Știri
Știri din categoria Externe
Franța și Germania contestă mandatul UE de a negocia cu Rusia, într-un episod care riscă să complice coordonarea europeană pe dosarul Ucraina și să prelungească incertitudinea privind „cine vorbește în numele Europei”, potrivit Digi24.
Într-o reuniune de vârf la Bruxelles descrisă ca neașteptat de tensionată, Emmanuel Macron și cancelarul german Friedrich Merz au criticat demersurile președintelui Consiliului European, Antonio Costa, de a deschide canale de comunicare cu Kremlinul, relatează Politico, citat de Digi24. Miza nu este doar oportunitatea unui dialog cu Vladimir Putin, ci și arhitectura deciziei: dacă inițiativa trebuie să aparțină instituțiilor UE sau unui grup restrâns de state.
Potrivit informațiilor din culise invocate de publicația citată, discuția despre Rusia și Ucraina s-a purtat fără consilieri și fără telefoane, pe fondul sensibilității subiectului, și a depășit cu două ore durata programată.
Summitul a conturat două poziții principale:
Prim-ministrul Estoniei, Kristen Michal, a respins explicit ideea unor „canale alternative”, avertizând, într-o declarație pentru Politico, asupra riscurilor negocierilor „pe ușa din spate” cu regimuri autoritare.
În centrul disputei se află contactele inițiate de șeful de cabinet al lui Costa, Pedro Lourtie, care ar fi discutat de două ori cu oficiali de la Moscova în ultimele săptămâni, potrivit unor diplomați și oficiali UE citați în material.
Un diplomat a acuzat că amploarea acestor contacte nu ar fi fost cunoscută de toți liderii și că unii au aflat abia după apariția informațiilor în presă, ceea ce a alimentat reacții de furie și acuzații de lipsă de profesionalism. Echipa lui Costa a susținut că discuțiile au avut ca unic scop stabilirea unui canal de comunicare „la momentul potrivit”, că au fost scurte și fără substanță.
Există și versiuni contradictorii despre informarea prealabilă: un diplomat afirmă că Germania, Franța, Regatul Unit și Comisia Europeană au fost informate înainte, în timp ce alți diplomați susțin că Berlinul nu ar fi fost anunțat.
Disputa scoate la suprafață o problemă operațională cu impact direct asupra capacității UE de a acționa coerent: lipsa unui mecanism acceptat de mandat și raportare pentru contacte diplomatice sensibile. Un diplomat UE citat în material spune că, pentru ca eventualele negocieri cu Moscova să funcționeze, este nevoie de „un sistem de atribuire a mandatelor și de informare ulterioară”.
În paralel, au apărut și alte linii de fractură: Italia și Polonia ar fi fost nemulțumite că au fost excluse din discuțiile inițiale dintre „E3” și președintele ucrainean Volodimir Zelenski, iar unii oficiali s-au întrebat de ce Consiliul European ar trebui să conducă demersul, și nu Comisia Europeană sau Serviciul European de Acțiune Externă.
Potrivit sursei, Merz urmează să îi primească la Berlin pe Macron și pe prim-miniștrii Regatului Unit, Poloniei și Italiei, iar tema dialogului cu Rusia ar urma să fie pe agendă. În lipsa unui acord intern privind mandatul și reprezentarea, tensiunile riscă să se transfere în decizii mai lente și mesaje nealiniate ale UE pe un dosar care depinde de coordonare strânsă cu Kievul și Washingtonul.
