Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce riscul unui nou șoc pe piața petrolului, însă negocierile SUA–Iran rămân fragile, pe fondul disputei privind stocurile de uraniu îmbogățit, potrivit G4Media.
Iranul a respins ideea transferului în străinătate a stocurilor sale de uraniu îmbogățit, la o zi după ce Donald Trump a sugerat că un acord ar fi „aproape”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghai, a declarat la televiziunea de stat că „uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri”, subliniind importanța subiectului pentru Teheran.
În paralel, Trump a afirmat că nu mai există „blocaje” în calea ajungerii la un acord și a susținut că iranienii „au fost de acord să ne dea înapoi praful nuclear”, referindu-se la stocurile de uraniu puternic îmbogățit.
În acest context, Iranul a anunțat vineri redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă esențială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi. Președintele american a salutat imediat decizia și a susținut că Republica Islamică s-ar fi angajat să „nu mai închidă niciodată” strâmtoarea, dar a adăugat că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare” până la finalul negocierilor.
Baghai a replicat că deciziile privind Ormuz „nu se decid online” și a avertizat asupra unui posibil răspuns iranian la blocada navală, pe care a descris-o drept o „încălcare a armistițiului”.
Potrivit informațiilor prezentate, Iranul deține încă uraniu puternic îmbogățit la 60% (aproape de pragul de 90% necesar pentru o armă nucleară) și uraniu îmbogățit la 20%, nivel considerat critic pentru o îmbogățire rapidă la 60% și apoi la 90%. Teheranul neagă că urmărește obținerea de arme nucleare.
Soarta stocurilor rămâne incertă și din cauza refuzului Iranului de a permite accesul inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la siturile nucleare afectate. În plus, purtătorul de cuvânt al MAE iranian a indicat că discuțiile actuale ar viza în primul rând „încheierea războiului”, iar „gama subiectelor discutate s-a lărgit”.
Baghai a mai spus că ridicarea sancțiunilor internaționale care afectează economia iraniană și compensarea pagubelor din timpul războiului sunt teme importante pentru Teheran.
Recomandate
Riscul unei escaladări militare SUA–Iran crește pe termen scurt , după ce un emisar american a spus că un atac ar putea avea loc chiar în acest weekend, potrivit HotNews . Declarația îi aparține lui Tom Barrack, ambasador al SUA la Ankara și emisar special pentru Siria, care a vorbit într-un interviu acordat influencerului Mario Nawfal. Întrebat dacă un atac ar putea avea loc în weekend, Barrack a răspuns: „Ar putea avea loc un atac în acest weekend? Absolut”. În același interviu, Barrack a susținut că președintele Donald Trump „este deschis unui acord” și că SUA ar fi la masa negocierilor „de luni și luni de zile”, în condițiile în care discuțiile dintre Washington și Teheran sunt descrise ca fiind în impas. Context: negocieri blocate și semnale politice contradictorii Potrivit informațiilor prezentate, blocajul în discuțiile SUA–Iran vine la aproape opt luni de la începutul conflictului declanșat de atacurile lansate de SUA și Israel asupra Iranului. În paralel, Trump a spus în mai multe rânduri că va lua „în curând” o decizie privind Iranul, indicând că ar putea alege o abordare „mai blândă” sau „mai dură”. Totodată, el sugerase anterior că o astfel de decizie nu va veni înainte de alegerile de la mijlocul mandatului din SUA, programate pe 3 noiembrie. Poziția Israelului: „răsturnarea” regimului, singura opțiune Pe fondul acestor evoluții, premierul israelian Benjamin Netanyahu a declarat miercuri că „răsturnarea” regimului iranian este singura opțiune pentru a elimina amenințarea reprezentată de Teheran, conform relatării citate. Informațiile rămân, deocamdată, la nivel de declarații și evaluări politice, fără un anunț oficial privind o decizie de atac. [...]
