Tag: statele unite
Știri despre „statele unite”
Trump la Davos critică Europa și cere negocieri pentru Groenlanda - mesaj dur către aliații NATO
Donald Trump a anunțat la Davos „negocieri imediate” pentru cumpărarea Groenlandei , potrivit Biziday , susținând totodată că exclude, „în acest moment”, o intervenție militară, deși a afirmat că SUA „ar fi de neoprit” dacă ar încerca să preia insula prin forță. Discursul de la Davos și atacurile la adresa Europei Trump și-a început intervenția spunând că în sală sunt „mulți prieteni, dar și câțiva dușmani”, după care a lăudat realizările celui de-al doilea mandat. În fața unei audiențe cu numeroși oficiali europeni, a criticat în repetate rânduri Europa, afirmând că „nu se îndreaptă în direcția corectă” și că „toată lumea a profitat de SUA”. În același registru, președintele american a susținut că fără Statele Unite „și Elveția ar fi distrusă financiar”, prezentând relația transatlantică drept una în care Washingtonul ar fi suportat costuri fără beneficii echivalente. Groenlanda: negocieri pentru achiziție și presiune politică asupra aliaților Deși a spus că „nu aș fi vrut să vorbesc despre acest subiect”, Trump a revenit la tema Groenlandei, invocând Al Doilea Război Mondial și ideea că insula ar fi fost apărată de SUA. El a anunțat că va cere „negocieri imediate” pentru a discuta din nou achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite, comparând demersul cu achiziții teritoriale din istoria americană și europeană. Trump a argumentat că Groenlanda are o poziție strategică și că interesul ar fi legat de securitate, nu de resurse, menționând că accesarea mineralelor și a „pământurilor rare” ar fi dificilă din cauza stratului de gheață. În același timp, a insistat că nicio altă națiune nu ar putea asigura securitatea insulei în afară de SUA și a reluat ideea că Washingtonul ar fi investit bani și efort în apărarea Europei și a NATO. Excluderea folosirii forței și mesajul către NATO Trump a declarat că exclude preluarea Groenlandei prin forță militară, dar a folosit o formulare care a amplificat tensiunea în sală, sugerând superioritatea militară americană în cazul unei escaladări. „Probabil că nu vom obține nimic, cu excepția cazului în care decid să folosesc forța excesivă, situație în care, sincer, am fi de neoprit. [...] Nu trebuie să recurg la forță. Nu vreau să recurg la forță. Nu voi recurge la forță.” În același context, el a reluat mesajul potrivit căruia SUA „vor fi acolo pentru NATO”, dar și îndoiala că aliații ar răspunde similar „dacă am fi atacați de X țară”. În textul relatat este reamintit că Articolul 5 din Tratatul Nord-Atlantic a fost activat o singură dată, după atentatele de la 11 septembrie 2001, chiar la solicitarea Statelor Unite. „Golden Dome” în Groenlanda și referințe la Canada Președintele american a mai afirmat că, în eventualitatea unui război nuclear, „rachetele vor zbura chiar peste centrul acelui bloc de gheață”, motiv pentru care ar urma să fie construit în Groenlanda „cel mai mare Golden Dome construit vreodată”. Potrivit declarațiilor sale, instalația ar urma să protejeze și Canada. Trump a adăugat că prim-ministrul canadian Mark Carney ar trebui să fie „mai recunoscător”, sugerând că Ottawa ar beneficia de pe urma protecției americane. Spre final, Biziday notează și un element logistic: Trump a ajuns la Forumul Economic Mondial de la Davos cu aproximativ 30 de minute înaintea orei programate, din cauza unei defecțiuni la aeronava Air Force One. [...]