Recomandate
Ucraina își întărește apărarea în Donețk și mizează pe o uzură accelerată a forțelor ruse , după ce președintele Volodîmîr Zelenski a spus că Kievul se așteaptă ca în august să fie „eliminați” cel puțin 30.000 de militari ruși, potrivit news.ro . Zelenski a făcut declarația în discursul de vineri seară, după un raport privind situația de pe front prezentat de comandantul-șef Mîhailo Drapatîi. „Mă aștept ca acum, în august, să fie eliminați nu mai puțin de 30.000 de ocupanți.” Consolidarea Sloviansk și Kostiantînivka, prioritate operațională Președintele ucrainean a afirmat că au fost stabilite „măsurile și resursele necesare” pentru consolidarea direcțiilor Sloviansk și Kostiantînivka, două puncte considerate esențiale în centura defensivă a Ucrainei din regiunea Donețk. Potrivit lui Zelenski, forțele ucrainene contracarează atacurile rusești și tentativele de infiltrare în pozițiile defensive. Apărare „mai tehnologizată”, cu accent pe drone Zelenski a mai spus că deciziile luate începând din toamna trecută au permis Ucrainei să avanseze către „o apărare semnificativ mai tehnologizată”, bazată tot mai mult pe drone și alte sisteme fără pilot. În logica acestei strategii, ținta de 30.000 de militari ruși „eliminați” în august reflectă utilizarea tehnologiei pentru a provoca pierderi mari și pentru a încetini înaintarea Rusiei. La începutul săptămânii, Zelenski a declarat că trupele ucrainene au restabilit controlul asupra a 26 de localități pe direcția Oleksandrivka. Context: pierderi mari și contestarea „ireversibilității” câștigurilor teritoriale News.ro notează că, potrivit Kyiv Post, recucerirea unor localități pune sub semnul întrebării eforturile Moscovei de a prezenta teritoriile ocupate drept câștiguri ireversibile. Într-o reuniune a Consiliului de Securitate al ONU din 9 iulie, reprezentantul permanent adjunct al Ucrainei, Volodîmîr Pavlicenko, a declarat că un recrut rus s-ar putea aștepta să supraviețuiască doar între zece zile și trei săptămâni de la sosirea într-un centru de instruire până la moartea pe câmpul de luptă. El a afirmat, de asemenea, că Rusia ar fi pierdut peste 30.000 de militari în luna mai și aproximativ 28.000 în iunie. [...]
Fotografiile cu Emmanuel Macron în vacanță au reaprins disputa despre „președinte absent” în plină criză climatică , după ce imagini cu liderul de la Élysée pe un jet ski au circulat în spațiul public și au atras reacții dure din partea opoziției, relatează Mediafax . Un reportaj foto realizat de o publicație franceză îl arată pe Macron la reședința prezidențială Fort de Brégançon , potrivit AFP. După apariția imaginilor, mai mulți politicieni – în special din zona stângii – au criticat mesajul transmis de președinte într-un context descris drept „vară apocaliptică”. Critici din opoziție: „Franța arde”, iar președintele „se răsfață” Marine Tondelier, lidera Partidului Verde și candidată la președinție, a spus că francezii trec printr-o „vară apocaliptică”, iar în acest context „președintele nostru se răsfață, prin urmare, cu un advertorial despre vacanța sa”, potrivit sursei citate. Olivier Faure, prim-secretar al Partidului Socialist, a criticat direct oportunitatea apariției publice a acestor imagini: „În timpul valului de căldură, când Franța arde, când mulți francezi nu au putut merge în vacanță, președintele se distrează pe un jet ski la Brégançon. Acesta este mesajul? Este foarte bine realizat.” La rândul său, Pierre Ouzoulias, senator comunist de Hauts-de-Seine, a spus că ar fi preferat ca Macron „să fie într-o mașină de pompieri” pentru a ajuta la stingerea incendiilor, adăugând: „Acesta este genul de politică care nu-mi place.” Reacția anturajului lui Macron: „niciun acces autorizat” Anturajul președintelui a susținut că fotograful nu a avut „niciun acces autorizat” pentru realizarea reportajului foto. Aceștia au mai afirmat că „au fost furate fotografii ale președintelui în fiecare an, în ultimii nouă ani”. Imaginile îl arată pe Macron practicând și alte sporturi nautice, inclusiv foil surfing (o formă de surfing cu placă dotată cu „aripă” subacvatică, care ridică placa deasupra apei). Articolul care însoțește fotografiile descrie vacanțele ca fiind „studioase”, cu un birou amenajat în fort și cu zile „petrecute la telefon”, potrivit sursei citate. Totodată, sunt menționate boxul și alergarea ca parte din rutina din vacanță. [...]