Atacurile lui Barack Obama la adresa lui Donald Trump ridică miza politică pe tema integrității și a influenței intereselor private, cu potențiale efecte asupra agendei economice și a piețelor energetice , într-un moment în care controlul Congresului poate limita sau accelera deciziile administrației de la Casa Albă, potrivit Mediafax . Cu zece zile înaintea alegerilor intermediare din 3 noiembrie, fostul președinte american a participat la mitinguri electorale în Cleveland și Detroit, cerând alegătorilor să voteze candidații democrați pentru a „limita puterea” administrației republicane. În Michigan, Obama a făcut campanie pentru Abdul El-Sayed, candidat democrat la Senatul SUA, aflat în competiție cu republicanul Mike Rogers. „Întrerupătorul de circuit”: mesajul politic vizează controlul asupra Congresului Obama a descris scrutinul drept un „întrerupător de circuit” care ar putea tempera ceea ce el a numit excesele președinției lui Trump. „Trebuie să acționăm asupra acestui întrerupător, pentru a readuce responsabilitatea în acest guvern”, a declarat fostul președinte. Miza este controlul asupra Congresului, care va influența capacitatea administrației Trump de a-și promova agenda în a doua parte a mandatului. Acuzații de corupție și interes personal: tema care poate alimenta presiunea publică În discursul din Michigan, Obama a reluat criticile democraților la adresa lui Trump și a republicanilor care, susține el, îi susțin acțiunile. Potrivit Reuters, Obama a afirmat: „Nu am mai văzut un președinte care să exceleze atât de mult în escrocherii pe banii contribuabililor.” El l-a acuzat pe Trump și de folosirea funcției în interes personal, susținând că administrația sa a ajuns să reprezinte „un guvern corupt, incompetent sau lipsit de acțiune”. Casa Albă nu a răspuns imediat unei solicitări Reuters de comentariu, mai notează sursa citată. În același context, Mediafax menționează o cercetare Reuters/Ipsos realizată în august, potrivit căreia: 63% dintre americani considerau că președintele și familia sa au obținut în mod necorespunzător beneficii financiare din criptomonede după revenirea lui Trump la Casa Albă, în anul precedent; 69% dintre respondenți considerau că deciziile politice sunt influențate de interesele comerciale private ale lui Trump. Iran și Strâmtoarea Ormuz : implicații pentru exportatorii de petrol și piețele energetice Obama a contestat și afirmațiile administrației Trump privind o victorie împotriva Iranului, susținând că războiul ar fi oferit Teheranului o influență economică mai mare. În material se arată că amenințările privind atacarea transporturilor maritime prin Strâmtoarea Ormuz au provocat îngrijorări în rândul exportatorilor de petrol. „Iranul are acum drept de veto asupra Strâmtorii Ormuz, pe unde trece petrolul pentru a ajunge în lume”, a declarat Obama. Mediafax subliniază că Strâmtoarea Ormuz este o rută maritimă strategică pentru transporturile internaționale de petrol, iar eventualele perturbări ale traficului pot afecta piețele energetice. Critici colaterale: priorități administrative și renovările Casei Albe În aceeași serie de apariții, Obama a ironizat prioritățile administrației republicane, inclusiv pe secretarul Apărării, Pete Hegseth, pentru accentul pus pe aspectul fizic și nivelul de testosteron al militarilor. De asemenea, a făcut remarci sarcastice despre renovările Casei Albe, criticând stilul decorativ ales pentru reședința prezidențială. Alegerile din 3 noiembrie urmează să stabilească noua componență a Congresului, iar rezultatul va cântări în modul în care administrația Trump își poate continua agenda politică în perioada următoare. [...]