Irakul confirmă retragerea din bazele federale a coaliției conduse de SUA - controlul trece la forțele irakiene
Irakul a anunțat încheierea retragerii forțelor coaliției conduse de SUA din bazele federale , cu excepția regiunii autonome Kurdistan, potrivit News.ro , care citează AFP. Decizia a fost comunicată de Comitetul Militar însărcinat cu supervizarea încheierii misiunii coaliției, care a precizat că evacuarea „tuturor bazelor militare și tuturor cartierelor generale ale consilierilor” din zonele federale oficiale ale Irakului s-a încheiat. În urma retragerii, instalațiile respective trec „sub controlul total al forțelor de securitate irakiene”, se arată în comunicat. Comitetul a indicat că urmează „faza relațiilor bilaterale cu Statele Unite în domeniul securității”, în contextul în care, în Irak, mai erau prezenți doar „consilieri militari”. Marea majoritate a forțelor coaliției se retrăsese deja în baza unui acord Irak–SUA încheiat în 2024, care prevedea încheierea misiunii în Irak până în 2025 și până în septembrie 2026 în Kurdistan. Trupe americane și aliate au fost desfășurate în Irak și Siria din 2014 pentru a lupta împotriva Statului Islamic (SI), după ce gruparea a cucerit teritorii extinse și a proclamat un „califat”. SI a fost învins pe plan teritorial în Irak în 2017 și în Siria în 2019, însă continuă să opereze prin celule adormite. Coordonarea cu coaliția internațională va continua pentru „eliminarea completă” a prezenței SI în Siria, a mai transmis Comitetul, subliniind rolul sprijinului logistic transfrontalier pentru operațiunile din Siria, facilitat de prezența coaliției la o bază aeriană din Erbil, capitala Kurdistanului irakian. Deși atacurile SI în Irak au scăzut semnificativ în ultimii ani, gruparea își menține o prezență în zone muntoase, iar Consiliul de Securitate al ONU arăta, într-un raport publicat în august, că SI s-a concentrat pe refacerea rețelei de-a lungul frontierei siriene și pe restabilirea capacităților în regiunea Badia. [...]
Trump leagă tarifele vamale de disputa privind Groenlanda - Opt state vizate după trimiterea de trupe în regiune
Statele Unite vor impune tarife vamale de 10% pentru opt țări europene, începând cu 1 februarie 2026, ca răspuns la opoziția acestora față de preluarea Groenlandei. Președintele Donald Trump a confirmat decizia vineri seara, într-o postare pe rețeaua Truth Social , susținând că respectivele țări „au trimis trupe în Groenlanda” și că această acțiune ar pune în pericol „siguranța, securitatea și supraviețuirea planetei”. Țările vizate de noile taxe sunt: Danemarca, Norvegia, Suedia, Franța, Germania, Marea Britanie, Olanda și Finlanda . Inițial, tariful se va aplica cu un procent de 10%, urmând să fie majorat la 25% de la 1 iunie 2026. Taxele vor fi aplicate pentru toate bunurile exportate din aceste țări în SUA. Într-un mesaj amplu și retoric, Trump a justificat măsura printr-o combinație de motive de securitate națională și istorice: A susținut că „SUA au subvenționat aceste țări timp de decenii fără a le taxa” A afirmat că doar SUA pot asigura protecția Groenlandei în fața intereselor Rusiei și Chinei A insistat că Groenlanda este „crucială” pentru funcționarea sistemului american de apărare „The Golden Dome”, un program despre care nu există însă detalii clare sau confirmări oficiale Mai mult, Trump a indicat că tarifele vor rămâne în vigoare până la încheierea unui acord privind achiziția completă a Groenlandei , proiect pe care Statele Unite îl urmăresc, potrivit lui, de peste 150 de ani. Această poziție readuce în prim-plan o intenție controversată pe care Trump a exprimat-o încă din primul său mandat, când a fost ridiculizată pe plan internațional. Reacții internaționale Deocamdată, guvernele țărilor vizate nu au emis poziții oficiale, dar anunțul este de natură să tensioneze relațiile transatlantice, în special în contextul în care mai multe dintre aceste state sunt membre NATO și partenere strategice ale Washingtonului. Trump a încheiat mesajul cu o ofertă deschisă de a negocia cu oricare dintre aceste țări, sugerând că SUA ar fi dispuse să renunțe la taxe în schimbul cooperării pe tema Groenlandei. „Avem nevoie de Groenlanda pentru securitatea națională” , a scris el, reluând un motiv invocat frecvent în discursurile sale din ultimele luni. Ce urmează? Dacă măsurile anunțate vor fi puse în aplicare, este de așteptat ca Uniunea Europeană să reacționeze fie cu contramăsuri comerciale, fie prin deschiderea unor negocieri. Măsura riscă să afecteze comerțul bilateral de miliarde de dolari anual și să provoace o escaladare a tensiunilor economice între SUA și Europa în anul electoral 2026. [...]
