Știri
Știri din categoria Apărare
Polonia va crea un nou corp de rezerviști civili cu disponibilitate ridicată, pentru a putea mobiliza în caz de război un total de 500.000 de militari, care citează EFE.
Anunțul a fost făcut luni, la Varșovia, de ministrul apărării Władysław Kosiniak-Kamysz. Acesta a explicat că noul corp va fi format din voluntari antrenați permanent, plătiți atât pentru zilele de instrucție, cât și pentru faptul că rămân în disponibilitate și pot fi chemați oricând sub drapel, relatează Agerpres.
Rezerviștii vor avea instruire continuă, cu minimum opt zile pe an, și acces la cursuri în domenii precum securitatea cibernetică, medicina și comunicațiile. În paralel, autoritățile vor crea școli de cadeți, unde persoane fără experiență militară vor putea ajunge la gradul de sublocotenent în rezervă printr-un program de formare de trei ani. Civilii înscriși vor putea alege perioada antrenamentelor și unitatea militară în care vor să servească, iar companiile la care lucrează vor fi compensate de stat.
Ministrul a încadrat măsurile în programul „În alertă”, destinat civililor între 18 și 60 de ani, cu instruire punctuală în medicină, supraviețuire, tir și autoapărare. Potrivit lui Kosiniak-Kamysz, dintre cei 18.000 de polonezi înscriși în 2025, 16.000 au absolvit cursurile. În același context, președintele Poloniei, Karol Nawrocki, declara în august 2025 că atingerea pragului de 500.000 de soldați este „urgentă pentru securitatea țării” și cerea alocarea a 5% din PIB pentru apărare. Separat, Polonia intenționează să profesionalizeze 200.000 de rezerviști până în 2039, inclusiv prin noul corp de rezervă cu grad ridicat de disponibilitate.
Recomandate
Polonia refuză să-și mute sistemele Patriot în Orientul Mijlociu , potrivit Focus , invocând prioritatea apărării propriului spațiu aerian și rolul de stat de primă linie pe flancul estic al NATO. Ministrul polonez al Apărării, Wladyslaw Kosiniak-Kamysz, a transmis că Varșovia nu intenționează să relocheze bateriile Patriot, după ce presa a relatat despre o solicitare informală a SUA. Publicația germană notează că informația privind cererea americană a fost relatată inițial de Rzeczpospolita , iar ulterior a fost preluată de Politico . „Sistemele noastre Patriot și armamentul lor servesc la protejarea spațiului aerian polonez și a flancului estic al NATO. Asta nu se schimbă și nu avem de gând să le mutăm nicăieri!” În prezent, armata poloneză are două baterii Patriot, cu un total de 16 lansatoare, capabile să angajeze rachete sau aeronave la distanțe de până la aproximativ 100 de kilometri. Din aceste lansatoare pot fi trase inclusiv rachete PAC-3 MSE, comandate de Polonia printr-un contract încheiat în 2019; o mare parte din cele aproximativ 200 de rachete ar fi deja în țară, conform aceleiași surse. Materialul mai consemnează că solicitarea SUA nu ar fi vizat în mod special Polonia, ci ar fi fost transmisă tuturor aliaților. Contextul este consumul ridicat de interceptori PAC-3 în Orientul Mijlociu, pe fondul operațiunilor militare conduse de SUA și Israel împotriva unor ținte din Iran. Potrivit Rzeczpospolita , SUA și state din Golf ar fi folosit circa 1.500 de rachete PAC-3 în primele 16 zile ale conflictului, inclusiv împotriva dronelor Shahed, deși unii experți militari ar fi considerat că acestea puteau fi contracarate cu mijloace de apărare antiaeriană mai ieftine. Pentru Varșovia, miza rămâne întărirea flancului estic al NATO, în condițiile în care Polonia se învecinează cu Rusia și Belarus și are la graniță Ucraina, unde războiul continuă din 2022. [...]
