinping. În aceeași postare, Trump a spus că Beijingul ar fi „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii, un punct strategic pentru transportul global de petrol. În mesajul citat, Trump a mai susținut că partea chineză ar fi fost de acord „să nu mai trimită arme în Iran” pe durata conflictului și a descris relațiile Washington–Beijing ca funcționând „foarte bine”. El a adăugat că urmează să ajungă în China „peste câteva săptămâni”. De ce contează: o rută prin care trece circa un sfert din livrările mondiale de petrol Anunțul vine în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime pentru petrol, prin care trece aproximativ un sfert din livrările mondiale, potrivit Daily Mail, citat de Adevărul. În acest cadru, orice semnal privind blocarea sau, dimpotrivă, „deschiderea permanentă” a strâmtorii are potențialul de a influența așteptările pieței privind riscul de aprovizionare. Context: negocieri eșuate și lipsa unei poziții oficiale a Casei Albe Potrivit articolului, declarațiile lui Trump vin după ce negocierile de pace cu Teheranul ar fi eșuat în weekend, moment după care Statele Unite ar fi instituit o blocadă navală asupra Strâmtorii Ormuz. Casa Albă nu a oferit deocamdată un comentariu oficial privind afirmațiile președintelui, notează Adevărul. În lipsa unei confirmări instituționale, rămâne neclar ce măsuri sunt efectiv în vigoare și în ce condiții ar urma să funcționeze „deschiderea permanentă” invocată de Trump. [...]
Norvegia raportează un maxim istoric al exporturilor de petrol în martie - Creșterea de 68% a valorii exporturilor contribuie la un surplus comercial record de 97,5 miliarde coroane
Șocul de ofertă din Orientul Mijlociu a împins exporturile petroliere ale Norvegiei la un record , iar efectul combinat cu scumpirea gazelor a urcat excedentul comercial la cel mai ridicat nivel din ultimii trei ani, potrivit Agerpres . În martie, valoarea exporturilor de țiței ale Norvegiei a crescut cu 68% față de aceeași lună din 2025, până la 57,4 miliarde de coroane (6,1 miliarde de dolari, aprox. 28 miliarde lei). În același timp, Norvegia a exportat 56,6 milioane de barili de petrol, potrivit institutului național de statistică, citat în material. De ce au crescut atât de mult încasările Explicația invocată în datele oficiale este legată de tensiunile geopolitice și de impactul lor asupra ofertei globale de petrol. Jan Olav Rorhus, consilier în cadrul institutului de statistică, a spus: „Închiderea Strâmtorii Ormuz a provocat un șoc semnificativ al ofertei pe piața petrolului, ceea ce a contribuit la prețurile ridicate ale petrolului în martie și, prin urmare, la cea mai mare valoare a exporturilor înregistrată vreodată.” Efectul combinat petrol–gaze: excedent comercial la maximul din ultimii trei ani Norvegia, cel mai mare exportator de energie din Europa de Vest, a fost sprijinită și de creșterea prețurilor la gazele naturale, pe fondul războiului din Iran, care a afectat aprovizionarea. Potrivit datelor citate, veniturile cumulate din petrol și gaze au ridicat surplusul comercial la 97,5 miliarde de coroane, cel mai ridicat nivel de după ianuarie 2023. Reacții politice: acuzații de „profit de război”, respinse la Oslo În acest context, președintele american Donald Trump a afirmat, într-o postare pe Truth Social, că „Europa are nevoie disperată de energie” și că „Norvegia își vinde petrolul din Marea Nordului către Marea Britanie la un preț dublu”. Ministrul norvegian al Finanțelor, Jens Stoltenberg, a respins anterior ideea că Norvegia ar profita de pe urma războiului din Orientul Mijlociu. El a susținut că, pentru norvegieni, impactul conflictului asupra piețelor bursiere este mai important decât scumpirea energiei, având în vedere expunerea prin fondul suveran de investiții al țării, cu active evaluate la 2.200 miliarde de dolari. [...]
