Știri
Știri din categoria Externe
Statele Unite au adus în țară aur din Venezuela estimat la 100 de milioane de dolari, potrivit Știrile ProTV, care citează declarațiile secretarului american de Interne, Doug Burgum, preluate de CNBC. Anunțul a fost făcut miercuri, în marja conferinței energetice CERAWeek organizate de S&P Global la Houston.
Transportul a avut loc după o vizită oficială în Venezuela, la începutul acestei luni, la care Burgum a participat împreună cu directori din industria petrolieră și minieră. Oficialul american a spus că aurul a fost transportat fizic în SUA și că nu a mai existat un astfel de transfer de metale prețioase între cele două țări de peste două decenii.
„La finalul celor două zile, am reuşit să aducem acasă aur în valoare de 100 de milioane de dolari, fizic, aurul”, a declarat Doug Burgum.
Conform relatării, aurul ar urma să fie folosit de rafinăriile americane pentru aplicații comerciale și pentru produse destinate consumatorilor. Burgum a mai afirmat că a discutat aproximativ zece ore cu Delcy Rodríguez, descrisă ca vicepreședinte în timpul regimului Maduro și lider interimar al Venezuelei, în contextul colaborării actuale dintre administrația președintelui Donald Trump și autoritățile de la Caracas.
Operațiunea este plasată de sursă în contextul schimbării politice de la Caracas, după ce Statele Unite l-ar fi capturat pe fostul președinte venezuelean Nicolás Maduro într-o operațiune militară în luna ianuarie, în timp ce restul aparatului guvernamental ar fi rămas în mare parte intact. Administrația Trump încearcă, totodată, să încurajeze investițiile companiilor americane în Venezuela, țară cu unele dintre cele mai mari rezerve de petrol din lume, dar și cu resurse minerale și metale prețioase.
Din informațiile prezentate, punctele-cheie ale demersului american și ale discuțiilor despre economie sunt:
În paralel, lidera opoziției venezuelene Maria Corina Machado le-a cerut marți, la Houston, directorilor din industria petrolului și gazelor privatizarea completă a industriei petroliere și a spus că ar fi nevoie de cel puțin nouă luni pentru a crea condițiile necesare organizării unor alegeri libere și corecte în Venezuela, notează News.ro, citată de Știrile ProTV.
Recomandate
Ultimatumul Ucrainei a deschis un nou front de presiune economică asupra Belarusului , după ce echipamente folosite pentru ghidarea dronelor rusești deasupra teritoriului belarus ar fi fost oprite la câteva zile de la avertismentul public lansat de Volodimir Zelenski , potrivit Digi24 . Miza nu este doar militară: analiști citați în material indică faptul că riscul unor lovituri asupra rafinăriilor – una dintre puținele surse de venit ale regimului – poate schimba calculele lui Aleksandr Lukașenko și, indirect, echilibrul sprijinului economic acordat Rusiei. Echipamentele ar fi încetat să funcționeze pe 22 iunie, „cel puțin potrivit lui Zelenski”, iar Belarusul nu a confirmat informația. Nu este clar nici dacă oprirea va fi menținută pe termen lung, însă ar fi primul semn vizibil că Ucraina nu mai tratează Belarusul doar ca pe o bază de operațiuni a Rusiei, ci începe să exercite presiune direct asupra Minskului. Ce a cerut Kievul și ce s-a întâmplat după ultimatum Pe 19 iunie, Zelenski a spus că în două regiuni belaruse de la granița cu Ucraina ar exista sisteme de retransmisie (repetoare de semnal) instalate pe turnuri de comunicații, folosite pentru coordonarea atacurilor cu drone rusești, inclusiv asupra zonelor civile. Mesajul a fost explicit: „Dacă el nu-l va opri, o vom face noi.” Timp de aproape o săptămână, Lukașenko nu a comentat public. Pe 24 iunie, Zelenski a afirmat că echipamentul a fost scos din funcțiune, iar pe 25 iunie liderul belarus a declarat că „reprezentanții lui Zelenski au fost chiar aici” și a avertizat că „natura războiului s-ar schimba instantaneu” dacă Ucraina ar continua pe această linie. A doua zi, Lukașenko a plecat la discuții cu Vladimir Putin. Ca indiciu indirect, materialul notează că ar fi scăzut numărul de drone de atac rusești în nordul regiunii Cernihiv, iar raidurile de amploare cu drone Shahed de-a lungul frontierei Belarus–Ucraina ar fi încetat, potrivit unei declarații din 24 iunie a lui Andrii Demchenko, purtător de cuvânt al Gărzii de Frontieră de Stat. De ce contează economic: rafinăriile și exporturile de benzină către Rusia Analiza citată de Digi24 ( Kyiv