Planurile SUA de a extinde lista de ținte, inclusiv infrastructura energetică iraniană, cresc riscul unei escaladări cu efecte economice regionale , pe fondul unor informații despre posibile atacuri iraniene împotriva unor oficiali americani, potrivit Adevărul . În paralel, președintele Donald Trump ar lua în calcul o nouă rundă de lovituri majore, în timp ce Iranul transmite că își lărgește propria listă de ținte. Potrivit unei analize The New York Times , citată de publicație, riscul unei escaladări este amplificat de calculele politice ale liderilor implicați și de apropierea unor alegeri importante în SUA și Israel. Oficiali americani și aliați europeni susțin că, în ultimele săptămâni, s-au intensificat informațiile despre posibile comploturi iraniene. Ce ținte sunt luate în calcul și de ce contează economic În scenariile analizate de partea americană intră atacuri împotriva ambasadorilor SUA din Orientul Mijlociu și a unor oficiali aflați pe teritoriul Statelor Unite. Informațiile sunt clasificate, iar amploarea și capacitatea Iranului de a le pune în aplicare rămân dificil de evaluat. În același timp, planurile elaborate de Comandamentul Central al SUA ar include o listă extinsă de ținte în Iran, între care: infrastructura energetică; alte obiective considerate esențiale pentru economia iraniană. Miza este că lovirea infrastructurii energetice ar muta conflictul într-o zonă cu impact economic direct, prin afectarea capacității Iranului de a-și susține economia și, potențial, prin creșterea tensiunilor în regiune. Iranul vorbește despre „război asimetric” și extinderea țintelor Pe partea iraniană, oficiali au transmis că țara se pregătește pentru eventuale atacuri-surpriză și că nu mai consideră anumite categorii de ținte în afara limitelor conflictului. Doi oficiali iranieni, dintre care unul din cadrul Gardienilor Revoluției , au confirmat pentru The New York Times intențiile de a viza americani, invocând atacurile israeliene și americane în care au fost uciși oficiali iranieni și membri ai familiilor acestora. Un consilier de rang înalt al președintelui Parlamentului iranian, Mahdi Mohammadi, a avertizat că următoarea etapă ar putea fi decisivă și bazată pe tactici de „război asimetric” (adică lovituri punctuale și metode neconvenționale, în locul unei confruntări militare clasice). „Ne aflăm într-o fază surprinzătoare a războiului și nu vom duce un război clasic”, a declarat Mohammadi. „Va fi un război asimetric, acerb și decisiv, care va viza punctele forte și punctele slabe ale inamicului.” Factorul electoral și riscul de eroare de calcul Tensiunile sunt alimentate și de apropierea alegerilor din SUA și Israel, care pot influența deciziile politice. Trump a declarat că nu va ataca înaintea alegerilor intermediare americane, programate în mai puțin de zece zile, dar a sugerat că situația s-ar putea schimba ulterior. În Israel, premierul Benjamin Netanyahu se confruntă, la rândul său, cu un scrutin care poate modifica echilibrul politic intern. Analiza citată avertizează că informațiile incomplete sau interpretate greșit și o eroare de calcul pot declanșa o escaladare rapidă, într-un context în care ambele tabere se pregătesc pentru reluarea luptelor. [...]