Serghei Lavrov promite Chinei că Rusia poate compensa deficitul de resurse din cauza războiului din Iran - Impactul asupra securității energetice a Chinei în contextul blocajului din Strâmtoarea Ormuz
Rusia încearcă să se poziționeze ca furnizor alternativ de energie pentru China , pe fondul blocajului transportului maritim prin Strâmtoarea Ormuz , afectat de războiul dintre SUA și Israel cu Iranul, potrivit Digi24 . Ministrul rus de Externe, Serghei Lavrov , aflat în vizită oficială la Beijing, a declarat că Moscova ar putea „compensa” deficitul de resurse apărut pentru China și pentru „alte țări interesate să colaboreze” cu Rusia, în contextul în care Strâmtoarea Ormuz este blocată. Miza economică: energie și rute de aprovizionare sub presiune Lavrov a legat oferta Rusiei de criza din Orientul Mijlociu, pe care a descris-o drept un „nod de criză” dificil de „dezlegat”, sugerând că soluțiile rapide sunt puțin probabile. În acest cadru, el a susținut că Rusia poate furniza resurse energetice statelor afectate. Totodată, ministrul rus a afirmat că Moscova a discutat „în repetate rânduri” această posibilitate și a acuzat administrația americană că ar fi intenționat să își impună controlul asupra petrolului iranian, comparând situația cu acțiuni anterioare legate de Venezuela. Context diplomatic la Beijing În timpul vizitei, Lavrov s-a întâlnit cu liderul chinez Xi Jinping , la Marele Palat al Poporului. Potrivit presei de la Moscova, citată de News.ro, Lavrov a mai spus că președintele rus Vladimir Putin ar urma să efectueze o vizită în China în prima jumătate a anului. Agenția rusă TASS este menționată ca sursă pentru declarațiile lui Lavrov privind criza din Orientul Mijlociu, inclusiv avertismentul că Palestina „nu trebuie ignorată”. [...]
Coreea de Sud își asigură 273 de milioane de barili de petrol prin rute alternative la Strâmtoarea Ormuz - Măsura vine ca răspuns la dificultățile de aprovizionare cauzate de conflictele din Orientul Mijlociu
Coreea de Sud își reduce riscul de aprovizionare după blocajul din Ormuz, asigurând 273 de milioane de barili de țiței până la finalul anului , prin rute care nu depind de Strâmtoarea Ormuz , potrivit Digi24 . Miza este una operațională și economică: securizarea fluxurilor de energie într-un moment în care o rută maritimă critică a devenit vulnerabilă, cu efecte directe asupra pieței interne. Cantitatea a fost obținută în urma unor vizite în Kazahstan, Oman, Arabia Saudită și Qatar, a declarat Kang Hoon-sik , șeful Cancelariei președintelui Republicii Coreea, la finalul misiunii sale ca emisar prezidențial special. Potrivit acestuia, volumul de 273 de milioane de barili ar acoperi „mai mult de trei luni” din necesarul de petrol al țării. Ce include pachetul de aprovizionare Pe lângă țiței, Seulul și-a asigurat și importuri de naftă (derivat al petrolului folosit în fabricarea produselor din plastic), tot până la sfârșitul anului, în volum de 2,1 milioane de tone. Oficialul a precizat că acest nivel ar reprezenta „importurile pe aproximativ o lună”, raportat la volumul de anul trecut. Kang Hoon-sik a susținut că aceste livrări ar urma să contribuie „direct și semnificativ” la stabilizarea cererii și ofertei interne. De ce contează: dependența de o rută vulnerabilă Contextul este închiderea Strâmtorii Ormuz, pe fondul atacurilor americano-israeliene asupra Iranului, situație care a creat dificultăți de aprovizionare cu energie pentru mai multe economii asiatice. Potrivit lui Kang, aproximativ 60% din importurile de țiței ale Coreei de Sud de anul trecut au tranzitat Strâmtoarea Ormuz. Coreea de Sud, a patra mare economie din Asia, depinde aproape în întregime de importurile din Orientul Mijlociu pentru aprovizionarea cu energie, ceea ce amplifică impactul oricărei perturbări logistice în regiune. [...]