Independent ) sugerează că presiunea Ucrainei nu se oprește la echipamentele de retransmisie, ci vizează și infrastructura economică ce susține efortul de război al Rusiei, inclusiv rafinăriile din Belarus. Katie Glod, de la Centrul de Strategii New Eurasia, spune că Lukașenko ar fi sensibil la riscul asupra rafinăriilor, descrise drept una dintre puținele surse de venit ale regimului. În același registru, un alt expert citat, Uladzimir Zhyhar (Belpol), susține că stațiile de releu sunt doar „o parte a tabloului de ansamblu”, iar discuția reală include întreprinderile care susțin efortul de război și rafinăriile care furnizează combustibil. În acest context, materialul menționează că Belarus ar fi intervenit pentru a acoperi parțial deficitul de combustibil al Rusiei, exportând în mai 2026 de 26 de ori mai multă benzină către Rusia decât în anul precedent. O eventuală lovire sau blocare a acestui flux ar amplifica presiunea asupra Moscovei, pe fondul penuriilor provocate de atacurile ucrainene asupra infrastructurii ruse de combustibili. O schimbare de strategie: de la prudență la ultimatumuri Digi24 arată că abordarea Ucrainei față de Lukașenko s-a schimbat „cu 180 de grade”: după ani de prudență pentru a evita escaladarea, Kievul ar fi trecut la confruntare deschisă și presiune prin ultimatumuri. Într-o declarație din 19 iunie, Zelenski a inclus și o cerere mai largă: Belarus să înceteze să furnizeze combustibil armatei ruse, prezentând demersul ca pe o succesiune de pași care au început „în culise” și au ajuns la avertisment public. Totuși, experții citați avertizează că oprirea echipamentelor nu echivalează cu îndepărtarea lor și că Lukașenko „încearcă să câștige timp”. Vadzim Kabanchuk, din cabinetul-umbră al opoziției belaruse, spune că, dacă stațiile vor începe să funcționeze din nou, Ucraina „își va pune în aplicare, cel mai probabil, ultimatumul”. Ce urmează: presiune continuă, dar cu multe necunoscute Pe termen scurt, rămâne neclar dacă echipamentele au fost demontate sau doar oprite temporar și dacă Minsk va confirma oficial situația. Pe termen mediu, miza se mută către cooperarea militară și economică Belarus–Rusia: dacă Ucraina își extinde presiunea către infrastructura de combustibili, costurile pot deveni semnificative pentru regimul Lukașenko, care depinde de stabilitate internă și de sprijinul Moscovei. În același timp, materialul notează că menținerea status quo-ului ar rămâne strategia preferată a lui Lukașenko, inclusiv pentru a evita represalii care i-ar afecta economia și una dintre puținele surse de legitimitate internă: promisiunea de „pace”. [...]
Ucraina spune că a lovit două poduri folosite de Rusia pentru logistică , vizând infrastructură de transport din Zaporojie și Crimeea , într-o acțiune care ar putea afecta fluxul de trupe și muniții pe front, potrivit Agerpres . Statul Major al Forțelor armate ale Ucrainei a transmis, într-un comunicat publicat pe Telegram, că atacurile au avut loc luni și „în noaptea de 29 spre 30 iunie”, în cadrul eforturilor de „reducere a potențialului militar și economic” al Rusiei. Informațiile sunt relatate de EFE, conform aceleiași surse. Țintele menționate sunt: un pod rutier în zona Azovske, în regiunea ucraineană Zaporojie, ocupată parțial de Rusia; un pod feroviar în apropierea localității Iciki, în Crimeea (peninsula anexată de Rusia în 2014). Potrivit comunicatului, armata rusă ar utiliza aceste infrastructuri pentru transportul de efective, armament, muniție și mijloace logistice. Statul Major ucrainean precizează că încă adună detalii privind rezultatele atacurilor. Alte lovituri raportate: comandă și control pentru drone Pe lângă poduri, Ucraina mai susține că a atacat posturi de comandă și control ale dronelor în regiunea rusă Belgorod, în regiunea ucraineană Donețk (ocupată) și în Zaporojie (sud). De asemenea, ar fi fost vizat un post de comandă și observație al forțelor ruse în Donețk. Confirmare privind o rafinărie din Rusia și rezervoare distruse Separat, Statul Major ucrainean a prezentat rezultatele unui atac de duminica precedentă asupra unei rafinării a companiei Slaviansk ECO din regiunea Krasnodar (sudul Rusiei). Conform informării, au fost distruse patru rezervoare cu un volum total de 35.000 metri cubi și au fost avariate alte nouă rezervoare cu un volum total de 30.000 metri cubi, precum și o unitate de rafinare a petrolului. [...]