Donald Trump spune că SUA ar urma să facă afaceri atât cu Ucraina, cât și cu Rusia după încheierea războiului , conturând o abordare în care normalizarea relațiilor comerciale devine parte a arhitecturii post-conflict, potrivit Kyiv Post . Declarația a fost făcută sâmbătă, 24 octombrie, în fața jurnaliștilor, când Trump a spus că se așteaptă la „angajament economic normalizat” cu ambele țări după încetarea ostilităților. În aceeași logică, el a afirmat că, odată ce războiul se termină, „vom face afaceri cu Ucraina și cu Rusia”. Tarifele ca instrument politic: presiune teoretică, efect practic limitat Mesajul despre relații comerciale post-război vine la scurt timp după un miting electoral în Florida (vineri, 23 octombrie), unde Trump a avansat ideea unor tarife de import de 200% pentru Ucraina și Rusia, ca posibilă pârghie de presiune pentru o soluție diplomatică. Totuși, Trump a admis că astfel de măsuri ar avea probabil un impact redus, invocând volumele mici ale comerțului bilateral: „Dar nu cumpărăm suficient ca să le facem asta, deci nu funcționează.” Context: sancțiuni amânate și pauză la tarifele prevăzute de lege În fundal, administrația americană a folosit tot mai mult restricții comerciale, derogări de la tarife și acorduri comerciale ca instrumente de politică externă înaintea alegerilor de la mijloc de mandat din 3 noiembrie, notează publicația. În paralel, președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a susținut că Trump are „pârghii legale” pentru a-l constrânge pe Vladimir Putin să negocieze și a indicat că sancțiuni bipartizane aprobate de Congres ar fi rămas neaplicate la nivelul Casei Albe. Kyiv Post mai arată că dezbaterea despre relațiile comerciale se suprapune peste o decizie recentă a lui Trump de a suspenda sancțiuni și taxe comerciale prevăzute în „ Lindsey O. Graham Sanctioning Russia and Iran Act of 2026 ”. Pe 16 octombrie, Trump a semnat un ordin executiv care a invocat o secțiune din acest act pentru a renunța temporar la tarife obligatorii care urmau să intre în vigoare la 48 de ore după acel moment. Secretarul de stat Marco Rubio a justificat suspendarea ca o pauză de 60 de zile, pentru evaluarea efectelor economice mai largi, inclusiv asupra economiilor terțe dependente de petrolul rusesc, cum este India. De ce contează Semnalul că Washingtonul ar putea urmări reluarea afacerilor cu ambele părți după război mută discuția din zona strict militară în cea a instrumentelor economice: tarife, sancțiuni și derogări care pot influența atât negocierile, cât și arhitectura economică post-conflict. În același timp, chiar Trump indică o limitare practică majoră a „armei tarifare” în acest caz: nivelul redus al schimburilor comerciale directe. [...]
Irakul își întărește controlul la frontieră ca să evite escaladarea cu Iranul potrivit The Jerusalem Post , pe fondul a circa 1.000 de lovituri atribuite Teheranului asupra Kurdistanului irakian și a aproximativ 600 de atacuri ale milițiilor susținute de Iran în interiorul Irakului, majoritatea vizând facilități diplomatice americane. Bagdadul a închis în această săptămână unele puncte de trecere a frontierei cu Iranul, inclusiv Al-Sheeb (în sud), invocând nevoia de modernizare a infrastructurii de securitate și a celei tehnice. Iranul a criticat decizia, susținând că nu a fost notificat în avans și respingând acuzațiile că prin punctele de frontieră ar intra în Irak droguri și valută contrafăcută, conform unui reportaj Rudaw citat de publicație. În același timp, autoritățile din Kurdistanul irakian încearcă să reducă riscul ca regiunea să fie folosită ca pretext pentru o nouă rundă de tensiuni. Guvernul Regional al Kurdistanului (KRG) a negat că forțe ucrainene, unități militare sau drone ar opera de pe teritoriul său, iar Ministerul de Interne al KRG a descris acuzațiile drept „nefondate”, potrivit agenției irakiene INA. Publicația notează că sursa acestor informații rămâne neclară. De ce contează: frontieră, logistică și risc de întreruperi Închiderea unor puncte de trecere și accentul pus pe „upgrade-uri” de securitate indică o abordare operațională de limitare a incidentelor la graniță, într-un moment în care Irakului îi crește expunerea la presiuni simultane: lovituri asupra