Nave comerciale părăsesc Golful Iran în ciuda blocadei impuse de SUA - Activitatea maritimă continuă în Strâmtoarea Ormuz, cu nave care navighează spre destinații necunoscute
Cel puțin șapte nave cu legături cu Iran au traversat Strâmtoarea Ormuz după intrarea în vigoare a blocadei militare anunțate de SUA , indică datele de urmărire maritimă citate de news.ro . Mișcările, uneori urmate de întoarceri din drum, arată o aplicare contestată în practică a restricțiilor într-un punct-cheie pentru transportul maritim din regiune. Potrivit furnizorului de date maritime Kpler, blocada impusă de Washington a intrat în vigoare luni, la ora 14:00 GMT (17:00, ora României). Datele de marți arată că cel puțin trei nave plecate din porturi iraniene au reușit să treacă strâmtoarea, iar în total au fost identificate cel puțin șapte nave cu legături cu Iran care au tranzitat după acel moment. Ce nave au fost urmărite și ce încărcături aveau Kpler indică, între navele care au traversat Strâmtoarea Ormuz, următoarele exemple: Christianna (vrachier, pavilion Liberia): a traversat după ce a descărcat 74.000 de tone de porumb în portul iranian Bandar Imam Khomeini; a trecut de insula Larak în jurul orei 16:00 GMT (19:00, ora României) luni. Elpis (petrolier, pavilion Comore): a trecut prin strâmtoare în jurul orei 16:00 GMT; era încărcat cu 31.000 de tone de metanol , după ce a plecat din portul iranian Bushehr pe 31 martie. Argo Maris : apare în sistemele de urmărire ca navă care a traversat, după ce navigase din Iran. În același timp, analiștii maritimi avertizează că, în ultimele săptămâni de conflict din jurul strâmtorii, semnalele navelor din regiune au fost perturbate și manipulate , ceea ce limitează precizia și completitudinea urmăririi. SUA: „Blocada este intactă”; CENTCOM spune că a oprit șase nave Contextul este escaladarea militară din zonă: forțele iraniene au „închis efectiv” strâmtoarea după izbucnirea războiului, odată cu atacurile americane și israeliene asupra Iranului pe 28 februarie, iar SUA și-au anunțat duminică propria blocadă după eșecul negocierilor de pace cu Iranul. Armata americană a transmis marți că blocada a fost menținută și că a oprit șase nave să iasă din porturile iraniene din afara Golfului în primele 24 de ore. Comandamentul regional CENTCOM a afirmat, într-o postare pe X: „Nicio navă nu a trecut de blocada americană și șase nave comerciale s-au conformat instrucțiunilor forțelor americane de a se întoarce pentru a reintra într-un port iranian din Golful Oman.” CENTCOM mai susține că blocada este aplicată „imparțial” împotriva navelor tuturor națiunilor care intră sau ies din porturile și zonele de coastă iraniene, inclusiv porturile din Golful Persic și Golful Oman. Întoarceri din drum și destinații necunoscute Datele de urmărire arată și schimbări de rută. Un petrolier chinezesc, Rich Starry , a traversat strâmtoarea peste noapte (luni-marți) pe o rută de verificare aprobată de Iran, la sud de insula Larak. Kpler indică faptul că nava transporta 31.500 de tone de metanol și se îndrepta spre Sohar (Oman), însă marți, în jurul orei 11:00 GMT (14:00, ora României), s-a întors în Golful Oman și a pornit înapoi spre strâmtoare, cu destinație necunoscută. Totodată, semnalul transponderului AIS (sistem de identificare automată) al navei Elpis pare să se fi oprit luni la ora 23:00 GMT (marți, 02:00, ora României), după traversare, iar poziția sa de marți nu a putut fi determinată. Și Christianna s-a întors în largul coastei Omanului în jurul orei 15:00 GMT (18:00, ora României), cu destinație necunoscută. În lista navelor care au traversat se mai regăsesc vrachierul Manali (care a mai făcut comerț cu Iranul), precum și două nave sub pavilion iranian: portcontainerul Kashan (aflat sub sancțiuni americane) și nava de marfă Moshtari , care ulterior s-a îndreptat către un port iranian din strâmtoare. Navele Rich Starry și Elpis sunt listate de Biroul pentru Controlul Activelor Străine al SUA ca fiind sancționate pentru legături cu Iranul. [...]