Rusia își securizează logistica militară cu Iranul prin Marea Caspică , reducând expunerea la presiunea SUA asupra rutelor maritime din Golful Persic, potrivit Focus . Noua rută, descrisă de presa britanică drept „Caspian Express”, ar funcționa ca „coloană vertebrală” pentru sprijinul Moscovei către Teheran și ar permite ambelor state să ocolească „gâturile de sticlă” controlate de Occident pe rutele maritime. Coridorul traversează Marea Caspică – un bazin închis, fără acces direct la oceanele lumii – ceea ce îl face dificil de atins pentru SUA ca putere navală. Publicația britanică The Telegraph susține că zona devine un „bastion” în afara razei occidentale, iar Moscova ar replica, în alt teatru, un model logistic folosit anterior în Siria. De la „Syrien-Express” la „Caspian Express” În războiul din Siria, Rusia a menținut ani la rând regimul lui Bashar al-Assad printr-o legătură maritimă între Crimeea ocupată și portul sirian Tartus, rută cunoscută drept „Syrien-Express”. După ce Turcia a închis Bosforul pentru navele de război în 2022, traseul a fost afectat, iar odată cu căderea regimului Assad în 2024, s-a prăbușit, notează articolul. Acum, Moscova ar muta principiul pe Marea Caspică, folosind avantajul geografic al unei rute mai greu de blocat sau monitorizat de către SUA. Ce transportă coridorul și de ce contează economic și operațional Pe acest culoar, Rusia ar livra către Iran arme și echipamente, iar Iranul ar importa bunuri esențiale precum grâu, furaje și petrol, conform aceleiași surse. În paralel, Moscova urmărește și consolidarea unui coridor Nord–Sud care leagă Rusia de Iran prin Azerbaidjan și mai departe de India, ocolind punctele maritime sensibile controlate de Occident. Dimensiunea financiară a cooperării militare este semnificativă, potrivit datelor citate în material: Iran ar fi sprijinit Rusia din 2022 cu rachete și sisteme de apărare antiaeriană în valoare de 2,7 miliarde dolari (aprox. 12,2 miliarde lei ), inclusiv sute de rachete cu rază scurtă Fath-360 și 200 de rachete sol-aer. Rusia ar fi cheltuit dinspre finalul lui 2021 peste 4 miliarde dolari (aprox. 18,1 miliarde lei ) pentru bunuri militare iraniene. Un punct central îl reprezintă dronele: Iranul ar furniza componente și tehnologie pentru flota rusă de drone Shahed, iar în zona economică specială Alabuga Rusia ar fi construit, cu ajutor iranian, capacități de producție de până la 6.000 de drone pe an , potrivit The Telegraph. Portul rus Olya, în nordul Mării Caspice, este descris drept principal hub de transbordare pentru componente de drone și muniție. Reacția SUA și escaladarea riscurilor în jurul Mării Caspice Washingtonul ar privi cu îngrijorare apropierea Moscova–Teheran. Oficialii americani citați de New York Times susțin că Rusia ar fi ajutat Iranul să-și refacă stocurile după ce ar fi pierdut 60% din arsenalul de drone într-un război. În același timp, tensiunile din regiune s-au amplificat: Israel ar fi lovit din aer baza navală iraniană Bandar-e Anzali de la Marea Caspică, distrugând infrastructură portuară și mai multe ambarcațiuni – prima operațiune aeriană israeliană raportată în această zonă. La final de iulie, o dronă ucraineană ar fi lovit o navă comercială iraniană pe Marea Caspică, incident soldat cu moartea unui marinar; în replică, Teheranul ar lua în calcul atacuri asupra portului ucrainean Odesa, potrivit relatării din articol. Pentru companii și state, miza imediată este una operațională: o rută logistică mai puțin vulnerabilă la blocade poate susține fluxuri de armament și bunuri critice pe termen lung, dar crește și riscul de incidente și lovituri asupra infrastructurii portuare din jurul Mării Caspice. [...]
