Știri din categoria Externe

Acasă/Știri/Externe/Germania ar putea oferi Poloniei tancuri...

Germania ar putea oferi Poloniei tancuri sau un submarin ca reparații morale - Inițiativa vizează compensații pentru al Doilea Război Mondial

Wolfgang Ischinger discutând despre reparațiile morale între Germania și Polonia.

Germania ar putea oferi Poloniei echipament militar ca „reparații morale” pentru distrugerile din Al Doilea Război Mondial, potrivi Die Welt, care citează un interviu acordat pubicației de către diplomatul german Wolfgang Ischinger

Ideea, în forma prezentată de Ischinger, ar presupune ca Berlinul să furnizeze Varșoviei capabilități militare concrete – „un submarin, o fregată sau tancuri” – ca gest cu încărcătură morală, în locul unor plăți directe de despăgubiri. Propunerea este legată de faptul că Polonia consideră dosarul reparațiilor încă deschis, în timp ce Germania susține că subiectul este închis juridic.

„Germania ar putea furniza Poloniei echipament militar, cum ar fi un submarin, o fregată sau tancuri, în loc să plătească reparații pentru cel de-al Doilea Război Mondial.”

În argumentația sa, Ischinger leagă „reparațiile morale” de arhitectura de securitate actuală: Germania ar putea direcționa o parte din bugetul său de apărare – aflat pe un trend de creștere – către întărirea rolului Poloniei pe flancul estic al NATO. Miza, în această logică, este ca un transfer de echipamente să funcționeze simultan ca semnal politic de asumare și ca investiție în apărarea comună.

Diplomatul avertizează, totodată, că majorarea cheltuielilor militare germane poate reactiva temeri istorice privind dominația Berlinului în Europa. În acest context, „împărțirea resurselor” cu Polonia ar transmite un mesaj de orientare defensivă și cooperantă, reducând suspiciunile și crescând interoperabilitatea (capacitatea armatelor aliate de a opera împreună) pe direcția estică.

Ischinger i-a atribuit ideea fostului ambasador polonez Janusz Reiter. Pe fond, discuția se suprapune peste un diferend diplomatic recurent: în septembrie 2022, guvernul polonez a estimat daunele provocate de Germania nazistă la peste 1.300 de miliarde de euro și a lansat o campanie diplomatică pentru obținerea reparațiilor, iar sondaje din 2025 ar indica faptul că aproximativ 70% dintre polonezi consideră că Germania nu a făcut suficient pentru a-și repara greșelile.

Berlinul a respins oficial cererile, invocând renunțarea Poloniei la reparații în 1953 și confirmări ulterioare în tratate de după Războiul Rece, considerând dosarul închis din punct de vedere juridic. În acest cadru, propunerea de „reparații morale” prin echipament militar apare ca o posibilă formulă de compromis: nu schimbă poziția legală a Germaniei, dar încearcă să răspundă presiunii politice și simbolice din Polonia, cu efecte directe asupra echilibrului de securitate din regiune.

Recomandate

Articole pe același subiect

Președintele polonez discutând despre apărarea nucleară a țării.
Externe16 feb. 2026

Polonia își propune să devină putere nucleară militară - decizie care ar putea modifica dinamica regională de securitate

Președintele polonez Karol Nawrocki vrea ca Polonia să dezvolte apărare nucleară , pe fondul percepției unei amenințări crescânde din partea Rusiei, potrivit Digi24 . Într-un interviu acordat postului Polsat, el a spus că este „un mare susținător” al aderării țării la un „proiect nuclear” și că strategia de securitate ar trebui să fie „bazată pe potențialul nuclear”. Nawrocki a susținut că demersul ar trebui făcut „cu respectarea tuturor reglementărilor internaționale” și a argumentat că Polonia este „o țară situată chiar la granița unui conflict armat”, invocând „atitudinea agresivă și imperialistă” a Rusiei față de Polonia. Întrebat cum ar putea reacționa Moscova la un program polonez de arme nucleare, el a minimalizat riscul, afirmând că „Rusia poate reacționa agresiv la orice”, notează Digi24, care citează Politico . Declarațiile vin într-un context mai larg de discuții în Europa despre întărirea descurajării (capacitatea de a preveni un atac prin amenințarea cu un răspuns credibil), pe fondul deteriorării mediului de securitate și al scăderii încrederii în garanțiile Statelor Unite, potrivit aceleiași surse. În acest cadru, prim-ministrul Letoniei, Evika Siliņa, a spus la Conferința de securitate de la München că „descurajarea nucleară ne poate oferi noi oportunități”. În paralel, cancelarul german Friedrich Merz a declarat că sunt în curs discuții cu Franța privind un mijloc european de descurajare . Pentru Polonia, mesajul președintelui indică o ambiție de repoziționare strategică într-o regiune aflată în proximitatea războiului din Ucraina, cu potențiale consecințe politice și de securitate la nivel european. [...]

