Știri
Știri din categoria Apărare
NATO rămâne unită în sprijinul Ucrainei după summitul de la Ankara, iar această coeziune poate amplifica presiunea asupra economiei de război a Rusiei, în special prin vulnerabilitatea exporturilor sale energetice, potrivit Kyiv Post, care citează declarațiile fostului comandant al US Army Europe, Ben Hodges.
Hodges a spus pentru TVP World că reuniunea de la Ankara a atins „cel mai important obiectiv” – să arate că Alianța rămâne unită, în pofida tensiunilor anterioare dintre președintele SUA, Donald Trump, și aliații europeni. În evaluarea sa, mesajele venite de la Trump la finalul summitului au fost mai bune decât în trecut, iar NATO este „într-o poziție bună”.
În timpul summitului, Trump a declarat că SUA ar urma să acorde Ucrainei o licență pentru a produce sisteme de apărare antiaeriană Patriot. Hodges a salutat posibilitatea, dar a avertizat că, în cazul lui Trump, acțiunile nu sunt întotdeauna aliniate cu declarațiile publice.
Totodată, fostul comandant american a susținut că statele europene nu ar trebui să se bazeze excesiv pe Trump și că ar trebui să își asume o parte mai mare din responsabilitatea pentru „succesul Ucrainei”, argumentând că cea mai bună cale de a preveni un atac rusesc asupra unui stat NATO este ca Ucraina să învingă Rusia.
Unghiul cu impact economic din analiza lui Hodges vizează efectele loviturilor ucrainene cu rază lungă asupra infrastructurii ruse de petrol și gaze. El a afirmat că aceste atacuri ar fi schimbat „momentumul” războiului și că Rusiei i-ar fi „foarte dificil” să susțină efortul militar dacă abilitatea sa de a exporta petrol și gaze către China și India este degradată „în măsura în care pare să fie”.
În același timp, Hodges a avertizat că schimbarea dinamicii ar putea împinge Moscova către măsuri mai radicale pentru a recâștiga inițiativa pe câmpul de luptă.
„Am putea vedea o mobilizare pe scară largă înainte de sfârșitul verii.”
Ca posibil indiciu, el a menționat închiderea recentă de către Rusia a mai multor puncte de trecere feroviară la granițele cu Finlanda, Estonia și Letonia, fără ca materialul să ofere detalii suplimentare despre motivele oficiale ale acestor decizii.
Recomandate
Ucraina pregătește proiectul „Freya ”, un sistem anti-balistice mai ieftin, pe fondul limitărilor Patriot , în condițiile în care președintele Volodîmîr Zelenski susține că singurul avantaj militar rămas al Rusiei este capacitatea de a lovi cu rachete balistice ținte civile, potrivit Kyiv Post . Zelenski a afirmat că Ucraina „a devenit mai puternică” atât pe câmpul de luptă, cât și în aer, iar succesele militare recente ar confirma această evoluție. În acest context, el a susținut că președintele rus Vladimir Putin „nu mai are un avantaj”, cu excepția atacurilor balistice asupra populației civile. „Există rachete balistice, există lovituri cu adevărat tragice și îngrozitoare împotriva populației noastre civile, dar acesta este singurul avantaj care i-a mai rămas. Nu mai există altceva.” „Freya”, alternativa ucraineano-europeană la apărarea anti-balistice Pe fondul presiunii exercitate de atacurile balistice, Zelenski a anunțat planuri pentru „Freya”, descris ca un sistem ucraineano-european de apărare aeriană anti-balistice, conceput să intercepteze rachete balistice într-un rol similar sistemului american Patriot. Potrivit declarațiilor sale, obiectivul proiectului este să ofere o opțiune mai ieftină și mai ușor de extins decât sistemele existente. Prima reuniune internațională dedicată inițiativei ar urma să aibă loc în Franța, „în viitorul apropiat”. Zelenski a spus că miza este mobilizarea rapidă a actorilor relevanți pentru implementare: „Sarcina noastră a fost să reunim lideri, companii și consilieri pe securitate națională și să prezentăm