Știri
Știri din categoria Diverse
BMW avertizează că în Rusia se asamblează „BMW-uri” fără acord, cu riscuri de calitate și siguranță, ceea ce poate afecta atât încrederea în marcă, cât și piața de revânzare a acestor vehicule, potrivit Digi24.
Producătorul german spune că uzina rusă „Avtotor” din Kaliningrad continuă să asambleze vehicule BMW fără aprobarea companiei, după retragerea BMW de pe piața rusă. Din acest motiv, BMW califică aceste mașini drept „contrafăcute” și le recomandă potențialilor cumpărători prudență.
Din 2025, Avtotor ar fi reluat asamblarea modelelor crossover BMW X5, X6 și X7, folosind piese aflate în stoc încă din 2022, anul în care BMW și-a suspendat activitatea în Rusia pe fondul războiului declanșat de invazia pe scară largă a Ucrainei.
BMW afirmă că nu are nicio legătură cu această producție și descrie procesul ca fiind o „producție neregulamentară”, fără implicarea sau supravegherea grupului, într-un comentariu pentru portalul ucrainean United24, citat de Digi24.
Compania susține că, din 2022, autoturismele asamblate în Rusia nu mai trec prin controalele standard de calitate și certificarea BMW, ceea ce înseamnă că producătorul nu poate garanta respectarea standardelor de siguranță, fiabilitate și calitate. În plus, BMW spune că nu verifică nici originea unor piese folosite la asamblare.
„Din 2022, aceste autoturisme nu au mai fost supuse controlului de calitate și certificării BMW.”
Avtotor a fost anterior partener oficial al BMW în Rusia și, până în 2022, a asamblat vehicule sub licență și supraveghere. După întreruperea cooperării, uzina ar fi reușit să reia asamblarea unor modele folosind componente rămase în depozite, potrivit Bild, menționat de Digi24.
În acest context, BMW avertizează explicit împotriva achiziției unor astfel de vehicule, pe motiv că nu poate confirma conformitatea lor cu standardele proprii și nu își asumă responsabilitatea pentru calitatea sau siguranța lor, etichetând aceste mașini drept „piratate”.
Recomandate
Companiile de pe rutele logistice NATO devin o vulnerabilitate operațională după ce Rusia a piratat camere de supraveghere conectate la internet pentru a monitoriza transporturi militare către Ucraina, potrivit Digi24 . Informația provine dintr-o anchetă comună a serviciilor olandeze AIVD (Serviciul General de Informații și Securitate) și MIVD (Serviciul Militar de Informații și Securitate), care susțin că au fost vizate camere IP (camere accesibile de la distanță prin internet), inclusiv un număr redus amplasate de-a lungul rutelor militar-logistice din Țările de Jos. Printre sistemele compromise s-au aflat și camere utilizate de companii. Ce impact operațional are pentru companii și infrastructură Potrivit serviciilor olandeze, accesul la aceste camere a permis colectarea de informații despre rutele de transport militar și despre echipamente de apărare livrate Ucrainei. În practică, camerele amplasate pe trasee cheie pot oferi indicii despre mișcarea transporturilor și pot expune fluxuri logistice sensibile. AIVD și MIVD afirmă că organizațiile care aveau camere IP pe aceste rute au fost avertizate ulterior, pentru a lua măsuri de securizare. Cum au fost exploatate camerele IP Serviciile descriu o metodă care pornește de la faptul că multe camere conectate la internet sunt insuficient securizate. Atacatorii pot identifica dispozitivele prin servicii online care scanează rețelele după echipamente expuse, inclusiv pe baza unor caracteristici precum marca. După identificare, accesul poate fi obținut relativ ușor, în special când există: parole implicite (setări din fabrică rămase neschimbate); firmware învechit (software intern neactualizat); configurații implicite care lasă dispozitivul expus. Nu este doar Olanda: avertismente anterioare au inclus și România Agențiile olandeze susțin că tactica nu se limitează la Țările de Jos și că este folosită sistematic și în alte state NATO și UE, precum și în Ucraina. În plus, Digi24 amintește că, în mai 2025, serviciile de informații ale Regatului Unit și aliații lor au acuzat Rusia că a încercat să acceseze ilegal camere de supraveghere de la frontieră, inclusiv din România, pentru a spiona și a perturba fluxul de ajutoare occidentale către Ucraina, informație relatată de The Guardian . Conform serviciilor britanice, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost accesate, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România, restul fiind distribuite inclusiv în Polonia, Ungaria și Slovacia, fără detalii complete despre toate locațiile. [...]