Rachetă Taurus expusă la o conferință, simbol al cererii Ucrainei.
Externe15 feb. 2026

Războiul din Ucraina, ziua 1.452 - Zelenski solicită Germaniei rachete Taurus cu rază lungă

Zelenski cere Germaniei rachete Taurus cu rază de 500 km în ziua 1.452 a războiului, reafirmând la Conferința de Securitate de la Munchen că Ucraina are nevoie de aceste arme pentru a lovi ținte aflate în profunzimea teritoriului rus, potrivit Gândul . Conflictul declanșat pe 24 februarie 2022 a intrat duminică, 15 februarie 2026, în al patrulea an, iar solicitarea Kievului readuce în prim-plan dezbaterea sensibilă de la Berlin privind livrarea armamentului cu rază lungă de acțiune. Întrebat dacă Ucraina are nevoie de rachetele Taurus, care pot atinge ținte la aproximativ 500 de kilometri, președintele ucrainean a răspuns fără echivoc: „Da!”. Cu toate acestea, el a precizat că nu există, deocamdată, o decizie finală privind furnizarea acestor sisteme. Poziția Germaniei Berlinul a ezitat constant în această privință: fostul cancelar Olaf Scholz a respins anterior solicitarea, invocând riscul escaladării conflictului ; actualul cancelar Friedrich Merz nu a exclus public posibilitatea livrării, dar nu a anunțat un angajament ferm. Kievul susține că rachetele Taurus ar permite lovirea infrastructurii militare ruse aflate la distanță mare, inclusiv în interiorul Federației Ruse. Moscova avertizează însă că furnizarea unor astfel de arme ar amplifica tensiunile și ar implica direct statele occidentale în conflict. Context militar Rusia continuă atacurile asupra orașelor ucrainene cu drone și rachete de croazieră, în timp ce Ucraina încearcă să-și consolideze capacitatea de răspuns și de descurajare. Cererea pentru sistemul Taurus vine într-un moment în care sprijinul occidental rămâne esențial pentru menținerea frontului. Decizia Berlinului ar putea influența echilibrul militar din regiune și relațiile dintre Germania și Rusia, într-un conflict care rămâne cel mai amplu din Europa după Al Doilea Război Mondial. [...]

Benjamin Netanyahu discutând despre programul nuclear iranian la Ierusalim.
Externe15 feb. 2026

Netanyahu vrea eliminarea totală a capacității de îmbogățire a Iranului - Cere ca materialul îmbogățit să părăsească țara