acest proiect țărilor care pot ajuta Ucraina să îl implementeze foarte repede.” Patriot rămâne prioritatea, dar producția este limitată În paralel, Zelenski a insistat că Patriot rămâne principala prioritate a Ucrainei în apărarea aeriană și a mulțumit SUA și partenerilor europeni pentru livrări. El și-a exprimat, totodată, speranța că Ucraina va primi sisteme SAMP/T NG (o generație nouă a sistemului european SAMP/T) din Franța, în baza acordurilor existente. Argumentul operațional invocat pentru dezvoltarea unei alternative proprii este legat de constrângerile industriale: atât Patriot, cât și SAMP/T „au nevoie de timp”, producția este „foarte limitată”, iar listele de așteptare sunt „foarte lungi”, potrivit lui Zelenski. Context diplomatic și mesajul către aliați Zelenski a mai spus că a discutat despre progresele Ucrainei cu președintele SUA, Donald Trump, și cu alți lideri, în marja recentului summit NATO , susținând că evaluarea comună ar fi că Ucraina s-a întărit militar. Pentru aliați, mesajul implicit este că apărarea anti-balistice rămâne un punct critic, iar inițiativa „Freya” ar urmări să reducă dependența de capacități rare și greu de obținut pe termen scurt, într-un moment în care atacurile balistice sunt prezentate de Kiev drept principalul instrument de presiune rămas Moscovei. [...]
China ar fi transmis Moscovei că folosirea armelor nucleare în Ucraina este exclusă , potrivit unei relatări a președintelui ucrainean Volodîmîr Zelenski , citat de Politico . Mesajul, descris de Zelenski drept o intervenție „de tip ultimatum”, indică o linie roșie pe care Beijingul ar încerca să o impună Rusiei, cu implicații directe pentru riscul de escaladare și pentru calculele de securitate ale statelor NATO. Zelenski a spus că a aflat despre această intervenție a Chinei de la lideri europeni, în marja summitului NATO de la Ankara, unde s-a discutat despre „rolul Chinei în încheierea războiului” din Ucraina. Președintele ucrainean a adăugat că a abordat subiectul și cu președintele SUA, Donald Trump, dar a precizat că preferă să păstreze confidențial conținutul conversației. Ce a spus Zelenski despre mesajul Chinei În declarațiile către presă, Zelenski a legat intervenția Beijingului de discuțiile apărute în spațiul mediatic rus despre un posibil răspuns nuclear la loviturile ucrainene asupra teritoriului Rusiei. „Și mi se pare că aceasta a fost prima dată când China (...) a răspuns direct, într-o formă de tip ultimatum — că nu poate exista nici măcar gândul folosirii armelor nucleare.” Context: presiuni interne în Rusia și semnale nucleare Politico notează că Rusia a desfășurat în mai exerciții militare nucleare în Belarus, însă Vladimir Putin s-a abținut până acum de la amenințări nucleare directe la adresa Kievului. În același timp, pe fondul presiunilor unor politicieni ruși, Putin a afirmat că loviturile Ucrainei nu produc suficiente pagube încât să justifice o reacție nucleară. Publicația amintește și un episod din luna trecută, când deputatul din Sankt Petersburg Viktor Perov a cerut ca legislativul local să îi solicite lui Putin folosirea armelor nucleare pentru a forța conducerea Ucrainei să semneze un acord de pace. De ce contează: semnal de limitare a escaladării, dar fără detalii verificabile public Din perspectiva securității, relatarea lui Zelenski sugerează că Beijingul ar încerca să reducă riscul unei escaladări nucleare, într-un moment în care Rusia invocă tot mai des, în dezbaterea internă, opțiuni extreme ca răspuns la atacurile ucrainene. Totuși, informația rămâne la nivel de declarație politică: Zelenski spune că a aflat despre intervenția Chinei de la lideri europeni, fără ca Politico să indice un document sau o confirmare publică separată din partea Beijingului sau a Moscovei. [...]
