Știri
Știri din categoria Externe
Președintele Cubei avertizează că un atac militar american ar provoca un „măcel” cu efecte imprevizibile, pe fondul escaladării tensiunilor dintre Havana și Washington și al unei crize energetice care se adâncește după tăierea accesului la petrolul venezuelean, relatează Politico.
Miguel Díaz-Canel Bermúdez a spus, într-o postare pe rețelele sociale, că autoritățile cubaneze „cunosc deja” amenințările de agresiune militară din partea SUA și a calificat simpla amenințare drept „o crimă internațională”. El a susținut că materializarea ei „ar provoca un măcel cu consecințe incalculabile”, inclusiv „distrugerea păcii și stabilității”.
Potrivit publicației, tensiunile s-au amplificat în al doilea mandat al lui Donald Trump, administrația aplicând o strategie de „presiune maximă” asupra insulei, cu obiectivul de a forța o schimbare de regim.
În acest context, după capturarea președintelui Venezuelei, Nicolás Maduro, SUA ar fi preluat controlul asupra producției de petrol a Venezuelei — resursă de care Cuba depindea puternic — și ar fi început să blocheze transporturile de petrol din alte țări către Cuba. Consecința directă, conform relatării, a fost deteriorarea rapidă a unei rețele energetice deja fragile.
Politico notează că Trump a sugerat în repetate rânduri ideea preluării controlului asupra Cubei, afirmând în martie, în discuții cu reporterii, că Venezuela a fost „doar primul pas”.
„Luarea Cubei, adică fie că o eliberez, fie că o iau, cred că aș putea face orice vreau cu ea, dacă vreți să știți adevărul. Chiar cred că voi avea onoarea de a avea onoarea de a lua Cuba. Ar fi bine. E o mare onoare.”
Întrebată pentru un punct de vedere, Casa Albă a reiterat declarații ale lui Trump potrivit cărora țara „va eșua” și „noi vom fi acolo să-i ajutăm”.
Axios a relatat duminică faptul că unii oficiali din comunitatea de informații ar crede că insula a achiziționat peste 300 de drone militare și discută lansarea unor atacuri asupra bazei americane de la Guantánamo Bay, asupra unor nave militare și posibil chiar asupra orașului Key West, Florida. Politico precizează că nu a verificat independent detaliile acestui raport, iar Ambasada Cubei în SUA a sugerat, într-un comunicat de duminică, că ar fi vorba despre un pretext fals pentru a viza insula.
În paralel, directorul CIA, John Ratcliffe, a călătorit săptămâna trecută la Havana pentru întâlniri cu oficiali de rang înalt, potrivit aceleiași surse.
Recomandate
Serviciile ruse pregătesc o operațiune de dezinformare care vizează direct relația Ucraina–Polonia , prin publicarea unor documente istorice falsificate menite să reactiveze tensiuni sensibile, potrivit Kyiv Post . Șeful Centrului pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare al Ucrainei, Andrii Kovalenko, spune că acțiunea ar fi coordonată de directorul FSB, Aleksandr Bortnikov, iar materialele ar urma să fie lansate pe 5 iulie. Potrivit lui Kovalenko, planul ar include „materiale fabricate” despre tragedia din Volînia (episod din al Doilea Război Mondial cu încărcătură istorică majoră în relația bilaterală), iar presa de stat rusă ar avea rolul de a amplifica narațiunea pentru a exploata resentimente istorice și a provoca diviziuni între Kiev și Varșovia. Context: diplomație accelerată pe fondul disputelor de memorie istorică Avertismentul privind operațiunea rusă apare în paralel cu eforturi diplomatice pentru a reduce tensiunile recente legate de memoria istorică. Publicația notează că ministrul ucrainean de externe, Andrii Sybiha, a prezentat vineri un pachet „anti-criză” omologului polonez Radosław Sikorski, în cadrul unei întâlniri la Varșovia. Fricțiunile au fost alimentate de critici ale unor oficiali polonezi privind denumirea unei unități militare ucrainene după o formațiune istorică. În discuții, Sybiha a afirmat că denumirea nu are intenție anti-poloneză și a reafirmat oficial că Ucraina continuă să emită autorizații pentru operațiuni de căutare și exhumare pe teritoriul său. Pentru stabilizarea relației, Sybiha a propus o foaie de parcurs care include: consultări imediate între ministerele de externe; reunirea istoricilor celui de-al Doilea Război Mondial care au participat la Congresul polono-ucrainean din mai; demersuri comune către lideri religioși, pentru susținerea dialogului bilateral. Miza de securitate: testarea coeziunii pe flancul estic al NATO După întâlnire, Sybiha a susținut că adâncirea diviziunilor dintre Ucraina și Polonia servește intereselor strategice ale Rusiei și că disputele istorice trebuie gestionate pentru menținerea unui front comun împotriva agresiunii ruse. În același context, articolul menționează evaluări recente ale serviciilor de informații americane transmise Varșoviei, potrivit cărora Moscova folosește operațiuni informaționale, alături de amenințări privind posibile acte de sabotaj sau provocări la frontieră, pentru a slăbi sprijinul aliat pentru Kiev și pentru a testa determinarea NATO. Pe agenda discuțiilor dintre cei doi miniștri au mai fost incluse inițiative comune de apărare, cooperare militar-tehnică, proiecte de reconstrucție și pregătiri pentru viitorul summit NATO de la Ankara. Sybiha a declarat că a primit asigurări că Polonia își va menține sprijinul logistic și militar pentru capacitățile de apărare ale Ucrainei. [...]