Kurdistanului și atacuri ale milițiilor pro-iraniene în interiorul țării. Pentru companii, transportatori și fluxuri comerciale, astfel de măsuri pot însemna timpi mai mari de tranzit și rute alternative, chiar dacă articolul nu oferă date despre volume sau impact economic direct. Publicația mai menționează că punctul Al-Sheeb ar fi în apropierea unei zone asociate cu un atac cu dronă lansat de o miliție susținută de Iran asupra conductei saudite East-West, în septembrie. Tot Rudaw a relatat că, drept reacție, omul de afaceri iranian Babak Zanjani ar fi cerut restricții pentru petrolierele irakiene care tranzitează Strâmtoarea Hormuz — un element care, dacă ar evolua în măsuri concrete, ar ridica miza pentru exporturile de petrol ale Irakului, însă materialul nu indică vreo decizie oficială în acest sens. Măsuri paralele: coordonare de securitate cu Iordania și atenție la granița cu Siria Pe lângă frontiera cu Iranul, Bagdadul își consolidează cooperarea regională. Potrivit INA, ministrul irakian de Interne, Yasser al-Maliki, a discutat telefonic cu omologul său iordanian, Mazen al-Faraya, despre extinderea coordonării între ministere, într-un context în care Irakul încearcă să gestioneze riscurile de securitate la granițe. Irakul își intensifică și supravegherea la frontiera vestică cu Siria: ministrul Apărării, Nayef Mukayif al-Shammari, a făcut o inspecție aeriană a unităților desfășurate de-a lungul graniței Irak–Siria în provincia Nineveh, pentru a evalua poziționarea și nivelul de pregătire operațională, conform aceleiași agenții. În ansamblu, măsurile descrise conturează o strategie de reducere a riscului de „antrenare” într-un conflict mai larg cu Iranul, prin control mai strict al frontierelor și prin semnale de neutralitate din partea Kurdistanului irakian, într-un climat de securitate deteriorat. [...]
Iran ar fi intrat în „stadii avansate” ale unor planuri de asasinat care vizează diplomați și oficiali americani , potrivit informațiilor prezentate de The Jerusalem Post , care citează relatări din The New York Times și confirmări din partea unui oficial american. Doi oficiali iranieni, inclusiv un membru al Corpului Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), au declarat pentru The New York Times că americanii ar fi considerați „ținte legitime” („fair game”), invocând faptul că Israelul și SUA ar fi atacat și ucis numeroși oficiali iranieni, precum și membri ai familiilor acestora. În același timp, aceștia ar fi confirmat rapoarte ale serviciilor de informații americane potrivit cărora Iranul își crește capacitatea de a executa efectiv astfel de comploturi, inclusiv împotriva unor civili. Ce spun evaluările americane: avertisment la nivelul conducerii SUA Publicația notează că un oficial american a confirmat vineri pentru The Jerusalem Post că secretarul de stat și consilierul pentru securitate națională Marco Rubio a primit un memorandum de informații care avertizează că Iranul „a crescut semnificativ” eforturile de a viza oficiali și cetățeni americani, iar planurile pentru atacuri letale ar fi ajuns în „stadii avansate”. Confirmarea vine după ce Axios a obținut un memorandum datat 23 octombrie, trimis de directorul comunității de informații, Jay Clayton, către Rubio, cu o copie către directorul CIA, John Ratcliffe . Potrivit materialului, șeful informațiilor ar fi avertizat că datele privind comploturile iraniene sunt relevante pentru un grup mai larg de persoane decât cele care au, în prezent, autorizare de acces. Implicația operațională: posibile rețele și risc intern în SUA Un oficial american citat în articol spune că există indicii care sugerează prezența în SUA a unor operativi iranieni care „nu sunt doar cetățeni iranieni”. Același oficial a adăugat însă o nuanță importantă: astfel de operativi ar tinde să își exagereze capacitatea reală de a desfășura atacuri atunci când comunică înapoi către Iran. În ansamblu, informațiile descriu o escaladare cu potențial direct asupra securității interne și a protecției personalului diplomatic american, în contextul în care Iranul s-ar pregăti și pentru posibilitatea unei lovituri israeliene sau americane, ceea ce ar deschide „o nouă fază” a conflictului în curs, potrivit articolului. [...]