Polonia ia în calcul un „plan B” de securitate pe fondul declarațiilor lui Donald Trump despre o posibilă retragere a SUA din NATO. Mesajul a fost transmis în această săptămână de ministrul polonez de externe, Radoslaw Sikorski , care a spus că Varșovia trebuie să evite să fie luată prin surprindere și să pregătească aranjamente alternative de securitate. „Ar trebui să tratăm retragerea SUA din NATO ca pe un scenariu posibil și să o luăm în serios — noi, în Polonia, mai ales pe flancul estic, și toți, din întreg spectrul politic”, a spus Sikorski pe X. Sikorski a susținut că Polonia are nevoie de diferite „polițe de asigurare” în loc să se bazeze integral pe NATO, fără să detalieze cum ar arăta o abordare alternativă. În același timp, el a reiterat că NATO rămâne „piatra de temelie” a securității Poloniei și că țara vrea să rămână un aliat „bun și loial” al Statelor Unite, dar nu poate ignora declarațiile președintelui american. În articol se arată că Trump a provocat îngrijorare în rândul aliaților în această săptămână, sugerând că SUA ar putea părăsi alianța, invocând frustrarea față de Europa în contextul a ceea ce el consideră a fi lipsa de sprijin pentru războiul de o lună dintre SUA și Israel împotriva Iranului. În acest context, secretarul general al NATO, Mark Rutte, urmează să meargă săptămâna viitoare la Washington pentru o întâlnire cu Trump, vizită despre care se precizează că a fost relatată inițial de The Wall Street Journal și planificată anterior, dar care ar putea include pe agendă și subiectul apartenenței SUA la NATO. Secretarul de stat Marco Rubio a criticat, în această săptămână, țări precum Spania pentru refuzul de a permite accesul SUA la baze și la spațiul aerian pentru operațiuni legate de Iran și a spus că relația dintre SUA și Europa ar trebui reevaluată după conflict. Pentru Polonia, întărirea legăturilor militare cu SUA a rămas o prioritate, Varșovia crescând achizițiile de echipamente militare americane și investițiile în infrastructura folosită de forțele SUA, pe fondul poziționării sale pe flancul estic al NATO. [...]
Franța folosește rachete MICA scumpe pentru a doborî drone Shahed ieftine , potrivit Focus , iar în Paris crește presiunea politică pe fondul costurilor și al consumului de muniție. Rafale, avioanele de luptă ale Forțelor Aeriene Franceze, ar doborî de săptămâni drone iraniene Shahed deasupra Emiratelor Arabe Unite. Misiunile urmăresc interceptarea încă din zona Golfului Persic, pentru ca resturile să nu ajungă să pună în pericol oameni sau infrastructură. Conform La Tribune , piloții folosesc rachete aer-aer MICA. De la începutul războiului cu Iranul ar fi fost lansate peste 80 de rachete MICA, fiecare cu un cost estimat între 600.000 și 700.000 de euro, de peste zece ori mai mult decât o dronă Shahed. În ultimele două săptămâni, numărul lansărilor de MICA per avion Rafale ar fi scăzut, pe fondul reducerii atacurilor iraniene asupra Emiratelor. Notează Institute for the Study of War că, în prima săptămână de război, media a fost de 137 de „obiecte zburătoare” iraniene pe zi îndreptate spre Emiratele Arabe Unite, iar în ultima săptămână media zilnică ar fi coborât la 25. „Fiecare rachetă costă între 600.000 și 700.000 de euro, mai mult de zece ori cât o dronă Shahed.” În plan intern, utilizarea masivă a MICA în Emirate generează presiune la Paris, în special din cauza raportului cost-efect, arată La Tribune . În acest context, ministrul francez al apărării, Sébastien Lecornu, ar considera că pierderile de material impun măsuri rapide pentru refacerea stocurilor de muniție. Elementele-cheie ale situației descrise în articol sunt: interceptări ale dronelor Shahed cu avioane Rafale deasupra Emiratelor Arabe Unite, cu intenția de a opri țintele cât mai departe, peste Golful Persic; folosirea rachetelor aer-aer MICA, cu peste 80 de lansări de la începutul conflictului menționat; costul estimat al unei rachete MICA (600.000–700.000 euro) raportat la prețul mult mai mic al unei drone Shahed; scăderea recentă a intensității atacurilor, potrivit ISW, și creșterea criticilor politice în Franța privind consumul de muniție și necesitatea refacerii stocurilor. [...]
