Știri
Știri din categoria Externe
Redeschiderea Strâmtorii Ormuz reduce riscul unui nou șoc pe piața petrolului, însă negocierile SUA–Iran rămân fragile, pe fondul disputei privind stocurile de uraniu îmbogățit, potrivit G4Media.
Iranul a respins ideea transferului în străinătate a stocurilor sale de uraniu îmbogățit, la o zi după ce Donald Trump a sugerat că un acord ar fi „aproape”. Purtătorul de cuvânt al Ministerului de Externe, Esmail Baghai, a declarat la televiziunea de stat că „uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri”, subliniind importanța subiectului pentru Teheran.
În paralel, Trump a afirmat că nu mai există „blocaje” în calea ajungerii la un acord și a susținut că iranienii „au fost de acord să ne dea înapoi praful nuclear”, referindu-se la stocurile de uraniu puternic îmbogățit.
În acest context, Iranul a anunțat vineri redeschiderea Strâmtorii Ormuz, rută maritimă esențială pentru comerțul mondial cu hidrocarburi. Președintele american a salutat imediat decizia și a susținut că Republica Islamică s-ar fi angajat să „nu mai închidă niciodată” strâmtoarea, dar a adăugat că blocada americană asupra porturilor iraniene rămâne „pe deplin în vigoare” până la finalul negocierilor.
Baghai a replicat că deciziile privind Ormuz „nu se decid online” și a avertizat asupra unui posibil răspuns iranian la blocada navală, pe care a descris-o drept o „încălcare a armistițiului”.
Potrivit informațiilor prezentate, Iranul deține încă uraniu puternic îmbogățit la 60% (aproape de pragul de 90% necesar pentru o armă nucleară) și uraniu îmbogățit la 20%, nivel considerat critic pentru o îmbogățire rapidă la 60% și apoi la 90%. Teheranul neagă că urmărește obținerea de arme nucleare.
Soarta stocurilor rămâne incertă și din cauza refuzului Iranului de a permite accesul inspectorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) la siturile nucleare afectate. În plus, purtătorul de cuvânt al MAE iranian a indicat că discuțiile actuale ar viza în primul rând „încheierea războiului”, iar „gama subiectelor discutate s-a lărgit”.
Baghai a mai spus că ridicarea sancțiunilor internaționale care afectează economia iraniană și compensarea pagubelor din timpul războiului sunt teme importante pentru Teheran.
Recomandate
Iranul amenință că va închide din nou Strâmtoarea Ormuz dacă SUA mențin blocada navală , un scenariu care ar readuce rapid presiune pe transportul maritim și pe fluxurile energetice din Golf, potrivit Agerpres , care citează presa iraniană preluată de agenția EFE. Mesajul a fost relatat de agențiile iraniene Fars și Tasnim, apropiate de Corpul Gardienilor Revoluției Islamice (IRGC), citând surse din jurul Consiliului Suprem de Securitate Națională al Iranului. Potrivit acestora, dacă „blocada maritimă” continuă, Teheranul ar considera-o o încălcare a armistițiului, iar tranzitul prin strâmtoare ar fi „închis” din nou. Redeschidere condiționată până la finalul armistițiului Ministrul iranian de externe, Abbas Araqchi, a anunțat vineri mai devreme redeschiderea strâmtorii pentru navele comerciale până la sfârșitul armistițiului cu SUA, care expiră miercurea viitoare, după începerea armistițiului din Liban anunțat joi. Presa iraniană susține că redeschiderea ar fi condiționată de trei cerințe: navele să își coordoneze trecerea cu forțele iraniene; să urmeze ruta desemnată de Teheran; să nu aibă legături cu „țările inamice”, respectiv SUA și Israel. În material se precizează că ruta navigabilă ar include un culoar de intrare și unul de ieșire din strâmtoare. Poziția SUA: blocada rămâne până la un acord La scurt timp după anunțul privind redeschiderea, președintele american Donald Trump a transmis că va menține blocada navală asupra porturilor iraniene până când se va ajunge la un acord de încetare a ostilităților cu Iranul. Potrivit informațiilor citate de Agerpres, Trump a ordonat blocada după eșecul negocierilor desfășurate în weekend la Islamabad. Separat, un oficial de rang înalt din IRGC, citat de Reuters, a menționat și o a patra condiție: deblocarea activelor Iranului înghețate în străinătate prin sancțiuni. [...]
