Știri
Tag: negocieri diplomatice

Iranul condiționează dialogul cu SUA de rezultate concrete și își leagă mesajul de reluarea exporturilor de petrol , într-un moment în care delegațiile celor două țări urmează să aibă discuții separate cu Qatarul, mediator alături de Pakistan, potrivit Știrile Pro TV . Șeful echipei iraniene de negociatori, Mohammad Bagher Ghalibaf , care este și președintele Parlamentului, a spus într-un interviu difuzat la televiziunea de stat că Teheranul „acordă prioritate dialogului”, dar susține că este pregătit și pentru „război” dacă discuțiile nu se concretizează. „Acordăm prioritate dialogului, dar dacă acest dialog nu se concretizează, suntem de asemenea pregătiţi de război.” Exporturile de petrol, folosite ca argument în negocieri În același interviu, Ghalibaf a legat presiunea americană de capacitatea Iranului de a vinde petrol. El a afirmat că, în timpul „blocadei americane” impuse de președintele american Donald Trump, Iranul nu ar fi putut exporta „nici măcar un singur baril de petrol”, măsură descrisă ca represalii la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Republica Islamică. După ridicarea blocadei, în urma semnării unui memorandum de înțelegere cu Statele Unite pe 17 iunie, oficialul iranian a declarat că Iranul a exportat „peste 40 de milioane de barili de petrol”, adăugând că în „ultimele 50-60 de zile” anterioare ar fi fost în imposibilitatea totală de a exporta. De ce contează Mesajul combină o deschidere condiționată către negocieri cu o poziționare de forță, iar referințele la exporturile de petrol indică faptul că miza economică rămâne centrală în discuțiile indirecte. Informațiile sunt atribuite unui interviu citat de AFP, preluat de Agerpres, conform materialului. [...]

Vladimir Putin spune că Rusia va continua ofensiva și își menține obiectivul de a controla integral cele patru regiuni ucrainene din sud și est anexate în 2022, potrivit Antena 3 . Mesajul reduce, pe termen scurt, șansele unei dezescaladări și prelungește incertitudinea regională, cu efecte directe asupra fluxurilor comerciale și costurilor de securitate în Europa. Declarațiile au fost făcute într-un interviu la televiziunea de stat rusă, în care liderul de la Kremlin a respins și o nouă propunere a Ucrainei privind reducerea ostilităților, în condițiile în care războiul durează de peste patru ani. În material este citată agenția Reuters. De ce respinge Moscova propunerea Kievului Putin a spus că Ucraina ar fi propus o încetare reciprocă a atacurilor pe lungă distanță, ca pas către pace, însă Moscova interpretează inițiativa ca pe o încercare de a reduce presiunea asupra forțelor ucrainene de pe linia frontului, menționată la 1.250 km. În acest context, Putin a afirmat că loviturile ruse „adânc în teritoriul ucrainean” ar fi „mai puternice” și „mai distructive” și a legat propunerea de situația de personal a armatei ucrainene. Declarația-cheie din interviu: „Salvarea regimului de la Kiev nu face parte din planurile noastre.” Ținte militare și apărare aeriană: presiune pe infrastructură și pe energie Putin a reiterat obiectivele pe care le numește „eliberarea completă a Donbasului și a Novorossiei”, referindu-se la Donețk și Luhansk, plus regiunile adiacente Zaporijia și Herson. Rusia a anexat aceste patru regiuni în 2022, dar le controlează doar parțial, conform textului. În același timp, liderul rus a cerut creșterea rapidă a producției de sisteme de apărare aeriană, pe fondul intensificării atacurilor cu drone ucrainene, despre care spune că vizează în principal industria petrolieră rusă. Putin a susținut că Rusia gestionează problemele de aprovizionare cu combustibil apărute în unele regiuni, după ce, separat, recunoscuse la o întâlnire la Kremlin că atacurile au creat dificultăți. Ce semnale dă Kremlinul despre reluarea diplomației cu SUA Putin a spus că se așteaptă la reluarea eforturilor diplomatice conduse de SUA și la o nouă vizită la Moscova a emisarilor americani Steve Witkoff și Jared Kushner, după ce se va încheia „faza fierbinte” a conflictului americano-israelian cu Iranul. Totodată, el a părut să fie de acord cu comentariile secretarului de stat american Marco Rubio, potrivit cărora nu a existat un acord formal în urma discuțiilor din Alaska de anul trecut cu președintele american Donald Trump, deși au fost discutate propuneri. Putin a sugerat și că președintele belarus Aleksandr Lukașenko ar putea contribui la negocierile de pace, menționând discuții purtate timp de două zile în acea săptămână. În articol se precizează că Belarus a permis folosirea teritoriului său pentru lansarea invaziei din februarie 2022, dar Lukașenko s-a angajat să nu trimită forțe militare în luptă. [...]