Știri
Știri din categoria Diverse
Iranul condiționează dialogul cu SUA de rezultate concrete și își leagă mesajul de reluarea exporturilor de petrol, într-un moment în care delegațiile celor două țări urmează să aibă discuții separate cu Qatarul, mediator alături de Pakistan, potrivit Știrile Pro TV.
Șeful echipei iraniene de negociatori, Mohammad Bagher Ghalibaf, care este și președintele Parlamentului, a spus într-un interviu difuzat la televiziunea de stat că Teheranul „acordă prioritate dialogului”, dar susține că este pregătit și pentru „război” dacă discuțiile nu se concretizează.
„Acordăm prioritate dialogului, dar dacă acest dialog nu se concretizează, suntem de asemenea pregătiţi de război.”
În același interviu, Ghalibaf a legat presiunea americană de capacitatea Iranului de a vinde petrol. El a afirmat că, în timpul „blocadei americane” impuse de președintele american Donald Trump, Iranul nu ar fi putut exporta „nici măcar un singur baril de petrol”, măsură descrisă ca represalii la blocarea Strâmtorii Ormuz de către Republica Islamică.
După ridicarea blocadei, în urma semnării unui memorandum de înțelegere cu Statele Unite pe 17 iunie, oficialul iranian a declarat că Iranul a exportat „peste 40 de milioane de barili de petrol”, adăugând că în „ultimele 50-60 de zile” anterioare ar fi fost în imposibilitatea totală de a exporta.
Mesajul combină o deschidere condiționată către negocieri cu o poziționare de forță, iar referințele la exporturile de petrol indică faptul că miza economică rămâne centrală în discuțiile indirecte. Informațiile sunt atribuite unui interviu citat de AFP, preluat de Agerpres, conform materialului.
Recomandate
Reluarea discuțiilor SUA–Iran în Qatar readuce în prim-plan riscul pentru fluxurile de petrol prin Strâmtoarea Ormuz , după patru zile de atacuri reciproce care s-au oprit temporar luni, potrivit Digi24 . Qatarul spune că emisarii președintelui Donald Trump au ajuns marți la Doha pentru întâlniri cu mediatorii și oficiali qatarezi, în timp ce Teheranul confirmă trimiterea unei delegații în această săptămână, dar neagă că ar fi acceptat negocieri directe cu partea americană. Qatarul a anunțat că Steve Witkoff și Jared Kushner se află la Doha „pentru a se întâlni cu mediatorii și cu oficialii qatarezi”, a declarat purtătorul de cuvânt al ministerului de externe, Majed Al Ansari. Acesta a precizat că discuțiile vor acoperi „toate problemele regionale”, inclusiv negocierile cu Iranul și situația din Liban, însă a subliniat că delegația americană „nu este aici pentru negocieri directe cu iranienii”. Pe de altă parte, Iranul a transmis că va trimite în Qatar delegații în această săptămână, dar insistă că nu a acceptat o întâlnire cu Statele Unite „la orice nivel”, pe fondul atacurilor din weekend din Golful Persic, care au complicat negocierile în desfășurare. Potrivit Teheranului, negociatorii tehnici iranieni vor discuta exclusiv cu oficialii qatarezi puncte din acordul-cadru, în special deblocarea activelor iraniene înghețate și ridicarea sancțiunilor privind exporturile de petrol. Donald Trump a declarat că Republica Islamică ar fi cerut o întâlnire cu partea americană și că aceasta ar putea avea loc marți la Doha, adăugând ulterior că „întâlnirea ar putea fi importantă sau poate nu. Vom vedea”. De ce contează: Ormuz, o rută critică pentru petrol Tensiunile recente au crescut în Strâmtoarea Ormuz, rută prin care trecea anterior aproximativ o cincime din petrolul mondial, notează publicația, citând Euronews. După patru zile de schimburi de lovituri, ambele părți par să fi suspendat temporar atacurile luni. Urgența negocierilor este amplificată și de poziția Iranului, care și-a reafirmat ideea că va controla de acum înainte traficul maritim din zonă, în baza propriei interpretări a acordului-cadru. În acest context, discuțiile de la Doha sunt urmărite nu doar ca un test diplomatic, ci și ca un indicator pentru riscul de perturbare a transportului maritim și, implicit, al pieței petrolului. [...]