Iranul, sub presiune internă și sancțiuni - miza pentru petrol e mai mare decât în Venezuela
Prețul petrolului a devenit mai volatil pe fondul riscului de atac asupra Iranului , potrivit CNN , iar miza pentru piețele globale este considerabil mai mare decât în cazul Venezuelei, pe care SUA au destabilizat-o recent prin schimbarea de regim. Statele Unite analizează dacă să lovească Iranul , pe fondul protestelor interne și al represiunii guvernamentale, care ar fi depășit „linia roșie” trasată de președintele Donald Trump. Trump a indicat că administrația cântărește o intervenție, dar a spus miercuri că SUA vor „urmări și vor vedea care este procesul” înainte de a decide o acțiune, notează sursa. Din perspectiva petrolului, Iranul contează prin două elemente: rezervele și poziția geografică. Țara controlează a treia cea mai mare rezervă dovedită de petrol din lume și se află lângă una dintre cele mai importante rute de transport pentru țiței, Strâmtoarea Hormuz . Iranul produce în medie circa 3,2 milioane de barili pe zi (aproximativ 4% din producția globală), în pofida sancțiunilor, care au împins exporturile către o „flotă din umbră” (nave folosite pentru a ocoli restricțiile) și către vânzări cu discount. Diferența față de Venezuela este dimensiunea riscului de întrerupere a aprovizionării. CNN citează analiști care subliniază că orice escaladare în Iran se transmite mai rapid în prețuri, tocmai pentru că piața se teme de șocuri de ofertă. În plus, Iranul are un potențial de producție mult peste nivelul actual: rezervele sunt estimate la 209 miliarde de barili, iar producția de azi este sub jumătate față de vârful de 6,5 milioane barili/zi din anii 1970. „Dezvoltările din Iran contează mult mai mult pentru piețele de petrol pe termen scurt, din cauza riscului de întrerupere a aprovizionării cu petrol”, a spus Luisa Palacios, director la Center on Global Energy Policy (Universitatea Columbia), citată de CNN. Reacția pieței descrisă de sursă arată ca punct de interes central al acestui episod: volatilitatea. Țițeiul a urcat peste 61 de dolari/baril miercuri, pe fondul amenințărilor privind un atac, după ce cu o săptămână înainte coborâse la 56 de dolari/baril când Trump promisese creșterea producției în Venezuela . Joi dimineață, petrolul a scăzut cu 4%, sub 60 de dolari/baril, după ce Trump a sugerat că un atac nu este iminent. În termeni de piață, mișcările rapide indică o „primă de risc” geopolitic care se umflă și se dezumflă în funcție de semnalele politice, nu doar de datele fundamentale de cerere și ofertă. Riscul major de întrerupere a aprovizionării este legat de Strâmtoarea Hormuz, un punct de strangulare prin care trec circa 20 de milioane de barili de țiței pe zi, adică aproximativ o cincime din producția globală zilnică, conform CNN. Iranul controlează partea nordică a strâmtorii, iar piața e sensibilă la scenarii în care Teheranul ar putea perturba traficul maritim, chiar și temporar, ceea ce ar amplifica volatilitatea și ar împinge prețurile în sus mai abrupt decât în cazul unor întreruperi limitate la producția iraniană. Pe termen scurt, CNN notează că un atac american ar putea ridica semnificativ prețul petrolului , în funcție de amploarea loviturilor și de răspunsul Iranului. Sursa amintește un precedent recent: în iunie, prețurile au urcat pe fondul tensiunilor Israel–Iran, dar au scăzut ulterior după ce SUA au evitat infrastructura petrolieră iraniană, iar reacția Iranului a fost percepută ca mai degrabă simbolică. Concluzia pentru investitori și consumatori este că direcția prețului depinde mai puțin de „știrea” intervenției în sine și mai mult de dacă escaladarea atinge sau nu producția, exporturile și, mai ales, tranzitul prin Hormuz. În paralel, există și o dimensiune structurală: Iranul își bazează finanțele publice pe petrol (aproximativ jumătate din venituri provin din exporturile de țiței), chiar dacă petrolul reprezintă doar 10%–15% din PIB, potrivit CNN. O eventuală schimbare de regim ar putea crește prețurile pe termen scurt prin incertitudine (cine controlează compania de stat și exporturile), dar ar putea reduce prețurile pe termen lung dacă ar duce la relaxarea sancțiunilor și la mai multă transparență, ceea ce ar aduce volume suplimentare pe piață. Totuși, implicarea companiilor petroliere americane ar depinde de stabilitate politică și garanții de securitate, iar interesul ar putea fi limitat inițial, mai ales într-un context de prețuri încă relativ scăzute, mai arată sursa. [...]
