În timp ce atenția globală este pe Iran, Moscova și Beijingul studiază Operațiunea Epic Fury

SUA și Israel au declanșat „Operation Epic Fury” împotriva Iranului , iar moartea liderului suprem Ali Khamenei a deschis o nouă etapă de confruntare în Orientul Mijlociu, potrivit unei analize publicate de Fox News . Președintele Donald Trump a descris intervenția drept începutul unor „operațiuni majore de luptă”, mizând pe ideea că regimul de la Teheran poate fi înlăturat fără o ocupație militară americană, prin presiune aeriană și revoltă internă. Spre deosebire de Irak sau Afganistan, Washingtonul nu trimite trupe la sol, ci se bazează pe superioritatea aeriană și pe eventuale mișcări interne împotriva puterii iraniene. Analiza susține că regimul iranian nu ar fi învățat din precedentele confruntări cu SUA, în timp ce Rusia și China ar fi tras deja concluzii strategice importante. Principalele lecții identificate sunt: Prevenirea concentrării de forțe americane : în ultimele decenii, conflictele majore ale SUA au fost precedate de mobilizări vizibile de trupe și echipamente; blocarea acestui proces ar deveni o prioritate pentru adversari. Limitarea accesului la baze aliate : proiecția de forță a SUA depinde de infrastructura militară din state partenere, inclusiv din Europa și Orientul Mijlociu; slăbirea alianțelor ar reduce capacitatea de reacție a Washingtonului. În acest context, alianțele occidentale devin o miză strategică majoră, iar presiunile externe pentru fragmentarea lor ar putea crește. Autorul subliniază că intervenția din Iran ar putea defini al doilea mandat al lui Trump , mai ales dacă operațiunea nu se încheie rapid. În plan intern, decizia amplifică disputele politice privind puterile președintelui în materie de război, dar și polarizarea ideologică legată de relația cu Israelul. Conflictul este abia la început, iar consecințele – atât militare, cât și geopolitice – se vor vedea în perioada următoare. Dacă regimul de la Teheran va rezista sau va cădea sub presiunea combinată a loviturilor externe și a tensiunilor interne rămâne întrebarea centrală care va marca evoluțiile din 2026. [...]