Știri
Știri din categoria Externe
SUA încearcă să impună Iranului raportări și acces AIEA la siturile nucleare bombardate, într-o mișcare care poate înăspri cadrul de reglementare internațională asupra Teheranului și poate complica negocierile aflate în derulare, potrivit HotNews, care citează Reuters.
Statele Unite fac lobby în rândul celorlalte țări din Consiliul Guvernatorilor Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA) pentru susținerea unui proiect de rezoluție. Documentul ar urma să oblige Iranul să informeze AIEA despre situația instalațiilor sale nucleare bombardate anul trecut și anul acesta de SUA și Israel, inclusiv despre uraniul îmbogățit depozitat acolo.
Textul consultat de Reuters solicită Iranului două lucruri, formulate ca urgențe:
În logica reglementării internaționale, o astfel de rezoluție ar întări presiunea formală asupra Iranului prin mecanismele AIEA, într-un moment în care verificarea independentă a situației din teren este prezentată ca „esențială și urgentă”.
Proiectul a fost transmis celor 35 de membri ai consiliului înaintea reuniunii trimestriale din această săptămână. Publicația notează că demersul riscă să complice negocierile SUA–Iran, pe fondul iritării Teheranului față de rezoluțiile AIEA adoptate anterior împotriva sa.
Deși rezoluțiile anterioare au trecut cu majorități clare, de această dată textul propus ar putea întâmpina o rezistență mai mare, potrivit materialului.
Iranul a sistat cooperarea cu AIEA după războiul de 12 zile cu Israelul din iunie anul trecut, perioadă în care SUA au bombardat principalele trei uzine iraniene de îmbogățire a uraniului; atacurile au fost repetate anul acesta în războiul lansat de SUA și Israel, conform sursei. (Pe acest subiect, HotNews a relatat anterior în articolul „Iranul a sistat cooperarea cu AIEA”.)
Textul nu cere trimiterea dosarului la Consiliul de Securitate al ONU, deși, potrivit unor surse diplomatice citate de Reuters, această opțiune ar fi fost luată în calcul, în continuarea unei rezoluții din 12 iunie 2025 care acuza Iranul de încălcarea obligațiilor de neproliferare.
Un punct central rămâne uraniul îmbogățit: stocul Iranului este descris drept una dintre cele mai dificile chestiuni în calea unui acord care să pună capăt războiului lansat pe 28 februarie și suspendat din 8 aprilie prin armistițiu, în timp ce au loc negocieri mediate de Pakistan. Președintele american Donald Trump cere ca Iranul să predea Statelor Unite stocul de circa 440 de kilograme de uraniu înalt îmbogățit.
Recomandate
Refuzul vizelor pentru o parte importantă din stafful tehnic al Iranului riscă să complice logistic participarea echipei la Cupa Mondială 2026 , într-un turneu găzduit inclusiv de SUA, pe fondul conflictului deschis dintre cele două țări, potrivit HotNews . Iranul a denunțat sâmbătă un „tratament discriminatoriu”, după ce Statele Unite ar fi refuzat să elibereze vize pentru mai mulți membri ai staffului tehnic al naționalei, relatează News.ro, citată de publicație. Ambasada Iranului în Turcia a susținut, într-un mesaj pe X, că vizele au fost refuzate „unei mari părți” din personalul de conducere și antrenori, consilieri tehnici și altor persoane considerate „parte integrantă” a echipei, calificând situația drept „cel mai înalt nivel de discriminare intenționată”. Reacția a venit după o declarație a ambasadorului SUA în Turcia, Tom Barrack, care a afirmat că jucătorii și „personalul de sprijin necesar” au primit vizele pentru Statele Unite. Diferența de formulare – „personal de sprijin necesar” versus „o mare parte” din stafful tehnic – indică o dispută cu potențial efect direct asupra modului în care echipa își poate organiza pregătirea și activitatea în timpul competiției. Mutarea bazei din SUA în Mexic, pe fondul problemelor de vize Teheranul a negociat mutarea în ultimul moment a bazei echipei din Arizona la Tijuana , în Mexic, invocând problemele legate de vize și un sentiment tot mai puternic în Iran că prezența echipei în SUA ar trebui redusă la minimum. Jucătorii naționalei Iranului pleacă spre Mexic pentru Cupa Mondială FIFA 2026, care se desfășoară între 11 iunie și 19 iulie și este găzduită în comun de 16 orașe din SUA, Canada și Mexic. Context: un turneu cu miză geopolitică Potrivit aceleiași surse, conflictul dintre SUA și Iran a transformat Cupa Mondială într-o competiție cu încărcătură geopolitică, ambele părți părând să folosească turneul pentru a-și afișa poziția politică. Publicația notează că este prima Cupă Mondială, de la înființarea sa în 1930, în care o țară gazdă urmează să primească o țară cu care se află în război. Iranul urmează să ajungă la Tijuana duminică dimineața. În Grupa G, primul meci este programat pe 15 iunie, contra Noii Zeelande, la Los Angeles; Iranul va mai juca la Los Angeles cu Belgia și apoi la Seattle împotriva Egiptului. [...]