Google lansează „Personal Intelligence” în Gemini - răspunsuri personalizate prin conectarea Gmail, Photos și YouTube
Google lansează „Personal Intelligence” pentru Gemini , ca să ofere răspunsuri mai personalizate , noua funcție ajunge pe Android, iOS și pe web și urmărește să transforme interacțiunea cu asistentul într-una mai adaptată fiecărui utilizator. Odată activată, „Personal Intelligence” se integrează cu toate modelele disponibile în Gemini și poate folosi informații din aplicații precum Gmail, YouTube și Google Photos pentru a formula răspunsuri mai bine ajustate la întrebările utilizatorului. Google subliniază că legarea aplicațiilor este la alegerea utilizatorului, configurarea este gândită să fie simplă și sigură, iar conectarea serviciilor se poate face rapid. Funcția este în fază beta, este disponibilă doar pentru conturi Google personale și nu poate fi folosită, deocamdată, de utilizatorii Workspace din mediul de afaceri, organizații sau educație. Este dezactivată implicit, iar utilizatorii pot decide ce aplicații conectează. În plus, Gemini va continua să se raporteze la conversațiile anterioare pentru a-și ghida răspunsurile, însă această opțiune poate fi oprită din setarea „Past Gemini chats”, iar istoricul poate fi gestionat sau șters manual. „Personal Intelligence” se lansează pe 14 ianuarie 2026 pentru abonații Google AI Pro și AI Ultra din Statele Unite. Deși debutul vizează utilizatorii cu abonamente plătite, Google spune că extinderea va ajunge la toate conturile eligibile în decurs de o săptămână, urmând ca pe parcursul anului să fie disponibilă și pentru varianta gratuită și în alte țări. [...]
Trump ar fi decis o intervenție militară în Iran, potrivit unui oficial israelian - Reuters indică un orizont de 24 de ore
SUA retrag preventiv personal din baze-cheie din Orientul Mijlociu pe fondul escaladării tensiunilor cu Iranul, iar un oficial israelian susține că Donald Trump ar fi decis o intervenție militară, informează Digi24 , citând Reuters. Potrivit a trei diplomați citați de Reuters , Statele Unite retrag o parte din personal din bazele considerate esențiale în regiune, descriind măsura drept una de precauție, în contextul unor „tensiuni regionale crescute”. Unul dintre diplomați a precizat că este „o schimbare de poziție și nu o evacuare ordonată”. Mișcarea vine după ce Teheranul a amenințat că va lovi baze americane din țările vecine, în cazul în care Washingtonul ar ataca Iranul. Un înalt oficial iranian a declarat anterior pentru Reuters că Iranul a avertizat statele din regiune în acest sens, după ce Trump a amenințat cu intervenția. În paralel, un oficial israelian a declarat pentru Reuters că Trump ar fi luat decizia de a interveni militar în Iran, însă amploarea și momentul nu ar fi fost încă stabilite. Separat, un oficial european a spus agenției că un atac american ar putea avea loc în următoarele 24 de ore, iar un alt oficial european a apreciat că o intervenție „pare probabilă” în acest moment. Un punct central în acest tablou este baza Al Udeid din Qatar , descrisă drept cea mai mare bază americană din Orientul Mijlociu, care găzduiește aproximativ 10.000 de soldați. Ambasada SUA la Doha nu a comentat imediat, iar Ministerul de Externe al Qatarului nu a răspuns solicitărilor Reuters pentru confirmare sau comentarii. Contextul are și un precedent recent: anul trecut, cu mai mult de o săptămână înainte ca SUA să lanseze atacuri aeriene asupra Iranului, o parte din personal și familiile