Rusia și Turcia discută viitorul sistemelor S-400, într-un context care poate influența sancțiunile SUA asupra Ankarei , potrivit Digi24 . Kremlinul spune că este „în contact” cu partea turcă pe tema rachetelor S-400 deținute de Turcia, după apariția unor informații că Ankara ar fi aproape să transfere sistemele către o țară din Golf. Informația a apărut după ce agenția turcă Hurriyet a relatat că Turcia ar putea anunța chiar vineri vânzarea rachetelor S-400 către una dintre națiunile din Golf (neprecizată), cu obiectivul de a convinge Statele Unite să ridice sancțiunile impuse Ankarei. De ce contează: legătura directă cu sancțiunile și programul F-35 Miza este una de reglementare și politică externă, cu efecte directe asupra industriei de apărare: în 2020, SUA au sancționat Turcia (stat membru NATO) pentru achiziția sistemelor S-400 și au eliminat-o dintr-un program de achiziții și producție de avioane de vânătoare F-35 , în care Ankara dorea să fie implicată. În acest context, orice mutare privind „soarta” S-400 poate deveni un element de negociere în relația Turcia–SUA, inclusiv pe tema sancțiunilor. Poziția Kremlinului: „problemă extrem de sensibilă” Întrebat despre relatările din presă și dacă Turcia a cerut permisiunea Rusiei pentru presupusul acord, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat: „Pot spune un lucru aici: aceasta este o problemă extrem de sensibilă. Cu toate acestea, am fost în contact cu partea turcă pe această temă și vom continua să menținem contactul cu ei pe această temă.” Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă că o vânzare sau un transfer a fost confirmat oficial de Ankara. În acest moment, există doar relatări de presă despre un posibil anunț și confirmarea Moscovei că discută cu Turcia pe subiect, ceea ce sugerează că dosarul rămâne deschis și cu potențial de impact asupra regimului de sancțiuni și cooperării militare cu SUA. [...]
Rusia își mută protecția aviației în infrastructură, construind adăposturi fortificate pentru avioanele Su-57 și consolidând un centru-cheie de producție și operare, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă, potrivit Digi24 . Imagini recente din satelit indică lucrări de construcție „pe scară largă” la Uzina de Aviație din Komsomolsk-pe-Amur și la baza aeriană Dzemgi adiacentă, în Extremul Orient al Rusiei. Conform revistei Military Watch, citată în material, inginerii ridică adăposturi fortificate direct în jurul aeronavelor deja staționate pe linia de zbor, în loc să le relocheze, pentru ca operațiunile să poată continua în paralel cu întărirea protecției. Miza operațională este ridicată: aceeași sursă arată că uzina este singura unitate de producție din Rusia pentru avioanele de vânătoare Su-57 și Su-35, iar baza Dzemgi găzduiește escadrile echipate cu Su-57, Su-35 și Su-30SM2. Ce indică lucrările: protecție și capacitate de producție Pe lângă adăposturile fortificate, imaginile din satelit ar mai arăta o hală de producție de mari dimensiuni, aflată într-un stadiu avansat de finalizare, alături de mai multe structuri de protecție. Unele adăposturi ar fi, potrivit unor surse menționate de Military Watch, suficient de mari pentru a găzdui două sau trei avioane de vânătoare. Su-57 (denumirea NATO: Felon) este prezentat ca primul și singurul avion de vânătoare „stealth” (cu vizibilitate redusă pe radar) de generația a cincea operațional al Rusiei, intrat oficial în serviciul Forțelor Aerospatiale Ruse în 2020, după un program de dezvoltare marcat de întârzieri. Contextul: atacuri ucrainene mai adânc în teritoriul rus Construcțiile sunt plasate în contextul unei serii de atacuri ucrainene de lungă distanță asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei. Potrivit materialului, Ucraina a vizat tot mai mult infrastructura aeriană rusă cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune, lovind aerodromuri aflate la sute și, în unele cazuri, la mii de kilometri de linia frontului. În acest cadru, fortificarea adăposturilor sugerează o adaptare a Rusiei la riscul tot mai mare pentru activele militare de mare valoare, prin investiții în protecție fizică și menținerea continuității operaționale în puncte sensibile ale lanțului de producție și desfășurare. [...]