O dronă rusească a lovit o facilitate de depozitare a combustibilului nuclear lângă Cernobîl, fără creșteri ale radiațiilor , un incident care reaprinde riscurile operaționale și de securitate în jurul infrastructurii nucleare ucrainene, potrivit Reuters . Președintele ucrainean Volodîmîr Zelenski a acuzat duminică forțele ruse că au lovit „deliberat” o facilitate de stocare a combustibilului nuclear uzat din apropierea centralei dezafectate de la Cernobîl, calificând atacul drept „extrem de josnic”. Zelenski a spus că Rusia a folosit o dronă de atac Shahed. Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA) a transmis că a fost informată de Ucraina și că lovitura a provocat „daune structurale semnificative” unei părți a clădirii de recepție a combustibilului, aflată la câțiva metri de zona unde sunt stocate „cantități mari de material nuclear”. Potrivit AIEA, au fost afectate inclusiv birourile sale de garanții (spații folosite pentru activități de monitorizare și verificare), iar echipa de monitori a observat avarii la fațadă, pereți și scări, cu geamuri sparte și moloz împrăștiat. Impact operațional: pagube la clădire, dar fără contaminare Autoritatea ucraineană de stat din domeniul energiei nucleare, Energoatom, a precizat că în clădirea lovită nu era depozitat combustibil uzat în momentul atacului. Incendiul izbucnit în urma loviturii a fost stins, iar autoritățile nu au raportat victime. Atât Zelenski, cât și AIEA au indicat că nu a existat o creștere a nivelului de radiații peste valorile normale de fond, ceea ce sugerează că incidentul nu a produs contaminare radioactivă. Context: Cernobîl și escaladarea riscurilor în jurul obiectivelor nucleare Rusia nu a comentat public acuzațiile privind atacul asupra facilității, situată la aproximativ 15 km de fosta centrală de la Cernobîl (locul celui mai grav dezastru nuclear din lume). Reuters amintește că, în februarie 2025, o dronă Shahed a avariat arcul de protecție (structura de izolare) peste reactorul distrus în accidentul din 1986, iar Rusia a negat responsabilitatea. În paralel, Kievul și Moscova s-au acuzat reciproc de atacuri în zona centralei nucleare Zaporojie, aflată sub ocupație rusă, cea mai mare din Europa. [...]
Donald Trump condiționează retragerea celor circa 50.000 de militari americani de un acord de pace cu Iranul , o poziție care prelungește incertitudinea operațională în regiune și menține presiunea pe negocierile privind sancțiunile și activele iraniene înghețate, potrivit Digi24 . Într-un interviu pentru NBC, Trump a spus că nu intenționează să retragă contingentul desfășurat pentru războiul împotriva Iranului până la „o soluționare definitivă” a conflictului. El a respins și ideea că militarii americani ar fi în pericol în zona de operațiuni. „Nu consider că sunt în vreun pericol. Avem cea mai bună apărare şi cel mai bun atac care s-au văzut vreodată.” Retragerea, legată de eșecul sau succesul negocierilor Trump a calificat o retragere, chiar și parțială, drept o decizie „necugetată”, argumentând că SUA ar putea avea nevoie de aceste trupe dacă negocierile cu Iranul ar eșua. În același timp, a indicat că nu va debloca active iraniene și nu va ridica sancțiunile înainte de un acord de pace. „Da. Dacă (iranienii) se comportă bine, dacă fac o treabă bună, începem să discutăm. Da.” Potrivit informațiilor prezentate, negociatorii iranieni încearcă să obțină deblocarea unor active înghețate în străinătate de aproximativ 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei), iar oficiali de la Teheran susțin că aceasta este una dintre condițiile pentru încheierea unui acord. Context: pierderi raportate și presiune pe dosarul Liban Digi24 notează că bilanțul oficial al victimelor în rândul trupelor americane este de 13 militari uciși în incidente legate direct de ostilitățile lansate de SUA și Israel pe 28 februarie și întrerupte din 8 aprilie printr-un armistițiu. Trump a recunoscut pierderile, dar le-a comparat cu alte războaie, susținând că nivelul este mai mic decât s-ar fi anticipat. În același interviu, Trump a mai spus că nu cere ca Libanul să facă parte dintr-un eventual acord (menționat ca o condiție pusă de Iran) și a cerut Israelului să se limiteze la lovituri „chirurgicale” în Liban împotriva Hezbollah. Ce urmează Trump a reiterat că SUA și Iranul sunt „foarte aproape de un acord”, însă a avertizat că, dacă acesta nu se va încheia, va continua linia dură. În paralel, a spus că ar fi dispus să discute cu noul lider suprem al Iranului, ayatollahul Mojtaba Khamenei, descris de el drept „mai tânăr, mai rațional”, deși ministrul iranian de externe Abbas Araghchi a catalogat drept nerealistă o astfel de întâlnire. [...]
