Știri
Știri din categoria Diverse
Companiile de pe rutele logistice NATO devin o vulnerabilitate operațională după ce Rusia a piratat camere de supraveghere conectate la internet pentru a monitoriza transporturi militare către Ucraina, potrivit Digi24.
Informația provine dintr-o anchetă comună a serviciilor olandeze AIVD (Serviciul General de Informații și Securitate) și MIVD (Serviciul Militar de Informații și Securitate), care susțin că au fost vizate camere IP (camere accesibile de la distanță prin internet), inclusiv un număr redus amplasate de-a lungul rutelor militar-logistice din Țările de Jos. Printre sistemele compromise s-au aflat și camere utilizate de companii.
Potrivit serviciilor olandeze, accesul la aceste camere a permis colectarea de informații despre rutele de transport militar și despre echipamente de apărare livrate Ucrainei. În practică, camerele amplasate pe trasee cheie pot oferi indicii despre mișcarea transporturilor și pot expune fluxuri logistice sensibile.
AIVD și MIVD afirmă că organizațiile care aveau camere IP pe aceste rute au fost avertizate ulterior, pentru a lua măsuri de securizare.
Serviciile descriu o metodă care pornește de la faptul că multe camere conectate la internet sunt insuficient securizate. Atacatorii pot identifica dispozitivele prin servicii online care scanează rețelele după echipamente expuse, inclusiv pe baza unor caracteristici precum marca.
După identificare, accesul poate fi obținut relativ ușor, în special când există:
Agențiile olandeze susțin că tactica nu se limitează la Țările de Jos și că este folosită sistematic și în alte state NATO și UE, precum și în Ucraina.
În plus, Digi24 amintește că, în mai 2025, serviciile de informații ale Regatului Unit și aliații lor au acuzat Rusia că a încercat să acceseze ilegal camere de supraveghere de la frontieră, inclusiv din România, pentru a spiona și a perturba fluxul de ajutoare occidentale către Ucraina, informație relatată de The Guardian. Conform serviciilor britanice, aproximativ 10.000 de camere ar fi fost accesate, dintre care 80% în Ucraina și 10% în România, restul fiind distribuite inclusiv în Polonia, Ungaria și Slovacia, fără detalii complete despre toate locațiile.
Recomandate
Rusia și Turcia discută viitorul sistemelor S-400, într-un context care poate influența sancțiunile SUA asupra Ankarei , potrivit Digi24 . Kremlinul spune că este „în contact” cu partea turcă pe tema rachetelor S-400 deținute de Turcia, după apariția unor informații că Ankara ar fi aproape să transfere sistemele către o țară din Golf. Informația a apărut după ce agenția turcă Hurriyet a relatat că Turcia ar putea anunța chiar vineri vânzarea rachetelor S-400 către una dintre națiunile din Golf (neprecizată), cu obiectivul de a convinge Statele Unite să ridice sancțiunile impuse Ankarei. De ce contează: legătura directă cu sancțiunile și programul F-35 Miza este una de reglementare și politică externă, cu efecte directe asupra industriei de apărare: în 2020, SUA au sancționat Turcia (stat membru NATO) pentru achiziția sistemelor S-400 și au eliminat-o dintr-un program de achiziții și producție de avioane de vânătoare F-35 , în care Ankara dorea să fie implicată. În acest context, orice mutare privind „soarta” S-400 poate deveni un element de negociere în relația Turcia–SUA, inclusiv pe tema sancțiunilor. Poziția Kremlinului: „problemă extrem de sensibilă” Întrebat despre relatările din presă și dacă Turcia a cerut permisiunea Rusiei pentru presupusul acord, purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov , a declarat: „Pot spune un lucru aici: aceasta este o problemă extrem de sensibilă. Cu toate acestea, am fost în contact cu partea turcă pe această temă și vom continua să menținem contactul cu ei pe această temă.” Ce urmează Din informațiile prezentate nu rezultă că o vânzare sau un transfer a fost confirmat oficial de Ankara. În acest moment, există doar relatări de presă despre un posibil anunț și confirmarea Moscovei că discută cu Turcia pe subiect, ceea ce sugerează că dosarul rămâne deschis și cu potențial de impact asupra regimului de sancțiuni și cooperării militare cu SUA. [...]