SUA pregătesc alocarea aproape a întregului stoc de rachete JASSM-ER pentru campania militară în desfășurare împotriva Iranului, potrivit The Jerusalem Post , care citează un material Bloomberg. Bloomberg relatează că rachetele de croazieră JASSM-ER (armament cu rază lungă și profil redus, conceput să fie mai greu de detectat) sunt scoase din stocuri planificate inițial pentru alte regiuni, în cadrul următoarei faze a operațiunilor. Alocarea către teatrul iranian nu înseamnă automat că toate vor fi și lansate, notează publicația. Raportul indică faptul că SUA au folosit intens muniții „standoff” (lovire de la distanță, din afara apărării antiaeriene), inclusiv JASSM-ER , pentru a reduce riscurile pentru personal, în timp ce vizează infrastructură iraniană. Până acum, rachetele ar fi fost lansate de pe bombardiere B-52 și B-1B, precum și de pe avioane de luptă. Un oficial american și unul israelian au afirmat că o parte importantă a apărării aeriene iraniene a fost distrusă, ceea ce ar permite, în unele misiuni, utilizarea unor muniții mai ieftine. Totuși, Bloomberg menționează că riscurile rămân ridicate, invocând doborârea unui F-15E și a unui A-10, precum și avarierea unor elicoptere de salvare de către foc iranian. O persoană familiarizată cu situația a declarat pentru Bloomberg că peste 1.000 de rachete JASSM-ER ar fi fost folosite în primele patru săptămâni ale războiului. Aceeași sursă a spus că alte 47 de rachete au fost utilizate într-o operațiune separată a SUA care l-a vizat pe președintele Venezuelei, Nicolas Maduro. Din perspectiva industriei, Bloomberg arată că SUA au finanțat achiziția a peste 6.200 de rachete JASSM din 2009, iar producția versiunii de bază s-a încheiat în urmă cu aproximativ un deceniu. Lockheed Martin ar urma să producă 396 de rachete JASSM-ER în 2026, cu posibilitatea de a urca până la 860 pe an dacă liniile de producție sunt dedicate integral. „În următoarele două-trei săptămâni, o să-i aducem înapoi în Epoca de Piatră, acolo unde le este locul”, a spus președintele SUA, Donald Trump, într-un discurs de miercuri, fără să precizeze dacă se referă la armata Iranului, la guvern sau la infrastructura civilă. Bloomberg mai consemnează că nu este limpede ce urmează în campanie: o invazie terestră, intensificarea loviturilor sau un acord. Pe fondul deplasării în regiune a unor forțe terestre americane, inclusiv pușcași marini și parașutiști, au apărut speculații privind o posibilă operațiune pentru preluarea insulei Kharg, unde se află principalele terminale petroliere ale Iranului. În plan operațional, șeful Statului Major Interarme al SUA, generalul Dan Caine, a declarat că SUA au început să zboare cu bombardiere B-52 deasupra Iranului, sugerând că situația din spațiul aerian s-a îmbunătățit suficient pentru folosirea unor bombe ghidate JDAM (kit de ghidaj care transformă o bombă convențională într-una de precizie), mai ieftine și mai disponibile. În același timp, Bloomberg notează că Iranul ar fi doborât peste 12 drone MQ-9 în timpul războiului, pe lângă cele două aeronave americane pierdute vineri. Raportul include și o imagine de ansamblu asupra consumului și producției de muniții și interceptori, pe fondul intensificării atacurilor iraniene în regiune: Iranul ar fi lansat peste 1.600 de rachete balistice și aproximativ 4.000 de rachete de croazieră de tip Shahed, pe baza raportărilor oficiale din țările din Golf citate de Bloomberg. Apărarea doar împotriva rachetelor balistice ar necesita cel puțin 3.200 de interceptori. Lockheed Martin produce în prezent circa 650 de interceptori Patriot PAC-3 pe an și vizează 2.000 pe an până în 2030; producția de interceptori THAAD ar urma să crească de la 96 la 400 anual. SUA au tras și sute de rachete Tomahawk; înainte de război ar fi existat aproximativ 4.000 în stocuri. RTX ar fi produs circa 100 de Tomahawk noi în 2025, iar aproximativ 240 mai vechi ar fi fost modernizate la configurația Block V. După mai bine de o lună de lupte, evaluările citate de Bloomberg indică degradarea semnificativă a capabilităților de rachete ale Iranului, dar nu eliminarea lor: doar o parte din arsenal ar fi confirmată ca distrusă, iar un număr substanțial de lansatoare și rachete din stoc ar fi încă operaționale, în pofida loviturilor susținute ale SUA și Israelului. [...]