Comisia Europeană estimează la 3,189 miliarde de euro (aprox. 16 miliarde de lei) costul integrării Muntenegrului în bugetul UE 2028–2034 , într-un pachet financiar care ar urma să se aplice din prima zi a aderării, potrivit Agerpres . Miza principală este una bugetară: Bruxelles-ul încearcă să fixeze din timp regulile și sumele, astfel încât extinderea să nu producă blocaje în alocarea fondurilor și să nu reducă alocările actualelor state membre. Documentul prezentat marți de executivul comunitar este un pas formal pentru închiderea capitolului 33 din negocierile de aderare (dispoziții financiare și bugetare). În paralel, Muntenegru ar trebui să pregătească încă din faza de țară candidată un plan de implementare al fondurilor, construit în logica viitorului buget multianual al UE, astfel încât să poată deveni automat plan național în ziua aderării. Cum ar fi împărțiți banii și ce condiții apar Cea mai mare parte a fondurilor, 2,076 miliarde de euro (aprox. 10,4 miliarde de lei), ar urma să meargă către coeziune economică, agricultură și securitate internă. Pachetul include și: 155 milioane de euro anual (aprox. 775 milioane de lei) în fonduri nealocate; 84,5 milioane de euro (aprox. 422,5 milioane de lei) pentru gestionarea frontierelor și securitate, fără etapizare, pe motiv că Muntenegru ar deveni frontieră externă a UE din momentul aderării. Pentru agricultură, plățile ar urma să fie introduse treptat: de la 40% din nivelul aplicabil celorlalte state membre în primul an, până la paritate în termen de zece ani. De ce contează pentru bugetul UE și ce urmează Comisia Europeană susține că metodologia propusă ar evita ca vreun stat membru actual să își vadă alocarea redusă ca urmare a aderării Muntenegrului, o parte din cost urmând să fie acoperită prin transferul unor fonduri de preaderare deja alocate țării. Estimările sunt la „prețuri curente” și pornesc de la ipoteza unei aderări în ianuarie 2028; dacă intrarea ar avea loc mai târziu, sumele s-ar ajusta. În plus, cifrele rămân condiționate de negocierile pentru Cadrul Financiar Multianual 2028–2034 dintre Consiliu și Parlamentul European, astfel că valorile finale pot varia. Pachetul urmează să fie discutat de statele membre în Consiliu, după care Bruxelles-ul ar urma să prezinte o poziție oficială de negociere pe capitolul 33, care va intra în discuțiile bilaterale cu Podgorița. Muntenegru își propune să încheie toate negocierile înainte de sfârșitul lui 2026; în prezent, 16 din cele 33 de capitole sunt închise provizoriu. [...]
România și Ucraina au stabilit o linie directă de comunicare pentru gestionarea rapidă a incidentelor de tipul celui din Portul Constanța , astfel încât informația să nu mai treacă „printr-un șir de mai mulți decidenți”, potrivit News . Președintele Nicușor Dan spune că, după incident, au existat contacte între cele două țări „la diferite niveluri”, iar acesta este „progresul” față de situația de acum două-trei săptămâni. Declarațiile vin în contextul întrebărilor legate de raportul privind drona care a intrat în portul Constanța, pe fondul informațiilor că a fost găsită o dronă care ar fi trecut pe sub radarele Ministerului Apărării. Șeful statului a indicat că sunt „două chestiuni”, una aeriană și una navală. Ce se știe despre evaluări și raportări Nicușor Dan a spus că, pe componenta aeriană, autoritățile sunt „într-un proces” și „într-un progres”, menționând că în aprilie evaluarea preliminară a Ministerului indica faptul că s-a produs evenimentul, dar „nu eram 100%”. Pentru componenta navală, președintele a precizat că există un raport preliminar și că a fost transmisă către partea ucraineană o listă de întrebări venită de la toate instituțiile implicate. Ce urmează și miza operațională Din perspectiva funcționării instituționale, linia directă invocată de președinte ar urma să reducă timpii de reacție și blocajele de coordonare în situații similare, prin scurtarea circuitului decizional între București și Kiev. Președintele a mai afirmat că, după incidentul din Portul Constanța, nu au mai existat incidente navale. [...]