acestora au fost mutate din bazele americane din Orientul Mijlociu. După atacurile americane din iunie, Iranul a lansat un atac cu rachete asupra bazei din Qatar, potrivit aceleiași relatări. Pe plan diplomatic, Arabia Saudită ar fi transmis Teheranului că nu va permite folosirea teritoriului și a spațiului său aerian pentru eventuale atacuri împotriva Iranului, au declarat pentru AFP două surse apropiate conducerii de la Riad. În același timp, Turcia ar fi în contact cu oficiali iranieni și americani pentru o posibilă revenire la negocieri, însă o sursă diplomatică regională citată de CNN a avertizat că s-ar putea să fie „prea târziu”. Ministrul turc de externe Hakan Fidan i-ar fi cerut omologului iranian ca tensiunile să fie rezolvate prin negocieri, potrivit agenției Anadolu. Echipa Consiliului de Securitate Națională a lui Trump s-a reunit pentru a pregăti opțiuni privind Iranul, a relatat Washington Post , citând o sursă familiarizată cu dosarul. În discuție ar fi fost atât opțiuni militare, cât și alternative precum sancțiuni economice, atacuri cibernetice sau sprijin mai clar pentru mișcările de protest. Elementele-cheie menționate în relatare includ: retragerea preventivă a unei părți din personalul american din baze-cheie din Orientul Mijlociu; amenințarea Iranului că va lovi baze americane din țările vecine dacă SUA atacă; informațiile Reuters, pe surse, despre o posibilă intervenție americană într-un orizont de 24 de ore; rolul bazei Al Udeid din Qatar, cu circa 10.000 de militari americani. Separat, Ministerul Afacerilor Externe de la București a anunțat că își continuă acțiunile de pregătire, monitorizare și coordonare privind evoluțiile de securitate din Iran, după o ședință convocată de Oana Țoiu, la care au participat ambasadoarea României în Iran și șefii misiunilor diplomatice românești din Orientul Mijlociu . [...]
Bugetul de apărare al SUA urcă spre 1.000 de miliarde de dolari pe an - ținta ar putea fi atinsă în 2026
Statele Unite sunt pe punctul de a depăși 1.000 de miliarde de dolari pe an la apărare , în contextul accelerării datoriei publice și al creșterii costurilor cu dobânzile. Textul subliniază că anul 2024 a fost primul din istorie în care plățile de dobândă ale unui guvern național pentru datoria sa au depășit 1.000 de miliarde de dolari, conform datelor Federal Reserve Bank of St Louis. În paralel, deși președintele Donald Trump a promis reducerea cheltuielilor federale și a declanșat un război comercial global, SUA ar adăuga acum 1.000 de miliarde de dolari la datoria națională la fiecare 71 de zile, față de 150 de zile în 2024, potrivit Comitetului Economic Mixt al Congresului SUA. Analiza descrie acest ritm drept cea mai rapidă acumulare a datoriei în timp de pace, fără semne clare de încetinire. Pe partea de apărare, administrația Trump a prezentat anul trecut un plan pentru atingerea unui buget de 1.000 de miliarde de dolari spre finalul anilor 2020, ulterior revizuit în sus la 1.500 de miliarde de dolari până în 2027. Cheltuielile militare ale SUA de anul trecut sunt estimate între 832 și 962 de miliarde de dolari, iar autorul notează că, în lipsa unei surprize majore, SUA ar putea deveni prima țară care cheltuie anual 1.000 de miliarde de dolari pentru armată, fie anul acesta, fie anul viitor. În același timp, unii observatori invocă reziliența economiei americane, cu o creștere anualizată a PIB de 4,3% în trimestrul al treilea al anului trecut, peste majoritatea economiilor dezvoltate. [...]