Iranul respinge ideea transferului uraniului îmbogățit către SUA, complicând negocierile care ar putea include și deblocarea unor active de 20 mld. dolari (aprox. 92 mld. lei), potrivit Libertatea . Teheranul îl contrazice astfel pe președintele american Donald Trump , care a susținut că Iranul ar fi fost de acord să predea materialul nuclear. Ministerul iranian de Externe a negat vineri că negociatorii ar fi acceptat să cedeze Statelor Unite uraniul îmbogățit. Purtătorul de cuvânt Esmail Baghaei, citat de televiziunea de stat, a insistat că uraniul îmbogățit „nu va fi transferat nicăieri” și a legat subiectul de o linie roșie de suveranitate. „Uraniul îmbogățit al Iranului nu va fi transferat nicăieri. Așa cum pământul iranian este sacru pentru noi, această chestiune este de mare importanță pentru noi.” Divergența cu declarațiile lui Trump Declarația iraniană vine după ce Donald Trump a afirmat că Iranul ar fi fost de acord să predea Statelor Unite „tot «praful» nuclear” și să nu dețină arme nucleare în următorii 20 de ani. În același timp, agenția iraniană de presă Mizan a scris că nu există niciun acord privind „transferul uraniului îmbogățit către Statele Unite”, subliniind că tema „nici nu a fost discutată”. Miza financiară: active înghețate și condițiile unui posibil acord În planul negocierilor, CNN relatează că discuțiile pentru un acord care să ducă la oprirea războiului sunt, deocamdată, blocate de divergențe majore, inclusiv pe tema recuperării materialelor nucleare iraniene. Potrivit CNN și Axios , care citează surse familiarizate cu discuțiile dintre Teheran și Washington D.C., administrația Trump ar lua în calcul deblocarea unor active iraniene de 20 de miliarde de dolari (aprox. 92 mld. lei) în schimbul uraniului îmbogățit. Trump a respins însă ideea unei componente financiare: „Nu se va face niciun schimb de bani, sub nicio formă.” În lipsa unui acord asupra transferului uraniului îmbogățit — punct pe care Teheranul îl neagă explicit — rămâne neclar dacă pachetul discutat (inclusiv deblocarea activelor) are șanse să avanseze sau va rămâne blocat la nivel de ipoteză. [...]
Reluarea tranzitului civil prin Strâmtoarea Ormuz a fost testată de un vas de croazieră fără pasageri, primul care a traversat zona de la izbucnirea conflictului din Orientul Mijlociu, potrivit Adevărul . Mișcarea este relevantă pentru comerțul maritim deoarece semnalează o posibilă normalizare operațională pe o rută strategică, însă doar în condițiile unui armistițiu descris ca fragil. Nava identificată de serviciul de monitorizare a traficului naval MarineTraffic este Celestyal Discovery , un vas sub pavilion maltez, menționat de Euronews. Potrivit informațiilor citate, vasul nu avea pasageri la bord, a plecat din Dubai vineri după ce a stat la doc 47 de zile și se îndreaptă spre Oman, unde ar urma să ajungă sâmbătă. De ce contează: redeschidere condiționată de armistițiu Redeschiderea Strâmtorii Ormuz vine după ce Iranul și Statele Unite au anunțat că această cale navigabilă va fi complet deschisă traficului comercial pe durata armistițiului. Teheranul a confirmat oficial reluarea navigației, într-un context regional tensionat, marcat de încetarea temporară a focului dintre Israel și Liban. Riscul operațional rămâne ridicat În pofida reluării tranzitului, situația este prezentată ca volatilă. Hezbollah, susținut de Iran, a anunțat că își menține forțele în stare de alertă și a avertizat că va reacționa dacă Israelul ar încălca armistițiul. Corpul Gărzilor Revoluționare Islamice a transmis, la rândul său, că este pregătit să răspundă „cu forță devastatoare” în cazul unei agresiuni din partea Statelor Unite sau a Israelului. De partea cealaltă, ministrul israelian al Apărării, Israel Katz, a declarat că armata va continua să controleze teritoriile ocupate în sudul Libanului și să acționeze împotriva infrastructurii considerate a aparține Hezbollah. El a susținut că obiectivul strategic – dezarmarea grupării – nu a fost atins și că sudul Libanului nu este complet demilitarizat, iar Israelul ia în calcul reluarea acțiunilor militare după expirarea armistițiului dacă demersurile diplomatice nu dau rezultate. [...]