Militari ucraineni și experți în apărare spun că unele armate NATO rămân în urmă în adaptarea la războiul modern, potrivit Mediafax , care citează o relatare EFE. Diferențele au fost observate în antrenamente și exerciții comune, iar partea ucraineană se teme că Alianța se mișcă prea lent în fața amenințărilor actuale. Un veteran ucrainean identificat ca Mikita, care a urmat instruire militară de bază într-o țară NATO, a spus că o parte din pregătire nu se potrivește cu realitățile de pe frontul din Ucraina și că unele metode sunt încă ancorate în experiențe din Afganistan și Irak. El a indicat, între altele, presupuneri legate de folosirea aviației „fără restricții” și o abordare prudentă față de drone, deși acestea domină câmpul de luptă. „Majoritatea lucrurilor pe care le-am învățat acolo nu sunt aplicabile realităților noastre”, a declarat pentru EFE Mikita, veteran al armatei ucrainene. Pe aceeași linie, Evghen Mezhevikin, adjunct responsabil cu instruirea în Forțele Armate ale Ucrainei, a afirmat că unele trupe NATO sunt „deconectate” de la războiul modern. În paralel, Ucraina își actualizează constant programele, iar o parte tot mai mare a pregătirii are loc pe teritoriul ucrainean, unde pot fi replicate condiții precum utilizarea intensivă a dronelor, a echipamentelor de război electronic (mijloace de bruiaj și perturbare a comunicațiilor) și trageri pe timp de noapte, după cum a spus purtătorul de cuvânt Dmitro Lihovi. Diferențele s-ar fi văzut și în exerciții: specialiști ucraineni în drone ar fi „neutralizat” două batalioane NATO într-un exercițiu din 2025, potrivit unor relatări din presa americană menționate de EFE și confirmate ulterior de unitățile participante, conform textului citat de Mediafax. Ucrainenii au descris și probleme de tactică, precum înaintarea în formațiuni mari fără acoperire adecvată și fără verificarea terenului pentru mine. Separat, într-un exercițiu naval, Ucraina ar fi obținut un rezultat favorabil, iar partenerii ar fi fost impresionați de Delta, o platformă digitală de „conștientizare a situației” care permite schimbul de informații în timp real. În plan instituțional, articolul arată că, la o vizită recentă la Kiev, comandantul suprem aliat pentru transformare din NATO, amiralul Pierre Vandier, a discutat despre o implicare mai mare a Ucrainei în viitoarele exerciții ale Alianței și a recunoscut nevoia de adaptare rapidă. Secretarul general al NATO, Mark Rutte, a declarat în martie că Alianța „învață lecții din experiența de război a Ucrainei” prin Centrul Comun de Analiză, Instruire și Educație, înființat în februarie 2025 în Polonia, însă experți ucraineni avertizează că ritmul schimbării rămâne insuficient, inclusiv în perspectiva unor posibile testări ale flancului estic chiar din 2026. [...]
Premierul Ilie Bolojan spune că NATO înseamnă pentru România siguranță și stabilitate , într-un mesaj transmis duminică, de Ziua NATO. Bolojan a amintit că se împlinesc 22 de ani de la aderarea României la Alianța Nord-Atlantică, pe care o descrie drept un moment ce a consolidat „decisiv” securitatea și parcursul euroatlantic al țării. În același mesaj, premierul a subliniat că apartenența la NATO presupune și responsabilități, pe care România afirmă că și le asumă prin contribuții la securitatea colectivă și prin prezență alături de aliați. „Astăzi marcăm 22 de ani de la aderarea României la Alianţa Nord-Atlantică, un moment care a consolidat decisiv securitatea şi parcursul nostru euroatlantic. Pentru România, NATO înseamnă astăzi siguranţă, stabilitate şi încredere.” Șeful Executivului a mai arătat că, pe fondul „multiplelor provocări de securitate”, este important ca NATO să rămână „unit și puternic”, iar solidaritatea dintre statele membre este, în viziunea sa, elementul care susține capacitatea de răspuns la riscuri. În final, Bolojan a dat asigurări că România va continua investițiile în apărare, modernizarea Armatei și consolidarea rolului de partener pe Flancul Estic, mulțumind celor care „întăresc zi de zi” poziția României în NATO. [...]