Tranzacție imobiliară sau strategie geopolitică?; Cât ar putea plăti Trump pentru Groenlanda
Achiziționarea Groenlandei de către Statele Unite ar putea costa aproximativ 2,76 trilioane de dolari , conform unei analize realizate de Corriere della Sera . Această sumă este calculată pe baza valorii geostrategice și a resurselor naturale ale insulei, dar și a precedentelor istorice de achiziții teritoriale. Donald Trump a exprimat în repetate rânduri, începând din 2019, dorința de a cumpăra Groenlanda de la Danemarca, considerând-o o tranzacție imobiliară uriașă. Întrebarea privind valoarea insulei a fost abordată prin diverse metode de evaluare, inclusiv prin compararea cu achiziții teritoriale anterioare ale SUA, cum ar fi Alaska sau Louisiana. Un aspect important al valorii Groenlandei îl constituie resursele sale minerale, estimate la 4,4 mii de miliarde de dolari . Totuși, doar o mică parte din acestea sunt exploatabile în prezent, din cauza condițiilor climatice și a infrastructurii precare. American Action Forum estimează valoarea resurselor minerale exploatabile la aproximativ 186 de miliarde de dolari. Pe lângă resursele naturale, Groenlanda are o importanță strategică semnificativă, fiind situată într-o zonă de interes geopolitic în Arctica. Această regiune devine din ce în ce mai importantă pe măsură ce topirea gheții și avansul tehnologic fac posibilă explorarea și utilizarea sa. Totuși, ideea de a cumpăra Groenlanda ridică și probleme juridice și politice, având în vedere principiile suveranității și autodeterminării popoarelor. Într-o declarație comună, mai multe țări europene, inclusiv Danemarca, au subliniat că deciziile legate de Groenlanda aparțin poporului său și autorităților locale. În concluzie, deși achiziționarea Groenlandei ar putea aduce beneficii economice și strategice Statelor Unite, realizarea unei astfel de tranzacții se confruntă cu obstacole semnificative de natură politică și juridică. [...]
China reduce decalajul tehnologic față de SUA; Inovația și riscul impulsionează sectorul AI
China are potențialul de a reduce decalajul tehnologic față de SUA, dar lipsa echipamentelor avansate pentru fabricarea cipurilor rămâne un obstacol major , potrivit Reuters . Cercetătorii chinezi în inteligență artificială subliniază că, deși există o creștere a apetitului pentru risc și inovare, echipamentele necesare pentru producția avansată de cipuri sunt încă insuficiente. În această săptămână, startupurile chineze MiniMax și Zhipu AI , supranumite „tigrii AI” ai Chinei, au debutat cu succes la bursa din Hong Kong. Acest lucru reflectă încrederea crescândă în sectorul de inteligență artificială, pe fondul eforturilor Beijingului de a accelera listările companiilor din domeniul AI și al semiconductorilor, pentru a dezvolta alternative interne la tehnologiile americane. Yao Shunyu, fost cercetător la OpenAI și în prezent cercetător-șef la Tencent, a declarat că o companie chineză ar putea deveni lider mondial în AI în următorii trei până la cinci ani. Totuși, el a subliniat că lipsa utilajelor avansate pentru fabricarea cipurilor este un obstacol tehnic semnificativ. China a finalizat un prototip de mașină de litografie cu ultraviolete extreme, capabilă să producă cipuri semiconductoare de ultimă generație. Cu toate acestea, echipamentul nu a produs încă cipuri funcționale și este posibil să nu ajungă la acest stadiu înainte de 2030. În cadrul unei conferințe la Beijing, lideri din industrie au recunoscut că SUA păstrează un avantaj semnificativ în ceea ce privește puterea de calcul, datorită investițiilor masive în infrastructură. Junyang Lin , coordonator tehnic la Alibaba, a menționat că resursele limitate au stimulat creativitatea cercetătorilor chinezi, care au dezvoltat abordări inovatoare pentru a rula modele mari de AI pe echipamente mai mici și mai ieftine. Tang Jie, fondatorul Zhipu AI, a evidențiat dorința tinerilor antreprenori chinezi de a-și asuma riscuri ridicate, o trăsătură asociată tradițional cu Silicon Valley. El a subliniat că îmbunătățirea mediului de inovare ar putea fi un domeniu în care guvernul și țara pot contribui decisiv. [...]