NATO pregătește la Ankara un „pachet” de dovezi și contracte de apărare pentru a evita ca Donald Trump să reia criticile la adresa aliaților, pe fondul presiunii americane privind finanțarea și rolul Europei în Alianță, potrivit Digi24 . Summitul de săptămâna viitoare vine după ce președintele SUA a atacat public lipsa de sprijin a aliaților în „războiul” său împotriva Iranului. În acest context, europenii și Canada vor încerca să-l convingă că sunt „pe drumul cel bun” cu angajamentul de a aloca cel puțin 5% din PIB pentru cheltuieli de securitate, obiectiv acceptat anul trecut sub presiunea lui Trump, cu termen până în 2035. Miza: bani, capacități și semnale politice Deși există un orizont lung pentru atingerea țintei, Trump ar urma să ceară dovezi rapide. Secretarul general al NATO, Mark Rutte , care își cultivă relația cu liderul american, a prezentat recent în Biroul Oval un grafic intitulat „THE TRUMP TRILLION” („Bilionul lui Trump”), cu cheltuielile suplimentare făcute de Europa din 2017 încoace. În același timp, există riscul unor „note discordante”: trei țări europene, între care Republica Cehă și Slovenia, ar urma să coboare din nou sub pragul de 2% în acest an, un detaliu care l-ar putea irita pe președintele SUA. Iranul și Ormuz: un test de „bunăvoință” pentru aliați Chiar dacă Trump ar fi obținut un acord preliminar de pace cu Iranul, situația este descrisă ca instabilă, iar o escaladare ar putea umbri summitul. În plus, liderul american rămâne nemulțumit de reacția Europei din timpul conflictului, când mai multe țări au restricționat accesul forțelor americane la bazele lor. Ca semnal de cooperare, Franța și Marea Britanie au elaborat planuri pentru o posibilă misiune în strâmtoarea Ormuz , iar unele state au prepoziționat nave, inclusiv dragoare de mine. „Efectul Ankara”: contracte amânate și forum industrial Pentru a-i vorbi pe limba lui Trump, NATO mizează nu doar pe cifre agregate, ci și pe demonstrarea faptului că banii se transformă în capacități. Potrivit unor diplomați și responsabili ai Alianței citați în material, statele membre ar fi fost rugate să amâne anunțarea unor contracte majore până la summit, pentru un impact mai puternic. În marja reuniunii ar urma să aibă loc un forum industrial, unde unii oficiali spun că ar putea fi semnate contracte de „câteva miliarde de dolari” cu companii americane și europene. Mark Rutte ar dori inclusiv să-l invite pe Trump la acest eveniment, în condițiile în care președintele SUA este asociat cu preferința pentru semnarea de acorduri „spectaculoase”. NATO mai „europeană” și un summit scurt, pe formatul preferat de Trump Washingtonul insistă ca Europa să-și asume rolul principal în propria apărare, iar SUA ar fi început deja să-și reducă angajamentul în NATO. În acest cadru, liderii vor încerca să arate pași spre o Alianță mai „europeană”, prin creșterea responsabilităților europene, dar cu obiectivul de a păstra implicarea SUA „cât mai mult posibil”, potrivit Mariei Martisiute, de la Centrul European de Politică. Organizarea în Turcia este prezentată ca un avantaj de atmosferă: Trump a spus că, dacă summitul nu ar fi fost găzduit de Recep Tayyip Erdogan, „nu cred că aș mai fi mers acolo”. Reuniunea va fi ținută în palatul prezidențial al lui Erdogan, iar formatul este unul comprimat: Trump sosește la o cină oficială pe 7 iulie, urmată de o singură sesiune formală scurtă a doua zi. În logica acestui aranjament, Peter Bator, fost ambasador al Slovaciei pe lângă NATO, rezumă miza politică minimă a aliaților: „Pentru ca summitul să fie un succes, aș spune că tot ce ne trebuie este ca Trump să nu se opună NATO, să nu o critice și să nu submineze rolul Alianței.” [...]
NATO împinge aliații să transforme banii în capacități militare , iar mesajul de la Berlin este că fără SUA acest efort rămâne incomplet, potrivit Digi24 . Secretarul general al NATO, Mark Rutte , a spus că Statele Unite sunt „încă indispensabile” pentru apărarea Ucrainei, chiar dacă Europa contribuie „masiv” financiar și prin sprijin pentru producția industrială de apărare. Declarațiile au fost făcute miercuri, la Berlin, într-o conferință de presă comună cu cancelarul federal Friedrich Merz și ministrul german al Apărării, Boris Pistorius, într-un context în care Alianța încearcă să accelereze ritmul de livrare și producție pentru a susține efortul Ucrainei. „Când vine vorba de apărarea Ucrainei, SUA sunt încă indispensabile.” Miza: trecerea de la finanțare la producție și livrare Rutte a insistat că Europa are un rol major, inclusiv prin finanțare și prin sprijin pentru industria de apărare, dar a punctat că este nevoie de „ambele” componente – Europa și SUA. El a indicat explicit Germania ca exemplu, atât prin sprijin bilateral, cât și prin inițiativa cehă privind munițiile și prin investiții în baza industrială de apărare din Ucraina. În paralel, șeful NATO a transmis că mesajul către industria de apărare este de „intensificare”, iar discuțiile din perioada următoare vizează transformarea cheltuielilor suplimentare în „capabilități de luptă” – adică echipamente și resurse efectiv utilizabile pe câmpul de luptă, nu doar alocări bugetare. Ce urmează la summitul NATO Potrivit lui Rutte, summitul NATO de săptămâna viitoare din Turcia ar urma să se traducă într-un angajament al aliaților pentru asistență de securitate „durabilă și previzibilă”, pe termen lung, pentru Ucraina. „Aliații se vor angaja să ofere asistență de securitate durabilă și previzibilă, pe termen lung, Ucrainei.” Germania pregătește un nou angajament de finanțare În aceeași conferință, cancelarul Friedrich Merz a declarat că Germania intenționează să își asume un nou angajament de finanțare pentru Ucraina la următorul summit NATO. „Guvernul german propune ca, în calitate de aliați europeni ai NATO, să ne asumăm un nou angajament de finanțare față de Kiev.” Pentru mediul economic și industrial, semnalul central este că NATO încearcă să lege mai strâns finanțarea de rezultate operaționale, prin accelerarea producției și a livrărilor, într-un cadru în care rolul SUA rămâne, în evaluarea conducerii Alianței, esențial. [...]