Amenințarea cu riposta Rusiei după atacurile ucrainene ridică riscul de noi perturbări logistice și energetice în nord-vestul țării , după ce lovituri cu drone și rachete au vizat în cursul nopții mai multe regiuni, inclusiv zona Sankt-Petersburg , potrivit Agerpres . Ministerul rus al Apărării a transmis că „tentativa” președintelui ucrainean Volodimir Zelenski de a avaria infrastructuri civile „nu va rămâne fără un răspuns adecvat” din partea forțelor armate ruse. În același comunicat, Moscova susține că a doborât 494 de drone și rachete ucrainene cu rază lungă de acțiune „Flamingo”, precum și nouă muniții pentru lansatoare multiple HIMARS, furnizate Ucrainei de SUA. Autoritățile ruse afirmă că atacurile nu s-au soldat cu victime și nici cu pagube majore. Totuși, guvernatorul Sankt-Petersburgului, Aleksandr Beglov, a anunțat că aproximativ 70 de drone au fost neutralizate deasupra orașului și că o dronă a lovit zona unui terminal petrolier, provocând probleme „tehnice” care au fost „rezolvate”, fără victime. Ținte și efecte raportate: terminal petrolier, pene de curent, aeroporturi închise Potrivit informațiilor prezentate, o dronă doborâtă s-a prăbușit pe situl complexului istoric al palatului Peterhof, în apropiere de Sankt-Petersburg, fără pagube și fără victime. Resturi de drone au căzut și în portul Vîsoțk, lângă frontiera cu Finlanda, a declarat Aleksandr Drozdenko, guvernatorul regiunii Leningrad. Armata rusă susține că loviturile ucrainene au vizat o duzină de regiuni, inclusiv regiunea Moscovei, iar în regiunea Belgorod ar fi provocat pene de curent și sistarea alimentării cu apă. Pe componenta operațională, atacurile au dus la închiderea pentru mai multe ore a trei aeroporturi din nord-vestul Rusiei — Kaliningrad, Pskov și Sankt-Petersburg — conform agenției ruse a aviației civile citate de Agerpres. Kievul spune că a lovit infrastructură care „generează venituri” pentru război Volodimir Zelenski a afirmat că baza navală Kronstadt de la Sankt-Petersburg a fost lovită și a susținut că au fost vizate infrastructuri petroliere portuare. „Forțele de apărare ale Ucrainei au lovit infrastructuri petroliere portuare care generează venituri pentru războiul purtat de Rusia și au avut loc de asemenea lovituri reușite asupra Kronstadt, o țintă militară importantă.” Atacurile asupra zonei Sankt-Petersburg au loc după un atac rusesc asupra Kievului soldat cu 30 de morți în această săptămână, conform aceleiași relatări. În lipsa unor detalii despre natura „răspunsului” anunțat de Moscova, rămâne de urmărit dacă vor urma noi lovituri care să amplifice riscurile pentru infrastructura energetică și pentru funcționarea transportului aerian în regiune. [...]