Aproape 10.800 de atacuri revendicate de IDF asupra Iranului ridică miza operațională a conflictului și amplifică presiunea asupra unui armistițiu condiționat , potrivit news.ro , care citează noile cifre publicate de Forțele de Apărare Israeliene . IDF susține că a efectuat „aproximativ 10.800” de atacuri asupra Iranului. În același timp, agenția „Human Rights Activists News Agency” (Hrana), cu sediul în SUA, a raportat un bilanț de 1.701 civili iranieni morți până la 7 aprilie, data la care președintele american Donald Trump a anunțat un armistițiu condiționat de două săptămâni cu Iranul. Extinderea operațiunilor: cifre și fronturi multiple Pe lângă Iran, IDF afirmă că este responsabilă pentru: peste 14.900 de lovituri de artilerie în Liban; 2.500 de lovituri aeriene în Liban; lovirea a aproximativ 165 de clădiri cu mai multe etaje. Costul uman și presiunea asupra infrastructurii civile în Liban Autoritățile sanitare libaneze afirmă că 2.100 de persoane au fost ucise în cele șase săptămâni de conflict din Liban. Totodată, peste un milion de oameni ar fi fost strămutați, adică aproximativ una din cinci persoane din populația țării. În lipsa unor detalii suplimentare în material despre mecanismul și condițiile armistițiului menționat, rămâne neclar cum se vor reflecta aceste cifre în evoluția negocierilor și în ritmul operațiunilor militare în perioada următoare. [...]
Donald Trump a respins implicarea NATO în Strâmtoarea Ormuz, într-un moment în care redeschiderea rutei a calmat piețele și a coborât prețul petrolului , potrivit Adevărul . Președintele SUA susține că a fost „sunat de NATO” după încheierea tensiunilor din zonă și că le-a cerut „să stea departe”, criticând Alianța în termeni duri. Într-o postare pe Truth Social, Trump a afirmat că NATO a întrebat dacă este nevoie de ajutor, iar răspunsul său a fost negativ. El a descris organizația drept „inutilă atunci când este nevoie” și „tigru de hârtie”, adăugând că ar accepta prezența lor doar „dacă vor doar să-și încarce navele cu petrol”. Miza: securitatea transportului maritim și efectul asupra pieței petrolului Declarațiile vin pe fondul discuțiilor europene despre o prezență coordonată în zonă. Premierul britanic Keir Starmer și președintele francez Emmanuel Macron au anunțat la Paris formarea unei „misiuni multinaționale” pentru protejarea navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz și sprijinirea operațiunilor de deminare, potrivit Independent . Inițiativa ar urma să fie: „strict defensivă”, conform liderilor europeni; coordonată printr-o conferință de planificare militară la Londra; susținută, la nivel de intenție, de „peste o duzină de state”, care și-au exprimat disponibilitatea de a contribui. Context: redeschiderea Strâmtorii Ormuz și reacția piețelor În paralel, Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz pentru traficul comercial, decizie salutată de Washington, notează Adevărul, care trimite la relatările sale anterioare despre subiect: „Iranul a anunțat redeschiderea Strâmtorii Ormuz” și „Decizia de redeschidere a Strâmtorii Ormuz”. Trump a spus, la rândul său, că strâmtoarea este „complet deschisă și pregătită pentru trafic deplin” și a susținut că Iranul, cu sprijin american, a început eliminarea minelor marine. Potrivit sursei, redeschiderea rutei strategice a dus la scăderea prețului petrolului și la creșteri pe piețele financiare globale, însă liderii europeni au avertizat că situația rămâne fragilă. [...]
Donald Trump leagă o viitoare întâlnire cu Xi Jinping de miza Strâmtorii Ormuz , un punct-cheie pentru transportul global de petrol , sugerând că discuția ar putea avea implicații directe pentru fluxurile energetice și, implicit, pentru piețe, potrivit Adevărul . Președintele SUA a scris pe platforma sa, Truth Social, că întrevederea cu liderul Chinei „va fi una specială și, potențial, istorică”, fără să ofere însă detalii despre data exactă a întâlnirii. În mesaj, Trump a afirmat că Xi Jinping ar fi „foarte bucuros” că Strâmtoarea Hormuz „este deschisă și/sau se deschide rapid”, iar el „așteaptă cu nerăbdare” întâlnirea, adăugând că „se vor realiza multe lucruri”. De ce contează: Ormuz, nod strategic pentru petrol și un test de coordonare SUA–China Trump a legat explicit discuțiile cu Xi de decizia privind deschiderea Strâmtorii Ormuz, pe care a descris-o drept un punct strategic esențial pentru transportul global de petrol. În același context, el a susținut că Beijingul este „mulțumit” de redeschiderea strâmtorii. Totodată, Trump a afirmat că, în urma acestor discuții, „au fost de acord să nu mai trimită arme în Iran”, prezentând o posibilă componentă de securitate regională asociată subiectului energetic. Ce lipsește din anunț Deși a vorbit despre o întâlnire „peste câteva săptămâni” și despre un caracter „istoric”, Trump nu a precizat: data și locul întrevederii; agenda concretă sau eventuale angajamente asumate de părți; un calendar pentru pașii următori legați de Strâmtoarea Ormuz. [...]