NATO își recalibrează apărarea convențională pe baza lecțiilor din Ucraina , iar noua direcție vine la pachet cu un angajament financiar major pentru sprijinul militar acordat Kievului, potrivit Mediafax . Declarația adoptată la summitul NATO de la Ankara prevede alocarea a 70 de miliarde de euro pentru echipamente, instruire și asistență destinată Ucrainei în 2026, cu angajamentul de a menține cel puțin același nivel și în 2027. Documentul citat indică și o schimbare de greutate în interiorul Alianței: aliații europeni și Canada asigură în prezent cea mai mare parte a ajutorului militar pentru Ucraina, în timp ce Statele Unite își păstrează rolul-cheie în descurajarea nucleară, informații și capabilități militare avansate. Analiza îl citează pe Matthew Day, analist specializat în Europa Centrală și de Est, iar informația este atribuită TVPWorld. De ce contează: un model de achiziții și dezvoltare mai rapid Miza nu este doar nivelul finanțării, ci și modul în care experiența de pe front influențează planificarea militară a NATO. Ucraina este descrisă ca un „laborator” pentru tehnologii militare moderne, unde dronele, rachetele și alte sisteme sunt proiectate, testate în condiții reale și îmbunătățite într-un ritm mai rapid decât în programele tradiționale de achiziții din statele occidentale. Potrivit analistului citat, acest model reduce semnificativ timpul dintre dezvoltarea unui echipament și utilizarea sa efectivă pe câmpul de luptă, iar experiența acumulată este integrată în proiecte comune cu Alianța. Cooperare extinsă fără aderare, pe bază de proiecte și contracte Deși aderarea Ucrainei la NATO rămâne dificilă politic, cooperarea continuă să se adâncească. Intrarea în Alianță necesită acordul unanim al statelor membre, condiție care, potrivit materialului, nu este îndeplinită în prezent. În schimb, parteneriatul avansează prin: contracte de apărare; producție comună de echipamente; schimb de tehnologie; inițiative precum programul UNITE–Brave NATO și Centrul Comun NATO pentru Analiză, Instruire și Educație, menite să integreze experiența ucraineană în planificarea militară. „ NATO 3.0 ”: Europa și Canada, rol mai mare în capacitățile convenționale Noua orientare strategică este descrisă de unii oficiali ca începutul unei etape denumite neoficial „NATO 3.0”, care presupune o implicare mai mare a statelor europene și a Canadei în finanțarea și dezvoltarea capacităților convenționale de apărare, în paralel cu menținerea rolului SUA în zona strategică. În această logică, dezvoltarea accelerată a tehnologiilor militare în Ucraina și integrarea lor în proiecte comune ar putea consolida statutul Kievului ca partener strategic pentru securitatea europeană, chiar înaintea unei eventuale aderări formale. [...]
Documente confidențiale sugerează că Rusia și China pregătesc contramăsuri împotriva Starlink , un scenariu care ar putea schimba modul în care armatele își asigură comunicațiile și ar ridica miza riscului de escaladare în cazul unui atac asupra infrastructurii folosite de state NATO, potrivit Digi24 . Investigația, bazată pe documente obținute de The Insider , Der Spiegel și Le Monde, indică faptul că Moscova și Beijingul au discutat proiecte comune de apărare, inclusiv dezvoltarea unui scut antirachetă de nouă generație și opțiuni pentru contracararea constelației de sateliți Starlink, operată de SpaceX. Miza operațională este directă: Starlink este descris ca „indispensabil” pentru Ucraina, iar un atac reușit ar putea afecta și armate occidentale care au integrat serviciul în structurile lor. De ce contează: Starlink, infrastructură critică pentru comunicații militare Potrivit materialului, la începutul invaziei ruse, Ucraina a primit de la SpaceX zeci de mii de terminale Starlink, iar la momentul unei reuniuni secrete ruso-chineze din noiembrie 2023 erau active peste 40.000 de terminale în Ucraina. Armata ucraineană folosește Starlink pentru controlul dronelor, coordonarea evacuărilor medicale și identificarea țintelor, iar un oficial ucrainean este citat spunând că sistemul a devenit „sângele” infrastructurii de comunicații. În documente apare și perspectiva Chinei: oficialii chinezi ar fi îngrijorați că, într-un eventual conflict, Taiwanul ar putea beneficia de aceeași infrastructură de comunicații prin satelit. Ce contramăsuri sunt discutate: de la bruiaj la atacuri cibernetice În cadrul prezentărilor menționate în documente, specialiști ai China Aerospace Science and Technology Corporation (CASC) ar fi propus constituirea unei „alianțe ruso-chineze anti-Starlink”. Opțiunile analizate includ: bruiajul sau încetinirea funcționării rețelei; perturbarea terminalelor Starlink de la sol, pe o suprafață de până la 20 de kilometri pătrați (potrivit documentelor); atacuri cibernetice asupra infrastructurii satelitare, inclusiv „spoofing” (falsificarea identității/semnalelor pentru a obține acces) și introducerea de programe malware pentru „paralizarea” rețelei; scenarii de „distrugere” a sateliților aflați pe orbită. Separat, sunt menționate studii publicate în China – inclusiv din cercuri asociate Armatei Populare de Eliberare – care analizează neutralizarea sateliților prin arme cu laser sau sisteme bazate pe microunde. Indicii despre cooperare militară extinsă și reacții în Europa Materialul descrie existența unui „Forumul ruso-chinez pentru tehnologie militară”, o platformă de întâlniri secrete care s-ar fi reunit de mai multe ori și ar fi rămas mult timp în afara atenției publice. Documentele arată reguli stricte de confidențialitate, inclusiv interdicția de a divulga informații despre conținutul reuniunilor. În plus, sunt invocate indicii ale unor servicii europene de informații potrivit cărora militari ruși ar fi fost instruiți să opereze drone chinezești, iar Ministerul german de Externe ar fi convocat ambasadorul Chinei la Berlin pentru o discuție de urgență. Riscul de escaladare: implicații pentru NATO Un punct central al investigației este că un atac reușit asupra Starlink ar avea consecințe dincolo de Ucraina. Un înalt oficial militar american este citat afirmând că utilizarea Starlink este „complet integrată” în structura forțelor armate ale SUA, iar dezactivarea ar crea „o problemă uriașă” pentru comunicații și recunoaștere. În același timp, materialul avertizează că nu doar distrugerea fizică a sateliților, ci și un atac cibernetic de amploare asupra infrastructurii utilizate de un stat membru NATO ar putea duce la o escaladare majoră. Textul din sursă este trunchiat înainte de a detalia explicit consecința juridico-militară la care face referire. [...]
Rusia își extinde bruiajul asupra Starlink pentru a reduce eficiența dronelor ucrainene , o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care Ucraina lovește ținte din spatele frontului, potrivit Adevărul . Dezvoltarea de către Kiev a dronelor de rază medie – capabile să lovească ținte la zeci de kilometri în spatele liniei frontului, cu costuri reduse și precizie – a schimbat semnificativ dinamica războiului. Multe dintre aceste misiuni sunt operate prin Starlink, rețeaua de internet prin satelit a SpaceX, care permite operatorilor să comunice de la distanță cu drona și era considerată până recent aproape imună la bruiaj. Cum încearcă Rusia să „taie” legătura dintre operator și dronă Militari ucraineni citați de Reuters spun că Rusia combină măsuri de camuflare logistică cu sisteme de război electronic care blochează conexiunile folosite la pilotarea dronelor. În teren, metodele ar include: ascunderea transporturilor militare în vehicule civile și folosirea drumurilor secundare pentru a evita supravegherea; instalarea de sisteme puternice de bruiaj în apropierea unor orașe și obiective militare, inclusiv unele capabile să perturbe funcționarea Starlink. Serhii Beskrestnov, consilier al Ministerului ucrainean al Apărării, afirmă că Rusia desfășoară un sistem de bruiaj numit „Volna Kupol Garant”, care ar emite un semnal suficient de puternic pentru a destabiliza conexiunea Starlink pe o suprafață de aproximativ 20 de kilometri pătrați. Potrivit acestuia, până acum au fost identificate aproximativ zece astfel de sisteme. Efectul