Rusia își mută protecția aviației în infrastructură, construind adăposturi fortificate pentru avioanele Su-57 și consolidând un centru-cheie de producție și operare, pe fondul intensificării atacurilor ucrainene cu rază lungă, potrivit Digi24 . Imagini recente din satelit indică lucrări de construcție „pe scară largă” la Uzina de Aviație din Komsomolsk-pe-Amur și la baza aeriană Dzemgi adiacentă, în Extremul Orient al Rusiei. Conform revistei Military Watch, citată în material, inginerii ridică adăposturi fortificate direct în jurul aeronavelor deja staționate pe linia de zbor, în loc să le relocheze, pentru ca operațiunile să poată continua în paralel cu întărirea protecției. Miza operațională este ridicată: aceeași sursă arată că uzina este singura unitate de producție din Rusia pentru avioanele de vânătoare Su-57 și Su-35, iar baza Dzemgi găzduiește escadrile echipate cu Su-57, Su-35 și Su-30SM2. Ce indică lucrările: protecție și capacitate de producție Pe lângă adăposturile fortificate, imaginile din satelit ar mai arăta o hală de producție de mari dimensiuni, aflată într-un stadiu avansat de finalizare, alături de mai multe structuri de protecție. Unele adăposturi ar fi, potrivit unor surse menționate de Military Watch, suficient de mari pentru a găzdui două sau trei avioane de vânătoare. Su-57 (denumirea NATO: Felon) este prezentat ca primul și singurul avion de vânătoare „stealth” (cu vizibilitate redusă pe radar) de generația a cincea operațional al Rusiei, intrat oficial în serviciul Forțelor Aerospatiale Ruse în 2020, după un program de dezvoltare marcat de întârzieri. Contextul: atacuri ucrainene mai adânc în teritoriul rus Construcțiile sunt plasate în contextul unei serii de atacuri ucrainene de lungă distanță asupra bazelor aeriene din interiorul Rusiei. Potrivit materialului, Ucraina a vizat tot mai mult infrastructura aeriană rusă cu drone și rachete cu rază lungă de acțiune, lovind aerodromuri aflate la sute și, în unele cazuri, la mii de kilometri de linia frontului. În acest cadru, fortificarea adăposturilor sugerează o adaptare a Rusiei la riscul tot mai mare pentru activele militare de mare valoare, prin investiții în protecție fizică și menținerea continuității operaționale în puncte sensibile ale lanțului de producție și desfășurare. [...]
România spune că are acoperită 49% din finanțarea planificată pentru 2026 , iar miza imediată este păstrarea ratingului de țară, care influențează direct costurile la care statul se împrumută, potrivit Digi24 , care îl citează pe ministrul interimar al Finanțelor, Alexandru Nazare . Nazare susține că ritmul de împrumuturi a rămas „echilibrat” la mijlocul anului și că România nu ar mai fi în situația de a apela la prefinanțare (atragerea de bani în avans, peste necesarul imediat), așa cum s-a întâmplat în anii anteriori, conform declarațiilor sale. Cum arată finanțarea până acum: intern vs. extern Potrivit ministrului, planul de finanțare este realizat diferit pe cele două canale principale: 58% pe piața internă , prin licitații lunare de titluri de stat (instrumente prin care investitorii împrumută statul pe perioade determinate); 35% pe piețele externe , unde calendarul depinde de condițiile din piețele internaționale, dar și de disponibilitatea fondurilor europene și a împrumuturilor de la instituții financiare internaționale. Tot el afirmă că Ministerul Finanțelor a atras până acum 58,6 miliarde de lei de pe piața internă. De ce contează ratingul pentru costul finanțării În același mesaj, Nazare indică drept prioritate menținerea calificativului de rating al României, argumentând că acesta este esențial pentru ca statul să se poată împrumuta „în condiții avantajoase” pe piețele financiare. Ce urmează Ministrul spune că Ministerul Finanțelor pregătește întâlniri cu agențiile internaționale de rating, programate să înceapă săptămâna viitoare, atât fizic, cât și online. [...]
Curtea Supremă a Ucrainei a validat sancțiunile prezidențiale împotriva unui cetățean ucrainean , respingând acțiunea în justiție a fostului președinte Petro Poroșenko , potrivit Digi24 . Decizia, luată pe 10 iulie, consolidează o practică pe care experți juridici o consideră discutabilă: folosirea regimului de sancțiuni – creat inițial pentru a viza Rusia și aliații săi – și împotriva cetățenilor ucraineni. Ucraina a introdus sancțiuni după declanșarea războiului de către Rusia în 2014, ca instrument de presiune asupra Moscovei. Sub președinția lui Volodimir Zelenski, însă, sancțiunile au fost aplicate tot mai frecvent și intern, inclusiv unor persoane fără afilieri pro-ruse evidente, notează Kyiv Independent (citat de Digi24). De ce contează: sancțiuni fără hotărâre judecătorească, validate de instanța supremă Potrivit materialului, una dintre criticile centrale este că impunerea de sancțiuni asupra cetățenilor ucraineni fără o hotărâre judecătorească ridică semne de întrebare privind legalitatea. Experți juridici citați de publicația ucraineană susțin că procedura în sine ar fi ilegală. O altă vulnerabilitate indicată este lipsa motivării concrete: decretele prezidențiale privind sancțiunile ar conține, de regulă, formulări generale, fără a preciza motive specifice, ceea ce alimentează acuzațiile că măsurile nu au o justificare juridică solidă. Context politic: Poroșenko, principalul adversar al lui Zelenski Petro Poroșenko a pierdut alegerile prezidențiale din 2019 în fața lui Zelenski și este liderul partidului de opoziție „Solidaritatea Europeană”. În acest cadru, experții citați descriu extinderea sancțiunilor asupra cetățenilor ucraineni ca un instrument folosit pentru a-i pedepsi pe criticii guvernului și pe oponenții politici. Efect colateral: controverse relansate despre Curtea Supremă Decizia a reaprins și discuțiile despre Curtea Supremă a Ucrainei, descrisă în articol ca nereformată și afectată de scandaluri de corupție. Instanța nu a răspuns unei solicitări de comentarii din partea Kyiv Independent, conform aceleiași relatări. [...]