Administrația SUA analizează redirecționarea unor active iraniene pentru a acoperi costurile de reconstrucție și reparații în state aliate din Golf , o mișcare care poate complica negocierile de pace și poate adăuga presiune juridică și financiară asupra Teheranului, potrivit Reuters . Potrivit unei surse familiarizate cu subiectul, secretarul Trezoreriei SUA, Scott Bessent , a cerut unei echipe să evalueze costurile pagubelor deja produse aliaților din Golf de atacurile Iranului. Aceeași sursă spune că Washingtonul ia în calcul folosirea activelor iraniene și pentru eventuale distrugeri viitoare. Ce urmărește Trezoreria SUA și de ce contează Sursa citată de Reuters nu a precizat ce tip de active sunt vizate. În material se arată însă că formularea folosită pentru noile măsuri „nu părea limitată” la activele înghețate, ceea ce sugerează o plajă mai largă de opțiuni aflate în analiză. Din perspectivă economică și de risc, inițiativa ar putea deveni un nou punct de fricțiune într-un armistițiu descris ca fragil, într-un moment în care negocierile de pace par să fi intrat în impas. Context: atacuri în Golf, interceptări și tensiuni în Strâmtoarea Hormuz Informațiile apar pe fondul escaladării militare din weekend. Reuters relatează că SUA au lovit sâmbătă dimineață situri radar de coastă ale Iranului la Goruk și pe insula Qeshm, în Strâmtoarea Hormuz, după ce au doborât drone iraniene pe care Comandamentul Central al SUA le-a descris drept o amenințare pentru traficul maritim. Armata americană a mai anunțat ulterior doborârea a încă două drone de atac iraniene. Iranul, prin Gardienii Revoluției, a spus că a ripostat împotriva bazelor SUA din Kuweit și Bahrain. Armata Kuweitului a declarat că a angajat șapte rachete balistice care au trecut peste zone rezidențiale, provocând pagube materiale, fără victime. În Bahrain au fost pornite sirenele, iar populația a fost îndemnată să se adăpostească; ambele state au condamnat atacurile. Negocieri blocate și miza activelor iraniene Dezvăluirea privind activele vine la o zi după ce Mohsen Rezaei, consilier al liderului suprem iranian, a declarat pentru CNN că un acord de pace pentru încheierea războiului de trei luni ar depinde de eliberarea a 24 miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) în active iraniene înghețate de SUA. În paralel, Reuters notează că un ministru pakistanez – Pakistanul având rol de mediator – a mers sâmbătă la Teheran cu o scrisoare pentru liderul suprem, Ayatollah Mojtaba Khamenei, potrivit agenției semi-oficiale ISNA. Iranul cere, între altele, acces la miliarde de dolari din venituri petroliere, derogări de la sancțiuni pentru exporturile de țiței, ridicarea blocadei americane asupra porturilor și pârghii asupra Strâmtorii Hormuz. Publicația amintește că Iranul a blocat efectiv această rută, pe unde tranzita înainte de război circa o cincime din traficul global de petrol. Presiune politică în SUA și efecte economice mai largi Reuters mai relatează că președintele Donald Trump se confruntă cu presiune politică internă, pe fondul creșterii prețurilor la benzină, pentru a încheia un război descris ca nepopular. Trump a spus pentru NBC că, deși majoritatea facilităților iraniene de producție pentru drone și rachete ar fi fost distruse, Iranul ar mai avea acces la aproximativ o cincime din rachete. Conflictul a împins în sus prețurile petrolului și a perturbat lanțuri de aprovizionare pentru alte bunuri, inclusiv ajutor umanitar, mai notează Reuters. [...]