Benjamin Netanyahu spune că un acord SUA-Iran trebuie să demonteze infrastructura nucleară , potrivit Reuters . Premierul israelian a declarat duminică, la Ierusalim, că i-a transmis săptămâna trecută președintelui american Donald Trump că nu este suficientă oprirea îmbogățirii uraniului, ci este necesară eliminarea capacității care o face posibilă. Declarațiile au fost făcute la conferința anuală a Conference of Presidents of Major American Jewish Organizations, în contextul în care o a doua rundă de discuții între Statele Unite și Iran este programată pentru săptămâna aceasta. Reuters notează că Iranul urmărește un acord nuclear cu SUA care să aducă beneficii economice ambelor părți, potrivit unei relatări atribuite unui diplomat iranian. „Nu trebuie să existe nicio capacitate de îmbogățire, nu oprirea procesului de îmbogățire, ci demontarea echipamentelor și a infrastructurii care îți permit să îmbogățești de la bun început”, a spus Netanyahu. Netanyahu a adăugat că este sceptic în privința unui acord și a insistat ca materialul îmbogățit să părăsească Iranul. Negocierile dintre Washington și Teheran au fost reluate la începutul acestei luni, pe fondul eforturilor de a gestiona disputa de decenii privind programul nuclear iranian și de a evita o nouă confruntare militară. Potrivit Reuters, SUA au trimis un al doilea portavion în regiune și se pregătesc pentru posibilitatea unei campanii militare susținute dacă discuțiile eșuează, conform unor oficiali americani citați de agenție. Separat, premierul israelian a vorbit și despre Gaza , afirmând că Israelul mai are de „încheiat treaba” privind distrugerea tunelurilor. El a spus că au fost deja demontați 150 km dintr-un total estimat la 500 km. Totodată, Netanyahu a declarat că își propune ca Israelul să elimine treptat, în următorii 10 ani, componenta financiară a ajutorului militar american, după expirarea actualului acord pe 10 ani în 2028, care prevede 3,8 miliarde de dolari anual, cheltuiți în mare parte în Statele Unite pe echipamente. [...]

Forțele ucrainene desfășoară atacuri în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse.
Externe15 feb. 2026

Ucraina contraatacă în Donbas după blocarea comunicațiilor ruse - ISW indică operațiuni limitate

Forțele ucrainene desfășoară contraatacuri locale în Donbas, profitând de haosul comunicațiilor ruse , generat de blocarea terminalelor Starlink și a aplicației Telegram, potrivit unui raport publicat de Institutul pentru Studiul Războiului (ISW) , citat la 14 februarie 2026. Analiștii arată că acțiunile au loc în apropierea graniței administrative dintre regiunile Dnipropetrovsk și Zaporojie, unde unitățile ucrainene încearcă să restabilească legăturile între poziții defensive separate. Imagini geolocalizate din 12 februarie indică atacuri rusești la est de râul Haichur, în zonele Dobropillia și Varvarivka, la nord-vest de Huliaipole, sugerând că trupele ucrainene dețineau anterior aceste poziții și desfășoară acum contraatacuri limitate. Potrivit ISW, unele unități ruse ar fi ocolit poziții ucrainene în timpul infiltrărilor pentru a crea impresia unor avansuri teritoriale mai ample. Inițial, bloggeri militari ruși au descris acțiunile drept o „contraofensivă”, însă ulterior atât surse ucrainene, cât și unele canale ruse au admis că este vorba despre operațiuni de amploare redusă. Raportul leagă aceste mișcări de degradarea sistemului rusesc de comandă și control. Un purtător de cuvânt al unei brigăzi ucrainene din direcția Kupiansk a declarat pe 13 februarie că întreruperile Starlink au afectat atacurile ruse. În același timp, un blogger rus afiliat Grupării de Forțe din Vest a susținut că unități ruse din Kupiansk se confruntă cu lipsuri de hrană, apă și medicamente. În direcția Pokrovsk, un ofițer ucrainean a raportat reluarea utilizării echipamentelor grele de către Rusia și încercări de infiltrare cu vehicule de teren, menționând însă că Moscova încearcă să compenseze problemele digitale prin revenirea la comunicații radio analogice. ISW concluzionează că actualele contraatacuri ucrainene sunt oportuniste și limitate, dar evidențiază vulnerabilități în infrastructura de comunicații a forțelor ruse, într-un moment în care linia frontului rămâne fluidă și contestată. [...]

Majid Takht-Ravanchi discută despre negocierile nucleare cu SUA.
Externe15 feb. 2026

Iranul acceptă compromisuri pentru un acord nuclear cu SUA - Ridicarea sancțiunilor, condiția esențială