Ucraina își reorganizează atacurile la distanță printr-un comandament dedicat , o mișcare cu impact operațional direct asupra modului în care armata își concentrează resursele pentru lovituri „cu rază lungă” împotriva Rusiei, potrivit Digi24 . Președintele Volodimir Zelenski a semnat un decret de înființare a „Comandamentului de Atac cu Rază Lungă” în cadrul Forțelor Armate ale Ucrainei , iar informația este relatată de Ukrainska Pravda . Scopul declarat este „slăbirea” capacităților Rusiei în război. În declarațiile citate, Zelenski a spus că noul comandament trebuie să concentreze „100% din resursele disponibile” pentru a reduce „mai semnificativ” potențialul beligerant al Rusiei și că viitorul comandant ar urma să fie „un lider puternic”, cu „cel mai înalt nivel de experiență”. Ce prevede decretul și ce se schimbă în practică Decretul stabilește că structura este creată: „pentru a spori eficacitatea atacurilor la distanță”; pentru a „reduce capacitatea inamicului de a purta război împotriva Ucrainei”; pentru a „submina potențialul său militar”. Totodată, Zelenski a cerut ministrului Apărării și comandantului-șef al Forțelor Armate ale Ucrainei să prezinte un candidat pentru numirea în funcția de comandant al acestui comandament. În materialul citat nu este menționat un nume și nici un calendar pentru numire. [...]
UE pregătește un sprijin de 100 de milioane de euro pentru apărarea aeriană a Moldovei, un semnal de creștere a finanțării de securitate la granița estică , potrivit Digi24 . Pachetul ar urma să fie cel mai mare ajutor european de apărare aprobat până acum pentru Republica Moldova și este programat pentru aprobare pe 13 iulie, conform unor declarații făcute pentru Kyiv Independent. Finanțarea, în valoare de 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), va fi alocată din „ Facilitatea Europeană pentru Pace ” – un fond alimentat prin contribuții directe ale celor 27 de state membre ale Uniunii Europene, operațional din 2021. Ce se schimbă operațional: dimensiunea sprijinului și ritmul deciziilor Un înalt oficial al UE și un diplomat național au confirmat pentru Kyiv Independent că pachetul de sprijin pentru apărarea aeriană urmează să fie aprobat pe 13 iulie. În articol nu sunt detaliate tipurile de echipamente sau calendarul livrărilor, astfel că impactul concret în teren rămâne, deocamdată, neprecizat. Contextul invocat este deteriorarea mediului de securitate în regiune, pe fondul atacurilor cu rachete balistice ale Rusiei asupra Kievului, care au evidențiat lipsa unor sisteme adecvate de apărare aeriană în Europa. Moldova este prezentată drept una dintre țările cele mai expuse, inclusiv din cauza vecinătății cu Ucraina și a prezenței unui contingent de soldați ruși în regiunea Transnistria. Dimensiunea finanțării: cum se raportează la sprijinul anterior În ultimii cinci ani, Moldova a primit în total 197 de milioane de euro (aprox. 985 milioane lei) din același fond, printr-o serie de plăți, cea mai recentă fiind de 20 de milioane de euro (aprox. 100 milioane lei) pentru apărarea aeriană, efectuată în aprilie 2025. În luna mai, șefa diplomației UE, Kaja Kallas , a cerut o creștere „radicală” a contribuțiilor către Moldova prin acest mecanism, până la 120 de milioane de euro pe an (aprox. 600 milioane lei). Votul din 13 iulie ar acoperi, singur, marea majoritate a acestei ținte, însă rămâne neclar dacă va exista o plată suplimentară în a doua jumătate a lui 2026. Context mai larg: discuții despre un proiect european de apărare aeriană Separat de sprijinul pentru Moldova, Comisia Europeană a propus un proiect de apărare aeriană la nivelul întregii Uniuni, cu un cost estimat între 55 și 80 de miliarde de euro (aprox. 275–400 miliarde lei). Ideea urmează să fie discutată de statele membre, următoarea ocazie menționată fiind o reuniune informală a miniștrilor apărării programată pentru 1 septembrie. [...]