Oana Țoiu discută cu ministrul de Externe al Pakistanului despre redeschiderea strâmtorii Ormuz - România propune soluții diplomatice în coaliția internațională condusă de Marea Britanie
România își leagă agenda diplomatică de redeschiderea Strâmtorii Ormuz , pe fondul efectelor în energie și fertilizatori , după ce ministra de Externe Oana Țoiu a discutat cu omologul său pakistanez despre perspectivele de reluare a traficului naval, potrivit G4Media . Țoiu a spus că România resimte „securitatea globală, prețurile crescute din piața de energie și accesul limitat la fertilizatori”, în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu, și a mulțumit Pakistanului pentru eforturile de mediere, pe care le-a descris drept importante pentru obținerea unui acord de încetare a focului și pentru evitarea unei escaladări militare. În același timp, ministra a avertizat că acordul de încetare a focului este „fragil” și a indicat drept prioritate continuarea discuțiilor dintre SUA și Republica Islamică Iran pentru redeschiderea Strâmtorii Ormuz „pentru traficul naval, fără blocaje” și revenirea la regimul de navigație liberă de dinaintea conflictului. „În coordonare cu partenerii noștri internaționali vom continua să îndemnăm la dezescaladare și dialog”, a declarat Oana Țoiu. Ce instrumente invocă România Ministra a precizat că Bucureștiul nu poate rezolva direct problemele din regiune, dar poate contribui „la nivel diplomatic” împreună cu partenerii europeni, inclusiv în „coaliția inițiată de UK pentru eliberarea strâmtorii Hormuz”, din care România face parte. Ea a menționat și cadrul ONU, precum și Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică, unde România are rolul de viceguvernator, potrivit declarațiilor citate. Context economic: comerț și porturi În discuția cu ministrul pakistanez Mohammad Ishaq Dar, Țoiu a mai spus că cele două părți au agreat continuarea dialogului pentru dezvoltarea cooperării bilaterale, cu accent pe creșterea schimburilor comerciale, evaluate în prezent la „aproximativ 150 de milioane de dolari” (aprox. 690 milioane lei). Ea a indicat drept „pas concret” memorandumul de înțelegere semnat în martie pentru colaborarea între Portul Constanța și Portul Karachi, pe care l-a prezentat ca semnal al interesului comun pentru rute comerciale maritime care să susțină creșterea economică. [...]
Țările europene propun un plan de securizare a Strâmtorii Ormuz fără SUA - Operațiunea va include deminare și escortă navală cu flota europeană
Europa pregătește o misiune defensivă în trei faze pentru Strâmtoarea Ormuz , fără SUA la comandă , într-o mișcare care ar putea redesena controlul operațional asupra uneia dintre cele mai sensibile rute maritime pentru energie și comerț, potrivit HotNews . Planul, relatat de The Wall Street Journal și preluat de HotNews, vizează o coaliție internațională „largă”, dar din care ar fi excluse statele „beligerante” – adică Statele Unite, Israelul și Iranul – după cum a spus președintele francez Emmanuel Macron. În același timp, diplomați europeni citați în material susțin că navele europene nu vor opera sub comanda americană. Cum ar arăta operațiunea: trei etape, cu accent pe deminare Publicația americană descrie o operațiune în trei faze, construită în jurul capacităților europene de deminare: stabilirea logisticii pentru eliberarea sutelor de nave blocate; un efort amplu de deminare, folosind flota europeană de peste 150 de nave de dragare a minelor; desfășurarea de fregate și distrugătoare pentru escorte militare, pe modelul Operațiunii Aspides din Marea Roșie. Un element-cheie al planului este că Europa ar avea, potrivit WSJ, capacități de deminare „cu mult” peste cele ale Statelor Unite, care și-au dezafectat o parte importantă din flotă. Format politic: Paris și Londra, fără Washington Inițiativa ar fi prins avânt odată cu „implicarea probabilă” a Germaniei, iar participarea acesteia ar putea fi anunțată chiar joi, potrivit materialului. Vineri, Macron și premierul britanic Keir Starmer urmează să găzduiască o reuniune în format video cu câteva zeci de țări pentru a discuta supravegherea strâmtorii, în condițiile în care SUA nu va lua parte la discuție. Condiția de pornire și coordonarea regională Șeful diplomației franceze, Jean-Noël Barrot, a precizat că misiunea poate fi desfășurată doar după „restabilirea calmului” și încetarea ostilităților. El a mai spus că acțiunile ar urma să fie coordonate cu Iran și Oman, statele aflate la nordul, respectiv la sudul Strâmtorii Ormuz. În paralel, porturile iraniene sunt vizate de o blocadă a armatei americane, care susține că nicio navă nu a reușit să treacă în primele 24 de ore ale operațiunii, desfășurate cu peste 10.000 de militari americani, peste o duzină de nave de război și zeci de avioane de luptă. [...]
