Știri
Știri din categoria Externe
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului, potrivit Adevărul. Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri.
Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”.
Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent.
Inițiativa ar urma să fie:
În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”.
Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine.
Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă.
Recomandate
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Donald Trump leagă o viitoare întâlnire cu Xi Jinping de miza Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol , sugerând că discuția ar putea avea implicații directe pentru fluxurile energetice și, implicit, pentru piețe, potrivit Adevărul . Președintele SUA a scris pe platforma sa, Truth Social, că întrevederea cu liderul Chinei „va fi una specială și, potențial, istorică”, fără să ofere însă detalii despre data exactă a întâlnirii. În mesaj, Trump a afirmat că Xi Jinping ar fi „foarte bucuros” că Strâmtoarea Hormuz „este deschisă și/sau se deschide rapid”, iar el „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirea, adăugând că „se vor realiza multe lucruri”. De ce contează: Ormuz, nod strategic pentru petrol și un test de coordonare SUA–China Trump a legat explicit discuțiile cu Xi de decizia privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. În același context, el a susținut că Beijingul este „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii. Totodată, Trump a afirmat că, în urma acestor discuții, „au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran”, prezentând o posibilă componentă de securitate regională asociată subiectului energetic. Ce lipsește din anunț Deși a vorbit despre o întâlnire „peste câteva săptămâni” și despre un caracter „istoric”, Trump nu a precizat: data și locul întrevederii; agenda concretă sau eventuale angajamente asumate de părți; un calendar pentru pașii următori legați de Strâmtoarea Ormuz. [...]
Aleksandr Lukașenko susține că mandatul de patru ani al unui președinte american limitează orice schimbare majoră , afirmând că Donald Trump „nu va reuși să realizeze lucruri semnificative” în intervalul standard al unei administrații, potrivit Stirile Pro TV . Declarațiile au fost făcute sâmbătă, într-un interviu acordat postului rus RT, în care liderul de la Minsk a descris mandatul președintelui SUA drept „limitat în timp”. Materialul este relatat de EFE, conform aceleiași surse. „Cine este el? Un lider vremelnic, are patru ani la dispoziție. Ce va putea face în patru ani? Nimic. Nu va face nimic. De aceea un președinte are nevoie de timp.” Critica lui Lukașenko: mandatele scurte ar împinge liderii spre interese personale Lukașenko, aflat la conducerea Belarusului din 1994, a criticat în termeni generali liderii occidentali, susținând că durata redusă a mandatelor îi determină să urmărească interese personale, nu obiective pe termen lung. În acest context, i-a vizat direct pe Emmanuel Macron și pe Friedrich Merz. „Sunt vremelnici. Au venit, au preluat controlul și au plecat. Aceasta este baza politicilor lor. Nu se gândesc la popoarele Franței, Germaniei sau ale altor țări. Și aceasta este problema lor.” „Multivectorial” și negocieri dificile cu Occidentul Liderul belarus a admis că negocierile cu Occidentul sunt dificile, dar a spus că este dispus să participe la acestea, cu prioritatea declarată a intereselor naționale. În același registru, a afirmat că Minsk trebuie să urmeze o politică externă „multivectorială ” — adică orientată pe mai multe direcții — adaptată condițiilor economice. „Indiferent de negocierile purtate Occidentul, înțeleg că nu sunt «fiul lor de cățea».” „Mă vor mesteca și apoi mă vor scuipa cu mare plăcere. Înțeleg perfect acest lucru.” Deși a declarat în repetate rânduri că ar putea renunța la putere, Lukașenko conduce Belarusul din 1994, în pofida criticilor și condamnărilor venite din partea comunității internaționale, mai notează sursa. [...]
Rusia pune pe masă relansarea cooperării economice cu SUA ca element-cheie al unei posibile „destinderi diplomatice” cu administrația președintelui american Donald Trump , potrivit Economica , care citează Agerpres. În același context, șeful diplomației ruse, Serghei Lavrov , a afirmat că Rusia își dorește discuții cu Donald Trump despre viitoarele relații cu Moscova. Miza, așa cum este prezentată în material, este repoziționarea relației bilaterale printr-un pachet în care componenta economică are un rol central. Lavrov a mai spus că NATO „nu este în cea mai bună formă”, dar a adăugat că Rusia nu se va amesteca în afacerile interne ale alianței, notează Agerpres. Materialul nu oferă detalii despre calendarul sau formatul unor eventuale discuții și nici despre conținutul concret al „cooperării economice” invocate, astfel că rămâne neclar ce pași ar urma să fie propuși și în ce condiții. [...]
Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]
Rusia ar urma să intensifice atacurile informaționale și hibride asupra UE și NATO pentru a slăbi sprijinul acordat Ucrainei, pe fondul evaluării de la Moscova că acesta este „momentul potrivit” pentru a „destabiliza” Occidentul, potrivit Mediafax , care citează o avertizare a Centrului pentru Combaterea Dezinformării (CCD) din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei . Semnalul vine într-un moment în care miza nu este doar militară, ci și de coeziune politică în interiorul UE și al Alianței Nord-Atlantice: presiunea prin operațiuni „hibride” (un amestec de acțiuni sub pragul războiului deschis, precum manipulare informațională, provocări și alte forme de influență) urmărește, conform mesajului ucrainean, reducerea susținerii pentru Kiev. Ce spune CCD despre planurile Rusiei Potrivit Ukrinform , Andriy Kovalenko, șeful CCD, a transmis pe Telegram că Rusia se pregătește să intensifice „provocările informaționale și hibride” împotriva Europei „în viitorul apropiat”. „În viitorul apropiat, Rusia va intensifica provocările informaționale și hibride împotriva Europei.” Kovalenko susține că șeful Serviciului de Informații Externe al Rusiei, Serghei Narîșkin, l-ar fi convins pe Vladimir Putin că acum este momentul potrivit pentru a presa UE și NATO „cu amenințări”, în scopul slăbirii sprijinului pentru Ucraina. Scenarii de război avute în vedere la Kremlin, potrivit Ukrinform În același context, Ukrinform afirmă că Kremlinul ar analiza „cel puțin trei scenarii” pentru evoluția războiului împotriva Ucrainei: un conflict prelungit; o încercare de „înghețare” a războiului; o extindere a agresiunii împotriva țărilor NATO. Informațiile privind scenariile sunt prezentate în material ca relatare Ukrinform; articolul nu oferă detalii suplimentare despre conținutul sau probabilitatea fiecărui scenariu. [...]