Schimbul de lovituri SUA–Iran pune presiune pe un armistițiu fragil și ridică riscurile pentru securitatea din Golf , într-un moment în care negocierile rămân blocate, iar Teheranul a extins răspunsul militar către vecinii săi, potrivit CNN . SUA au lovit vineri seară situri de supraveghere radar de coastă din Iran, după ce au interceptat drone despre care au spus că au fost lansate spre Strâmtoarea Hormuz. Iranul a răspuns peste noapte cu atacuri asupra Kuweitului și Bahrainului, susținând că a vizat o bază aeriană americană și alte facilități militare ale SUA din regiune. Ce s-a întâmplat în Golf: interceptări, pagube materiale, fără victime raportate Autoritățile din Kuweit au anunțat că au „detectat și gestionat” șapte rachete balistice în spațiul aerian, interceptate deasupra unor zone rezidențiale, cu resturi căzute și pagube materiale, dar fără victime. Bahrainul a transmis că a interceptat și distrus trei rachete și mai multe drone lansate din Iran, iar populația a fost avertizată să se adăpostească în timpul nopții, pe fondul activării sirenelor. Comandamentul Central al SUA (CENTCOM) a afirmat că a interceptat un val de rachete balistice și drone îndreptate spre Kuweit și Bahrain și că nu au existat victime în rândul personalului american. CENTCOM a respins, de asemenea, afirmațiile iraniene privind lovirea cartierului general al Flotei a 5-a a SUA din Bahrain, catalogându-le drept false. Negocieri blocate și mediere pakistaneză la Teheran Escaladarea vine la câteva zile după „mesaje contradictorii” privind stadiul discuțiilor de încetare a focului. În paralel, ministrul pakistanez de interne Mohsin Naqvi a ajuns la Teheran pentru o nouă rundă de negocieri „în numele Statelor Unite”, urmând să se întâlnească cu ministrul iranian de externe Abbas Araghchi, potrivit agenției semi-oficiale Tasnim. ISNA a relatat separat că Naqvi ar purta o scrisoare de la șeful armatei pakistaneze către liderul suprem iranian, ayatollahul Mojtaba Khamenei. Un consilier militar al liderului suprem, Mohsen Rezaei, a declarat pentru CNN că un posibil acord ar depinde de eliberarea a 24 de miliarde de dolari (aprox. 110 miliarde lei) din active iraniene înghețate, prezentând această condiție drept un „test de încredere” pentru administrația Trump. Oficiali americani sunt îngrijorați, potrivit relatării, că deblocarea fondurilor ar reduce pârghiile de negociere asupra regimului de la Teheran. Context regional: lupte în Liban, în pofida unui armistițiu separat În Liban, armata libaneză a anunțat că mai mulți militari, inclusiv un general de brigadă, au fost uciși într-un atac israelian în sudul țării. Israelul afirmă că ofensiva vizează Hezbollah , grupare susținută de Iran, care a respins prelungirea armistițiului convenit de guvernele Israelului și Libanului. Ministerul Sănătății din Liban a raportat că, din 2 martie, atacurile israeliene au provocat 3.593 de morți și 10.990 de răniți. De ce contează pentru economie și operațiuni: tensiune în jurul Strâmtorii Hormuz Chiar dacă relatarea nu indică întreruperi ale traficului maritim, schimbul de lovituri în proximitatea Strâmtorii Hormuz — rută critică pentru transportul de energie — amplifică riscul operațional pentru navigație și pentru infrastructura militară din statele din Golf. În același timp, faptul că negocierile sunt descrise ca fiind în impas sugerează că volatilitatea de securitate poate continua pe termen scurt, în lipsa unui progres diplomatic. [...]
Un profesor chino-canadian susține că SUA ar pierde un război cu Iranul , într-o predicție care contrazice evaluările multor experți și care, în contextul tensiunilor din Orientul Mijlociu, alimentează incertitudinea privind evoluția conflictului, potrivit Antena 3 . Este vorba despre Xueqin Jiang , descris drept „Nostradamus al Chinei”, care a devenit cunoscut online după trei previziuni făcute în mai 2024, dintre care două ar fi devenit realitate: victoria electorală a lui Donald Trump și izbucnirea unui conflict militar între Statele Unite și Iran. Înregistrările au fost publicate pe canalul său de YouTube, „Predictive History”, care are 1,87 milioane de abonați, conform Daily Express, citat de Antena 3. Ce spune despre finalul conflictului A treia predicție a profesorului vizează deznodământul războiului: el afirmă că o campanie a SUA și a Israelului împotriva Iranului, despre care spune că a început pe 28 martie, „se va încheia cu o înfrângere a Statelor Unite”. „A treia mare predicție este că Statele Unite vor pierde acest război, ceea ce va schimba pentru totdeauna ordinea globală.” Argumentele invocate: geografie, demografie și logistică Potrivit materialului, Jiang își bazează scenariul pe analize teoretice și situații ipotetice, susținând că un atac american asupra Iranului ar avea consecințe „catastrofale” pentru SUA. El argumentează că: geografia și structura demografică a Iranului ar face imposibilă o ocupație americană de lungă durată; liniile de aprovizionare „supraîntinse”, rezistența internă și terenul dificil ar transforma eventualele succese inițiale într-un eșec strategic major. Antena 3 notează că profesorul este absolvent al Universității Yale și că și-a reiterat constant aceste previziuni în mai multe videoclipuri publicate pe YouTube. Materialul nu include însă o verificare independentă a predicțiilor sau a premiselor militare invocate. [...]