Un român a primit o amendă de 1,8 milioane de euro (aprox. 9 milioane lei) pentru fraudă cu accize la alcool , într-un dosar care arată cât de mari pot fi riscurile financiare și penale în comerțul cu produse accizabile, potrivit Mediafax . Tribunalul Corecțional din Hasselt (Belgia) l-a condamnat pe bărbatul de 69 de ani, care are reședința în Marea Britanie și execută în prezent o pedeapsă cu închisoarea în Spania. Hotărârea a fost pronunțată luni și vizează o schemă de evaziune fiscală legată de accizele la alcool, într-un caz relatat de publicația La Libre. Miza economică: volume mari, accize eludate și sancțiuni de milioane Anchetatorii au susținut că dosarul privește 219 transporturi care au însumat 5,379 milioane de litri de bere , pentru care accizele ar fi fost eludate. Procurorii au cerut o sancțiune financiară mai severă, de 9 milioane de euro , însă instanța a stabilit amenda la 1,8 milioane de euro , apreciind că există suficiente probe pentru a reține vinovăția. Nu este prima condamnare pentru fapte similare Instanța a reținut că nu este prima condamnare a românului în astfel de cauze. În 2021, Curtea de Apel din Anvers l-a găsit vinovat într-un alt dosar de fraudă, când a fost condamnat la 30 de luni de închisoare , dintre care cinci luni cu suspendare . În același dosar, instanța i-a aplicat o amendă de 32,7 milioane de euro , însă 32 de milioane de euro din această sumă au fost dispuse cu suspendare. Proces în lipsă și contextul mai larg al controalelor pe produse accizabile Procesul de la Hasselt s-a desfășurat în lipsa inculpatului, iar în instanță s-a arătat că acesta este încarcerat în Spania. Cazul se înscrie în seria anchetelor autorităților belgiene privind fraudele fiscale din comerțul cu produse accizabile, în special alcool, unde prejudiciile pot ajunge la milioane de euro. [...]
Deplasarea super-iahtului „Graceful”, asociat de presa internațională cu Vladimir Putin , într-un convoi care include nave militare rusești și este monitorizat de autorități europene ridică miza de securitate maritimă în apele Danemarcei și Germaniei , potrivit Adevărul . Conform publicației daneze DR , iahtul a traversat în noaptea de 29 iunie strâmtoarea Marele Belt, iar dimineața ar fi navigat în apropierea insulei Anholt. Convoiul și-ar fi continuat traseul spre nord, existând estimări că ar putea ocoli zona Capului Grenen, în extremitatea nordică a Iutlandei. În același grup de nave s-ar fi aflat un distrugător și o navă de patrulare ale Marinei Ruse, iar convoiul este monitorizat de nava daneză de patrulare P521 „Freja”. Totodată, de duminică dimineață, convoiul ar fi fost urmărit și de paza de coastă germană, potrivit acelorași informații. De ce contează: opacitate operațională și monitorizare în strâmtori Un element care amplifică incertitudinea este faptul că transponderul AIS (sistemul de identificare automată folosit pentru urmărirea traficului maritim) al iahtului ar fi oprit din 30 august 2022, ceea ce face imposibilă urmărirea publică a rutei prin canalele obișnuite. În ultimele luni, nava ar fi fost observată în zona Sankt Petersburg și în Marea Baltică. Autoritățile daneze au indicat că monitorizarea unor astfel de nave în strâmtori și ape teritoriale este o practică obișnuită, însă ruta exactă și destinația finală ale convoiului rămân necunoscute. Context: navă de lux, valoare mare, istoric legat de sancțiuni „Graceful” are peste 80 de metri lungime, iar valoarea este estimată la aproximativ 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), potrivit Forbes, publicație citată de Adevărul. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, în februarie 2022, iahtul ar fi părăsit brusc un șantier naval din Germania, evitând o posibilă confiscare. Ulterior, vasul ar fi fost redenumit „Kosatka” („Orcă”), în contextul sancțiunilor internaționale, și ar fi continuat să navigheze în Marea Baltică, însoțit de nave ale Marinei Ruse. [...]