UE face un pas procedural important spre aderarea Ucrainei și Moldovei, deschizând negocieri pe politica externă , un capitol considerat relativ „ușor” de diplomați, în timp ce dosarele cu impact economic direct – piața internă și politica agricolă comună – rămân cele mai sensibile, potrivit Kyiv Post . Decizia de a iniția negocierile pe regulile comune ale UE în materie de politică externă a fost agreată la nivel tehnic de statele membre, pe baza informațiilor transmise de trei diplomați către Euractiv. Următorii pași sunt aprobarea de către ambasadorii UE săptămâna viitoare și validarea formală de către miniștrii UE la Bruxelles, pe 14 iulie. De ce contează: capitol „accesibil” acum, blocaje la capitolele cu miză economică Diplomații UE descriu capitolul de politică externă drept „ultimul câștig ușor” pe drumul administrativ al aderării. În schimb, clusterele rămase – care includ domenii mai politizate, precum politica agricolă comună și piața internă – sunt anticipate ca fiind mai complicate. În arhitectura negocierilor de aderare, legislația UE este grupată în „clustere” (pachete tematice). Conform informațiilor din material, patru astfel de clustere rămân încă neîncepute. Context politic: Ungaria a frânat procesul, semnale de schimbare după alegeri Negocierile privind parcursul de aderare al Ucrainei și Moldovei au fost blocate deoarece premierul Ungariei, Viktor Orbán , a împiedicat avansarea procesului. După alegerile naționale din aprilie, noul prim-ministru, Péter Magyar, ar fi indicat o abordare mai pragmatică față de perspectiva aderării Ucrainei. Chiar dacă UE a fost de acord luna trecută să deschidă primul cluster – cel privind fundamentele statului de drept – avansarea către următoarele etape a întâmpinat rezistență. La Consiliul European din iunie, liderii au eliminat formularea care cerea deschiderea clusterelor rămase „cât mai curând posibil”, modificare atribuită opoziției venite din Budapesta. Moldova rămâne „legată” de Ucraina în calendarul de aderare Procesul de aderare al Moldovei a rămas, până acum, strâns conectat de cel al Ucrainei, deși Chișinăul se confruntă cu o rezistență politică semnificativ mai redusă față de candidatura sa, potrivit aceleiași relatări. [...]
Italia încearcă să slăbească angajamentul NATO de finanțare a ajutorului militar pentru Ucraina până în 2027 , cerând eliminarea din proiectul declarației finale a summitului de la Ankara a unei referințe explicite la anul 2027, potrivit Kyiv Post . Miza este una de politică și planificare bugetară: formularea actuală fixează un orizont clar al sprijinului, iar Roma susține că un calendar rigid ar putea îngreuna o eventuală soluție negociată mai devreme cu Rusia. Proiectul de comunicat prevede că aliații NATO ar urma să ofere Ucrainei 70 miliarde euro în asistență militară în 2026 și 2027 . Suma nu ar reprezenta obligații financiare noi, ci ar agrega angajamente anterioare: un nivel anual de 40 miliarde euro , plus încă 30 miliarde euro pe an dintr-un program de împrumuturi al Uniunii Europene. De ce contează formularea: de la „sprijin” la calendar și sume Includerea unei sume și a unui interval de timp ar marca o schimbare față de declarația summitului de anul trecut, care nu menționa explicit termene și valori pentru ajutorul financiar destinat Ucrainei. În acest context, tentativa Italiei de a elimina referința la 2027 vizează reducerea rigidității politice a angajamentului, fără a pune sub semnul întrebării sprijinul în sine, potrivit sursei. Bloomberg, citat de Kyiv Post, notează că Italia ar fi invocat și intensificarea contactelor diplomatice cu Moscova ca argument pentru a evita „blocarea” sprijinului până în 2027, pe motiv că ar putea complica negocieri potențiale. Italia spune că nu va rupe consensul, dar își ajustează instrumentele de sprijin Aceleași informații indică faptul că oficiali familiarizați cu poziția guvernului italian consideră improbabil ca Roma să blocheze consensul în alianță pe acest subiect, subliniind că angajamentul general al Italiei față de Ucraina „nu este pus în discuție”. În paralel, discuțiile despre comunicatul NATO vin după decizii recente ale Italiei privind mecanismele de finanțare: Italia a decis să nu finanțeze achiziția de arme fabricate în SUA pentru Ucraina prin mecanismul NATO „Prioritised Ukraine Requirements List (PURL)” (lista de necesități prioritare), potrivit declarațiilor ministrului apărării Guido Crosetto în parlamentul de la Roma, la 19 iunie. Guvernul a semnalat că probabil nu va participa nici la programul de împrumuturi al UE „Security Action for Europe (SAFE)”, care ar fi pus la dispoziția Italiei 14,9 miliarde euro pentru investiții în apărare, invocând presiuni interne legate de costul vieții și cheltuielile cu energia înaintea alegerilor de anul viitor. Creșterea bugetului de apărare, în pofida reticenței față de unele programe Deși evită anumite instrumente de finanțare, Italia ar urma să își majoreze cheltuielile de apărare. Potrivit materialului, premierul Giorgia Meloni este așteptată să anunțe la summitul de la Ankara că Italia va urca în acest an la 2,8% din PIB pentru apărare. Roma ar fi informat NATO și despre planuri pe termen lung de a aloca 5% din PIB pentru apărare și securitate, cu accent pe securizarea frontierelor, capabilități cibernetice, spațiu și tehnologii cu utilizare duală (civilă și militară). [...]