Zelenski confirmă dialogul zilnic cu SUA; Negocierile pentru pace avansează
Președintele ucrainean Volodimir Zelenski a anunțat că negociatorul principal al Kievului a discutat cu reprezentanți ai SUA sâmbătă, în încercarea de a ajunge la un consens privind încheierea conflictului cu Rusia, potrivit HotNews.ro . Zelenski a subliniat importanța dialogului constant cu partea americană, menționând că așteaptă un raport complet de la echipa de negociere. În cadrul negocierilor recente de la Paris, s-au discutat aspecte complexe ale unui document bilateral privind garanțiile de securitate pentru Ucraina, care este aproape finalizat. Zelenski a afirmat că documentul va fi încheiat la cel mai înalt nivel, alături de președintele Statelor Unite. De asemenea, așteaptă un feedback din partea americană după un posibil contact cu Rusia. Kirilo Budanov, noul șef al cabinetului lui Zelenski, a confirmat că discuțiile de la Paris au adus rezultate concrete, deși nu toate informațiile pot fi dezvăluite publicului. Aceste discuții au implicat atât oficiali europeni, cât și americani, subliniind natura internațională a eforturilor de a găsi o soluție diplomatică. [...]
Venezuela anunță deschidere spre SUA, la o săptămână după capturarea lui Maduro; negocieri în paralel cu represalii interne
Venezuela transmite că este pregătită să își restabilească relațiile diplomatice cu Statele Unite , la doar o săptămână după ce forțele speciale americane l-au capturat pe fostul președinte Nicolas Maduro. Potrivit HotNews.ro , guvernul de la Caracas a transmis că a început un proces diplomatic exploratoriu în vederea reluării legăturilor oficiale cu Washingtonul, într-o mișcare aparent contradictorie față de retorica ostilă din ultimele zile. În paralel, Departamentul de Stat al SUA a confirmat că ia în calcul o „reluare etapizată” a activităților ambasadei sale în Venezuela, în timp ce o delegație venezueleană urmează să fie trimisă în Statele Unite pentru a evalua contextul diplomatic și de securitate. Anunțul vine pe fondul unor evenimente tensionate care au marcat începutul anului 2026 în Venezuela: 3 ianuarie : A fost semnat un decret de instituire a stării de urgență în Venezuela. 4 ianuarie : Forțele speciale americane Delta Force l-au capturat pe Nicolas Maduro și pe soția acestuia. 5-6 ianuarie : Delcy Rodríguez , inițial vicepreședintă și aliată a lui Maduro, devine președintă interimară. 7 ianuarie : Rodriguez solicită public eliberarea lui Maduro, pe care îl numește „singurul președinte legitim”. 9 ianuarie : Se anunță redeschiderea potențială a misiunilor diplomatice bilaterale. Tot în această perioadă, forțele americane au confiscat un al cincilea tanc petrolier în Marea Caraibilor , amplificând presiunea asupra Caracasului. În plus, grupările paramilitare locale cunoscute sub numele de colectivos au fost mobilizate pe străzile capitalei venezuelene pentru a preveni manifestările pro-americane. Tensiunile au fost alimentate și de pozițiile contradictorii ale noii președinte interimare. Deși potrivit președintelui american, aceasta i-ar fi spus secretarului de stat Marco Rubio că va „face orice e nevoie”, Rodriguez a adoptat ulterior un ton vehement, acuzând SUA de „răpire” și „agresiune” și cerând revenirea lui Maduro la putere. Donald Trump a reacționat imediat , avertizând-o că, dacă nu respectă așteptările Washingtonului, va „plăti un preț mai mare decât Maduro”. Pe fondul acestui context tensionat, guvernul venezuelean a făcut joi un gest de deschidere, punând în libertate un număr semnificativ de deținuți politici, printre care și cetățeni străini, fără a oferi însă detalii privind identitatea sau naționalitatea acestora. Deși anunțul privind posibila reluare a relațiilor diplomatice pare a fi o mișcare spre normalizare, realitatea politică din Venezuela rămâne extrem de volatilă, iar evoluția relațiilor cu Statele Unite va depinde de modul în care noua conducere de la Caracas va naviga presiunile interne și externe. [...]