Știri
Tag: polonia

Președintele polonez Karol Nawrocki vrea ca Polonia să dezvolte apărare nucleară , pe fondul percepției unei amenințări crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului Polsat, el a spus că este „un mare susținător” al aderării țării la un „proiect nuclear” și că strategia de securitate ar trebui să fie „bazată pe potențialul nuclear”. Nawrocki a susținut că demersul ar trebui făcut „cu respectarea tuturor reglementărilor internaționale” și a argumentat că Polonia este „o țară situată chiar la granița unui conflict armat”, invocând „atitudinea agresivă și imperialistă” a Rusiei față de Polonia. Întrebat cum ar putea reacționa Moscova la un program polonez de arme nucleare, el a minimalizat riscul, afirmând că „Rusia poate reacționa agresiv la orice”, notează Digi24, care citează Politico . Declarațiile vin într-un context mai larg de discuții în Europa despre întărirea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu un răspuns credibil), pe fondul deteriorării mediului de securitate și al scăderii încrederii în garanțiile Statelor Unite, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a spus la Conferința de securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”. În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că sunt în curs discuții cu Franța privind un mijloc european de descurajare . Pentru Polonia, mesajul președintelui indică o ambiție de repoziționare strategică într-o regiune aflată în proximitatea războiului din Ucraina, cu potențiale consecințe politice și de securitate la nivel european. [...]

Germania ar putea oferi Poloniei echipament militar ca „reparații morale” pentru distrugerile din Al Doilea Război Mondial, potrivi Die Welt , care citează un interviu acordat pubicației de către diplomatul german Wolfgang Ischinger Ideea, în forma prezentată de Ischinger, ar presupune ca Berlinul să furnizeze Varșoviei capabilități militare concrete – „un submarin, o fregată sau tancuri” – ca gest cu încărcătură morală, în locul unor plăți directe de despăgubiri. Propunerea este legată de faptul că Polonia consideră dosarul reparațiilor încă deschis, în timp ce Germania susține că subiectul este închis juridic. „Germania ar putea furniza Poloniei echipament militar, cum ar fi un submarin, o fregată sau tancuri, în loc să plătească reparații pentru cel de-al Doilea Război Mondial.” În argumentația sa, Ischinger leagă „reparațiile morale” de arhitectura de securitate actuală: Germania ar putea direcționa o parte din bugetul său de apărare – aflat pe un trend de creștere – către întărirea rolului Poloniei pe flancul estic al NATO. Miza, în această logică, este ca un transfer de echipamente să funcționeze simultan ca semnal politic de asumare și ca investiție în apărarea comună. Diplomatul avertizează, totodată, că majorarea cheltuielilor militare germane poate reactiva temeri istorice privind dominația Berlinului în Europa. În acest context, „împărțirea resurselor” cu Polonia ar transmite un mesaj de orientare defensivă și cooperantă, reducând suspiciunile și crescând interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) pe direcția estică. Ischinger i-a atribuit ideea fostului ambasador polonez Janusz Reiter . Pe fond, discuția se suprapune peste un diferend diplomatic recurent: în septembrie 2022, guvernul polonez a estimat daunele provocate de Germania nazistă la peste 1.300 de miliarde de euro și a lansat o campanie diplomatică pentru obținerea reparațiilor, iar sondaje din 2025 ar indica faptul că aproximativ 70% dintre polonezi consideră că Germania nu a făcut suficient pentru a-și repara greșelile. Berlinul a respins oficial cererile, invocând renunțarea Poloniei la reparații în 1953 și confirmări ulterioare în tratate de după Războiul Rece, considerând dosarul închis din punct de vedere juridic. În acest cadru, propunerea de „reparații morale” prin echipament militar apare ca o posibilă formulă de compromis: nu schimbă poziția legală a Germaniei, dar încearcă să răspundă presiunii politice și simbolice din Polonia, cu efecte directe asupra echilibrului de securitate din regiune. [...]