Dejucarea la Varșovia a unui presupus complot rusesc de asasinare ridică miza de securitate pentru statele NATO , după ce ținta ar fi fost un cetățean cu dublă cetățenie ucraineană și americană, potrivit Mediafax , care îl citează pe premierul polonez Donald Tusk. Tusk a spus că este prima situație de acest tip în care „cineva, la ordinul Rusiei” ar fi încercat să atace un cetățean american pe teritoriul unei alte țări membre NATO, conform relatării preluate de la The Guardian. Ce au anunțat autoritățile poloneze Premierul polonez a precizat că suspectul ar fi fost recrutat de serviciile secrete ruse și a fost reținut de autoritățile poloneze pe 7 august. Poliția din Varșovia a comunicat că acesta va rămâne în arest preventiv timp de trei luni. Potrivit TVP World, suspectul reținut este un cetățean rus în vârstă de 29 de ani. Aceeași sursă menționează că probele strânse în anchetă le-au permis procurorilor să îl acuze de acceptarea unui contract pentru comiterea unei crime. De ce contează: semnal de escaladare și cooperare transatlantică Tusk a susținut că motivul din spatele complotului ar fi fost faptul că persoana vizată „reprezenta o amenințare pentru regimul lui Putin”. „Trebuie să presupunem că regimul lui Putin va încerca să elimine persoanele care îi sunt incomode din diverse motive, în diverse locuri din întreaga lume”, a declarat Tusk. Operațiunea de dejucare a complotului a fost desfășurată în cooperare cu serviciile americane, potrivit informațiilor prezentate. Dacă va fi condamnat, suspectul riscă până la 15 ani de închisoare, conform datelor din articol. [...]
Rusia ridică miza diplomatică în disputa cu Japonia după vizita lui Vladimir Putin în insulele Kurile , respingând public criticile Tokyo și acuzând „revizionism” – o escaladare de retorică ce complică și mai mult un diferend teritorial vechi și menține tensiunile într-o zonă sensibilă din Extremul Orient, potrivit Agerpres . Moscova a catalogat drept „nefondate” reacțiile Japoniei la deplasarea președintelui rus în arhipelag și a transmis, prin purtătoarea de cuvânt a diplomației ruse, Maria Zaharova , că declarațiile Tokyo sunt „politic inoportune, jignitoare” și fără bază juridică. În același mesaj, Rusia a acuzat Japonia de o „politică anti-rusă care frizează ostilitatea” și a invocat argumentul că insulele Kurile „au fost transferate” Rusiei la finalul celui de-al Doilea Război Mondial, „conform acordurilor cu puterile aliate și Cartei Națiunilor Unite”. Zaharova a insistat că „suveranitatea și jurisdicția Rusiei asupra acestor insule sunt în afara oricărui dubiu” și a criticat liderii japonezi pentru faptul că ar încerca să „dicteze” Moscovei unde poate merge șeful statului rus. Rusia a legat disputa teritorială și de contextul mai larg al relațiilor bilaterale, criticând Japonia pentru sprijinul acordat Ucrainei și pentru sancțiunile impuse Moscovei după declanșarea ofensivei militare ruse. Vizita lui Vladimir Putin a fost prima în insulele Kurile, în Extremul Orient rus, iar Japonia a descris-o drept „absolut inacceptabilă”. Tokyo revendică patru insule din sudul arhipelagului, cucerite de armata sovietică în 1945, în ultimele zile ale celui de-al Doilea Război Mondial. [...]
Israelul mizează pe escaladare militară pentru a forța negocieri mai ferme cu Libanul , pe fondul celor mai grave pierderi umane raportate în sudul Libanului de la acordurile din iunie, potrivit Economica . Mesajul vine după lovituri aeriene israeliene care, conform relatării, au ucis 11 persoane, inclusiv femei și copii. Doron Spielman, prezentat ca reprezentant al premierului Benjamin Netanyahu , a susținut că atacurile împotriva Hezbollah „ar trebui să relanseze negocierile și să le facă mai serioase, nu să producă efectul contrar”, conform aceleiași surse, care citează Agerpres. În același context, Spielman a afirmat că Hezbollah, descrisă drept organizație proiraniană, ar fi „un inamic comun” pentru Israel și Liban. Ce s-a întâmplat pe teren și ce spune armata israeliană Potrivit informațiilor preluate de Economica, atacurile aeriene israeliene de sâmbătă au provocat 11 morți în sudul Libanului, acesta fiind „cel mai grav bilanț” de la acordurile de pace din iunie, care ar fi redus ostilitățile dintre Israel și Hezbollah. Armata israeliană a anunțat că a vizat, între altele: un comandant al Hezbollah; infrastructura organizației. De ce contează Din perspectiva riscului regional, poziționarea Israelului sugerează o strategie în care presiunea militară este folosită pentru a influența formatul și intensitatea negocierilor cu Libanul. În același timp, creșterea numărului de victime raportate după acordurile din iunie ridică semne de întrebare privind sustenabilitatea reducerii ostilităților și probabilitatea unei noi runde de escaladare. [...]