SUA impun blocada porturilor iraniene - Teheranul amenință cu represalii și escaladarea tensiunilor în Golful Persic
Blocada navală a SUA asupra porturilor iraniene riscă să scoată de pe piață peste un milion de barili de petrol și să împingă prețurile în sus , într-un moment în care Teheranul amenință cu extinderea conflictului la nivelul întregii regiuni a Golfului, potrivit Stirile Pro TV . Măsura americană este descrisă ca fiind deja în vigoare, iar miza imediată este traficul maritim din jurul Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transporturile de energie. Teheranul consideră blocada o încălcare a suveranității și amenință cu atacarea porturilor din regiunea Golfului, în timp ce China – un cumpărător important de petrol iranian – a catalogat acțiunea drept „periculoasă” și „iresponsabilă”. Ce presupune blocada și cum ar urma să fie aplicată Publicația notează că este „prima zi completă” a blocadei proclamate de Donald Trump asupra navelor care încearcă să intre sau să plece din porturile iraniene. În același timp, patru vase cu legături cu Iranul, aflate sub sancțiuni, au traversat Strâmtoarea Ormuz, iar două dintre ele au legături și cu China. În material sunt prezentate și elemente despre modul de aplicare: atenția ar urma să se concentreze pe marile petroliere care pleacă din Insula Kharg, iar SUA ar folosi sateliți, drone și informații comerciale despre traficul maritim pentru a identifica navele care ies din porturile iraniene spre apele deschise. De ce contează economic: presiune pe piața petrolului și pe China Un efect direct invocat în material este reducerea ofertei de petrol: corespondentul CNN Nick Paton Walsh afirmă că blocada „scoate de pe piață peste un milion de barili de petrol iranian”, ceea ce „va duce probabil la creșterea prețurilor”. În aceeași logică, situația este prezentată ca o problemă majoră pentru China, descrisă drept un client important al Iranului. Beijingul a condamnat blocada, iar Ministerul de Externe chinez a avertizat că intensificarea desfășurării militare și acțiunile de blocadă ar amplifica tensiunile și ar afecta siguranța navigației în strâmtoare. Escaladare și calendar: termenul de 21 aprilie Teheranul denunță blocada ca „act de piraterie maritimă” și amenință că va răspunde lovind „toate porturile din regiunea Golfului” și că nu va mai permite „niciun fel de trafic în Golf”, potrivit materialului. Pe plan diplomatic, Stirile Pro TV menționează, citând NBC, că negocierile dintre SUA și Iran ar putea fi reluate în această săptămână. Donald Trump a lansat un nou avertisment pentru Teheran în contextul unui termen-limită: dacă nu se ajunge la un acord până pe 21 aprilie, când expiră armistițiul de două săptămâni. Ce se discută în negocieri, potrivit presei americane Potrivit New York Times, la discuțiile de la Islamabad, Teheranul ar fi propus suspendarea activității nucleare pentru o perioadă de până la cinci ani, idee respinsă de americani, care ar fi insistat pentru un moratoriu de 20 de ani. Publicația nu oferă detalii suplimentare despre stadiul negocierilor sau despre un posibil compromis. [...]