Iranul se declară dispus la compromisuri pentru un nou acord nuclear cu SUA , dacă Washingtonul acceptă să discute ridicarea sancțiunilor, potrivit unui interviu acordat BBC de adjunctul ministrului iranian de Externe, Majid Takht-Ravanchi , relatează Reuters . Declarația vine într-un moment în care Teheranul și Washingtonul au reluat contactele diplomatice, după o perioadă de blocaj, iar o nouă rundă de negocieri este programată marți, la Geneva. Oficialul iranian a confirmat că discuțiile inițiale, desfășurate la începutul lunii februarie în Oman, au evoluat „mai mult sau mai puțin într-o direcție pozitivă”, însă a avertizat că este prea devreme pentru concluzii. La întâlnirea din Elveția sunt așteptați emisari americani, între care Steve Witkoff și Jared Kushner , cu medierea reprezentanților Omanului. Ce oferă Iranul și ce refuză Teheranul afirmă că este pregătit să negocieze limitări ale programului nuclear în schimbul ridicării sancțiunilor financiare. Șeful programului atomic iranian a sugerat chiar posibilitatea diluării uraniului îmbogățit la nivel înalt, dacă toate sancțiunile economice vor fi eliminate. Totuși, poziția Iranului rămâne fermă în două puncte esențiale: nu acceptă condiția de îmbogățire zero a uraniului; refuză includerea programului de rachete în negocieri. Washingtonul consideră că îmbogățirea uraniului pe teritoriul Iranului poate deschide calea către dezvoltarea armelor nucleare, acuzație respinsă constant de autoritățile de la Teheran. Contextul tensionat al negocierilor Acordul nuclear din 2015, cunoscut drept Planul Comun și Cuprinzător de Acțiune, a fost abandonat de Statele Unite în primul mandat al fostului președinte Donald Trump. Înțelegerea prevedea ridicarea treptată a sancțiunilor în schimbul limitării programului nuclear iranian pentru a preveni obținerea bombei atomice. Reluarea negocierilor are loc pe fondul unor tensiuni regionale persistente și al presiunilor economice resimțite de Iran. Deznodământul rundei de la Geneva ar putea indica dacă există un teren comun real sau dacă divergențele privind nivelul îmbogățirii uraniului vor bloca din nou procesul diplomatic. [...]

Marco Rubio și un oficial ungar la o întâlnire diplomatică importantă.
Externe15 feb. 2026

Sprijin american pentru Viktor Orban în prag de alegeri - Vizita lui Marco Rubio și miza politică din spatele întâlnirilor de la Budapesta

Vizita lui Marco Rubio la Budapesta vine în plină campanie electorală tensionată , iar semnificația ei politică este atent analizată atât la Washington, cât și în Ungaria. Potrivit Mediafax , care citează o analiză publicată de The Times , secretarul de stat al SUA începe duminică o vizită oficială de două zile în capitala ungară, într-un moment critic pentru premierul Viktor Orban , aflat la putere de 16 ani și confruntat cu cea mai serioasă provocare electorală din ultimul deceniu și jumătate. Alegerile parlamentare programate în aprilie 2026 pot redesena scena politică de la Budapesta. Principalul adversar al lui Orban este Peter Magyar , fost membru al guvernului, al cărui partid, Tisza, conduce în sondaje. Un studiu realizat la începutul lunii februarie indică o diferență clară: Tisza – 53% Fidesz (partidul lui Orban) – 37% Vizita lui Rubio este interpretată ca parte a noii strategii americane, anunțată în decembrie, prin care Washingtonul își declară sprijinul pentru „partidele patriotice europene”. Președintele Donald Trump l-a lăudat recent pe Orban, descriindu-l drept „un lider puternic și influent”, consolidând astfel percepția unei apropieri ideologice între cei doi. Contextul intern din Ungaria rămâne însă complicat. Guvernul Orban este criticat pentru creșterea costului vieții, problemele din sistemul sanitar, acuzații de corupție și un scandal de abuz într-un orfelinat de stat, care a generat proteste masive în decembrie. De altfel, Transparency International a clasat recent Ungaria drept cea mai coruptă țară din Uniunea Europeană pentru al patrulea an consecutiv. Analiștii politici susțin că, deși sprijinul american are o încărcătură simbolică importantă, impactul asupra electoratului ar putea fi limitat . Alegătorii sunt preocupați în primul rând de problemele interne, iar susținerea lui Trump mobilizează mai ales nucleul dur al electoratului Fidesz. În aceste condiții, vizita lui Rubio capătă mai degrabă valoare strategică în plan diplomatic decât potențial decisiv în plan electoral. [...]