Europa analizează taxe de navigație în Strâmtoarea Ormuz , cu potențial de costuri noi pentru comerțul maritim , într-un plan care ar depinde de sprijinul Organizației Maritime Internaționale (IMO) și care, în forma discutată, nu ar fi obligatoriu, potrivit Digi24 . Miza este una economică și operațională: Strâmtoarea Ormuz este una dintre cele mai importante rute maritime la nivel global, pe unde tranzitează o parte semnificativă a exporturilor de petrol și gaze naturale. Orice mecanism de taxare, chiar și prezentat ca plată pentru „servicii de navigație”, ar putea adăuga costuri suplimentare pentru transportatori și, indirect, pentru lanțurile de aprovizionare. Cum ar funcționa planul și ce precedent invocă europenii Potrivit informațiilor prezentate, state europene discută propuneri care ar permite introducerea unor taxe pentru servicii de navigație în zonă. Elementele-cheie menționate sunt: taxele nu ar urma să fie obligatorii; ar fi nevoie de sprijinul IMO, agenția ONU care reglementează transportul maritim; există precedente de plăți pentru servicii de navigație în căi maritime naturale, precum Strâmtoarea Malacca sau Canalul Mânecii. Vicepremierul britanic David Lammy a avertizat că impunerea unor taxe obligatorii pentru tranzit ar avea consecințe grave asupra comerțului internațional, în timp ce alți oficiali europeni indică faptul că discuția vizează un cadru de servicii, nu o taxă de trecere impusă unilateral. Presiunea de securitate: SUA cer garanții, Iranul respinge acuzațiile În paralel, Statele Unite au cerut Iranului garanții publice că Strâmtoarea Ormuz va rămâne deschisă și că navele comerciale nu vor fi atacate. Oficialii americani susțin că tensiunile și rivalitățile interne de la Teheran complică obținerea și respectarea unui acord. Autoritățile iraniene resping acuzațiile și afirmă că există unitate la nivelul conducerii, inclusiv în privința politicii legate de strâmtoare. Oman, un actor-cheie, propune un model de administrare a traficului Omanul a elaborat o propunere de administrare a traficului prin Strâmtoarea Ormuz, inspirată din modelul folosit în Strâmtoarea Malacca. În același timp, Omanul — care controlează cea mai mare parte a apelor navigabile din strâmtoare — se opune introducerii unor taxe obligatorii pentru navele comerciale. Potrivit presei iraniene, ministrul de externe al Iranului, Abbas Araghchi, ar urma să viziteze Omanul pentru discuții despre securitatea navigației și viitorul regim al strâmtorii. Ministrul turc de externe, Hakan Fidan, și-a exprimat speranța că Iranul și Omanul vor ajunge la un acord în următoarele zile. Reprezentanții Qatarului au avertizat că acordarea Iranului a unui control extins asupra tranzitului ar putea transforma comunitatea internațională în „ostaticul” unor decizii politice luate la Teheran. Contextul de escaladare și blocajul diplomatic la IMO La reuniunea Consiliului IMO de la Londra, mai multe state europene și din Golf au încercat să promoveze o rezoluție de condamnare a Iranului pentru atacuri asupra navelor comerciale și pentru încercări de control al traficului. Rusia și China s-au opus inițiativei. Tensiunile au crescut după ce SUA au atacat în această săptămână peste 150 de ținte din sudul Iranului, susținând că operațiunea a vizat reducerea capacității Teheranului de a amenința transportul maritim. Iranul a răspuns prin atacuri asupra unor baze americane din Kuweit și Bahrain. Statele Unite susțin că, din luna mai până în prezent, au facilitat tranzitul în siguranță a peste 800 de nave comerciale și a aproximativ 380 de milioane de barili de petrol prin acest coridor strategic. Ce urmează și de ce contează pentru companii În acest moment, discuțiile sunt la nivel de propuneri, iar aplicarea ar depinde de un cadru acceptat internațional, inclusiv de IMO. Pentru companiile din transport și energie, semnalul important este că, pe fondul riscurilor de securitate, se conturează opțiuni care pot schimba costurile și regulile de operare pe una dintre cele mai sensibile rute maritime ale lumii. [...]