Draftul declarației NATO de la Ankara pune presiune pe bugetele de apărare europene , în condițiile în care SUA își reafirmă formal angajamentul față de Articolul 5, dar semnalizează tot mai apăsat că vor reduce din resursele militare puse la dispoziția Alianței, potrivit Antena 3 . Documentul pregătit pentru summitul NATO de la Ankara (7–8 iulie) ar urma să reconfirme principiul apărării colective („un atac împotriva unuia este un atac împotriva tuturor”), inclusiv cu un angajament explicit al președintelui american Donald Trump. În același timp, proiectul califică Rusia drept o „amenințare pe termen lung” pentru securitatea euro-atlantică. Semnalul-cheie pentru Europa: mai multă autonomie, mai multe investiții Pe fondul tensiunilor din ultimele luni, statele europene din NATO încearcă să convingă administrația Trump că securitatea continentului nu mai poate depinde în aceeași măsură de armata americană, într-o tranziție descrisă în material drept „NATO 3.0” – o arhitectură în care Europa își conduce propriile capacități de apărare. În paralel, Trump a criticat în repetate rânduri aliații care, în opinia sa, nu contribuie „echitabil” la costurile de securitate și a reluat acuzații că partenerii NATO nu au sprijinit SUA în ofensiva împotriva Iranului. Reduceri anunțate de SUA în „modelul de forțe” al NATO Un element cu impact operațional direct este decizia Washingtonului, anunțată în luna mai, de a reduce resursele militare puse la dispoziția NATO „chiar și în perioade de război”, astfel încât anumite capabilități – inclusiv bombardiere strategice, avioane de luptă, submarine și nave de război – să nu mai fie disponibile pentru utilizare europeană în caz de conflict. Ambasadorul SUA la NATO, Mathew Whittaker, a declarat într-un briefing la Bruxelles că aliații au fost informați despre această reducere, argumentând că europenii „nu pot continua să profite de contribuabilii americani”. Cifrele invocate de NATO: creșteri de cheltuieli, dar și o problemă de execuție În același context, secretarul general al NATO, Mark Rutte , urmează să evidențieze că Europa și Canada și-au majorat cheltuielile de bază pentru apărare cu 20% față de anul precedent, iar investițiile suplimentare pentru 2025 și 2026 ar însuma aproape 258 de miliarde de dolari (225 de miliarde de euro). Rutte ar urma să insiste și pe ideea că nivelul cheltuielilor trebuie transformat în capabilități militare efectiv utilizabile, ceea ce implică: mai mulți militari pentru atingerea obiectivelor „NATO 3.0”; extinderea și accelerarea capacităților de producție ale industriei europene de apărare. Ce mai include proiectul de declarație Conform copiei consultate de Euronews, documentul mai conține: o formulare potrivit căreia „Iranul nu poate deține niciodată o armă nucleară”; un sprijin suplimentar de 70 de miliarde de euro pentru Ucraina, cu menținerea în 2027 a unor niveluri „cel puțin echivalente”. Textul a fost negociat și agreat în prealabil de cele 32 de state aliate la nivel de ambasadori, dar urmează să fie validat oficial de lideri la finalul summitului, pe 8 iulie. [...]
Incertitudinea privind controlul asupra Kostiantinivkăi complică evaluarea riscului operațional în estul Ucrainei , într-un moment în care Rusia susține că a cucerit orașul, iar Kievul neagă, potrivit Economica . Statul-major al Ucrainei a respins sâmbătă informația, conform Reuters , printr-o poziție tranșantă: „Dezminţim acest lucru. Sunt noi afirmaţii false”. Deși nu a comentat inițial, partea ucraineană a recunoscut recent, prin oficiali militari, că situația de la Kostiantinivka este „dificilă”, iar orașul industrial este în mare parte distrus. În comunicatul de vineri seară despre evoluția frontului, Statul-major a menționat doar lupte grele în jurul localității, fără a confirma pierderea controlului. De ce contează: un posibil pas spre controlul integral al Donbasului Dacă informația privind cucerirea s-ar confirma, ar reprezenta un avans pentru Rusia în obiectivul de a ocupa integral bazinul Donbas. În regiunea Donețk, sursa indică drept singurele orașe mai importante rămase sub control ucrainean Sloviansk, Kramatorsk și Drujkivka. În același timp, contradicția dintre afirmațiile Moscovei și dezmințirea Kievului lasă, deocamdată, situația de pe teren neclară, cu implicații directe pentru anticiparea următoarelor mișcări militare în zonă. [...]