imediat: ținte noi și o cursă de adaptare Pe măsură ce bruiajul devine mai prezent, instalațiile de război electronic ajung, la rândul lor, ținte prioritare pentru echipele ucrainene de drone, care încearcă să elimine obstacolele din calea misiunilor. În paralel, Elon Musk a blocat accesul forțelor ruse la Starlink, pentru a împiedica Moscova să folosească rețeaua în propriile atacuri cu drone. De ce contează: presiune pe campania ucraineană cu drone de rază medie În acest an, Ucraina a folosit dronele de rază medie pentru a lovi linii de aprovizionare, depozite de combustibil, instalații de apărare antiaeriană și centre de comandă, afectând logistica rusă și provocând penurii de combustibil în Crimeea ocupată. Rob Lee, cercetător principal la Foreign Policy Research Institute, apreciază că aceste atacuri sunt probabil cea mai importantă evoluție de pe câmpul de luptă din acest an, dar avertizează că extinderea producției ruse de sisteme de bruiaj ar putea îngreuna campania ucraineană cu drone de rază medie. În practică, miza este una operațională: dacă Rusia reușește să extindă acoperirea bruiajului, Ucraina va fi forțată să-și ajusteze tacticile, rutele și modul de control al dronelor, iar „fereastra” de eficiență a loviturilor la distanță poate deveni mai îngustă. [...]
China și Rusia își extind cooperarea militară spre apărare antirachetă și „anti-Starlink” , un semnal cu impact direct asupra echilibrului tehnologic din domeniul apărării și al comunicațiilor militare, potrivit G4Media , care citează o investigație Der Spiegel . Investigația – realizată împreună cu Le Monde și platforma rusă independentă The Insider – se bazează pe documente interne care ar indica faptul că Beijingul și Moscova au convenit să își intensifice cooperarea militară și tehnologică după discuții desfășurate în secret în 2023. Conform documentelor analizate de jurnaliști, în iunie 2023 ar fi avut loc la Moscova o reuniune cu participarea unor reprezentanți ai autorităților ruse, ai armatei chineze și ai industriei de apărare din China, în care s-a discutat dezvoltarea unui sistem comun de apărare antiaeriană și antirachetă. Ce ar include proiectul antirachetă Potrivit investigației, proiectul ar include: construirea unor centre comune de comandă și control pentru sistemele de rachete lansate de la sol; dezvoltarea unei rachete interceptoare cu manevrabilitate ridicată, pentru apărare aeriană integrată. Der Spiegel notează că cele două state analizau încă din 2023 realizarea unui prototip și au creat grupuri de lucru dedicate proiectului. Documentele citate mai indică întâlniri și videoconferințe periodice, precum și schimburi de delegații mai frecvente între Moscova și Beijing. Ținte: hipersonice și balistice Sistemul aflat în dezvoltare ar urma să poată intercepta proiectile hipersonice în faza finală a traiectoriei, la altitudini de până la 40 de kilometri, precum și rachete balistice cu rază de acțiune de până la 4.000 de kilometri, conform investigației. În context, publicația germană arată că Beijingul investește de mai mulți ani în capacități militare avansate, pe fondul tensiunilor strategice cu Statele Unite în regiunea Indo-Pacifică. Componenta „anti-Starlink”: de la perturbare la neutralizare Documentele analizate ar indica și o inițiativă comună îndreptată împotriva rețelei SpaceX Starlink , considerată esențială în conflictele moderne pentru comunicații militare. În discuțiile din 2023, oficiali chinezi ar fi prezentat partenerilor ruși propuneri de măsuri de răspuns, inclusiv: atacuri informatice; tehnici de tip „spoofing” (imitarea identității unui sistem pentru a induce în eroare utilizatorii sau infrastructura digitală). Planurile discutate ar include scenarii de interferare a funcționării rețelei, reducerea performanțelor și, „în cazuri extreme”, neutralizarea sateliților considerați o amenințare. Investigația susține că există indicii că această cooperare a continuat și după întâlnirile din 2023, însă amploarea proiectelor și stadiul actual de dezvoltare „nu sunt cunoscute”, potrivit informațiilor citate. [...]