Președintele Nicușor Dan a legat parteneriatul cu SUA de „securitate și prosperitate” , într-un mesaj transmis de Ziua Prieteniei româno-americane, potrivit Digi24 . Mesajul pune accent pe dimensiunea practică a relației bilaterale, nu doar pe simbolistica unei zile aniversare. În postarea publicată pe platforma X, șeful statului vorbește despre „valoarea cu adevărat unică” a parteneriatului strategic România–SUA și despre „soliditatea relației dinamice” dintre cele două țări, menționând și „oportunitățile pe care le putem crea împreună” ca aliați și parteneri. În același mesaj, Nicușor Dan afirmă că „consolidarea legăturii transatlantice” și a parteneriatului strategic este „esențială pentru securitatea și prosperitatea noastră comună”. Tot cu acest prilej, Ambasada SUA în România a transmis un mesaj în care pune în centru rolul oamenilor în relația bilaterală și enumeră exemple de cooperare, de la proiecte culturale și educaționale la „misiunile umăr la umăr pentru siguranța noastră”. „În spatele fiecărei strângeri de mână oficiale, fiecărui tratat semnat şi obiectiv comun, se află adevărata valoare a relaţiei SUA-România: oamenii.” [...]
Critica din interiorul PNL la adresa modului în care președintele gestionează desemnarea premierului riscă să complice negocierile politice și să prelungească incertitudinea în jurul formării Guvernului, într-un moment în care agenda executivului este dominată de PNRR și colectarea taxelor. Potrivit Digi24 , Oana Gheorghiu , vicepreședinte PNL ales la ultimul Congres, spune că Nicușor Dan „a făcut o greșeală” când a nominalizat un premier din partea liberalilor fără o discuție prealabilă cu conducerea partidului. În emisiunea „În fața ta” de la Digi24, Gheorghiu a susținut că nominalizarea ar fi fost influențată de informații venite „din interiorul PNL” și a insistat pe miza de credibilitate instituțională a președinției, chiar dacă admite că „și șeful statului poate face greșeli”. „Cred că Nicușor Dan a făcut o greșeală (...) Probabil că, din perspectiva mea, a fost o eroare să nominalizezi pe cineva dintr-un partid fără să ai o discuție cu conducerea acelui partid, dar cred că trebuie să reconstruim împreună încrederea în instituțiile statului român.” Ce semnal transmite PNL și de ce contează Mesajul vicepreședintei PNL indică o tensiune între Cotroceni și conducerea liberală pe procedura și consultarea politică în desemnarea premierului. În termeni operaționali, astfel de fricțiuni pot îngreuna coordonarea dintre președinte și partidul din care provine nominalizarea, cu efect direct asupra vitezei de formare a unei majorități și a unui guvern funcțional. Gheorghiu a legat explicit discuția despre viitorul politic de problemele curente ale guvernării, menționând PNRR și colectarea taxelor ca priorități, fără a detalia măsuri sau termene. Comparația cu Ilie Bolojan și scenariul prezidențial Întrebată dacă Ilie Bolojan ar fi fost un președinte mai bun decât Nicușor Dan, Gheorghiu a spus că o astfel de comparație rămâne ipotetică și a descris diferențe de stil: Bolojan ar fi „pragmatic” și orientat spre decizii rapide, în timp ce Nicușor Dan ar fi „mai analitic”. Despre o posibilă candidatură a lui Ilie Bolojan la următoarele alegeri prezidențiale, vicepreședinta PNL a afirmat că nu a avut nicio discuție cu acesta pe această temă. [...]