Inundația de la Trezoreria Municipiului București a întrerupt activitatea și a afectat documente și echipamente , după ce apa s-a infiltrat în clădire în urma ploii torențiale din noaptea precedentă, potrivit Digi24 . Angajații au oprit lucrul miercuri, după ce apa a pătruns în sediu și a curs la ambele niveluri ale clădirii – parter și etajul unu. Conform informațiilor publicate, au fost afectate dosare, calculatoare și alte echipamente folosite de angajații ANAF . Impact operațional: activitate întreruptă și intervenție pentru evacuarea apei Personalul a intervenit încă de la primele ore pentru a scoate apa din birouri, în timp ce activitatea a fost întreruptă din cauza condițiilor din sediu. Articolul nu precizează cât va dura remedierea și nici amploarea pagubelor, dincolo de faptul că documente și echipamente au fost afectate. Context: probleme recurente de infrastructură în sediile ANAF Digi24 amintește că în sediile ANAF există nevoi de renovare și că, în multe cazuri, echipamentele sunt vechi. Ca exemplu, publicația menționează că în 2023 angajații au prezentat ministrului Finanțelor de atunci, Marcel Boloș, situații precum birouri din 1997 și imprimante care, în mod normal, ar fi fost casate. În acest moment, informațiile disponibile indică o problemă imediată de funcționare și protecție a documentelor și echipamentelor, fără detalii oficiale despre reluarea activității sau despre măsuri ulterioare. [...]
Demisia lui Ronald Koeman lasă naționala Olandei fără selecționer , după eliminarea surprinzătoare în 16-imile Cupei Mondiale, la lovituri de departajare, în fața Marocului, potrivit G4Media . Decizia deschide o perioadă de tranziție pentru federația olandeză, care trebuie să numească rapid un nou antrenor într-un moment în care lotul este format preponderent din jucători de cluburi de top din Europa. Koeman, în vârstă de 63 de ani, a anunțat că își încheie mandatul după parcursul considerat „dezastruos” la CM 2026. În mesajul publicat pe rețelele sociale, el a spus că își asumă responsabilitatea pentru eșec. „Am luat aseară decizia de a-mi încheia mandatul de antrenor al echipei naţionale a Olandei.” „Cu toţii împărtăşeam visul de a intra în istorie la această Cupă Mondială, dar am eşuat. Nimeni nu este mai dezamăgit decât mine. Ca antrenor, îmi asum întreaga responsabilitate.” Context: o echipă cu istoric puternic, eliminată devreme Olanda a fost prezentată înaintea turneului drept una dintre favoritele la trofeu, însă a părăsit competiția în faza 16-imilor. Publicația amintește că naționala olandeză a ajuns de trei ori în finala Cupei Mondiale (1974, 1978 și 2010), pierzând de fiecare dată. Koeman a mai avut un mandat la conducerea naționalei, în perioada 2018–2020. Lotul de la CM 2026, majoritar din campionate de top La turneul final, Koeman a convocat un lot cu nume importante, între care Virgil van Dijk (Liverpool), Nathan Aké (Manchester City), Frenkie de Jong (FC Barcelona) sau Cody Gakpo (Liverpool), conform listei publicate de G4Media. În acest moment, nu este menționat un succesor și nici un calendar pentru numirea noului selecționer. [...]
AUR își blochează sprijinul pentru un guvern propus de Nicușor Dan și redeschide tema suspendării președintelui , o mișcare care poate complica formarea rapidă a unei majorități și prelungește incertitudinea politică, potrivit Digi24 . Consiliul Național de Conducere (CNC) al AUR a decis, miercuri, că aleșii partidului nu vor fi prezenți în sală și nu vor vota un guvern propus de președintele Nicușor Dan „din care să facă parte reprezentanții fostei coaliții de guvernare”. În același timp, formațiunea spune că va începe procedura de suspendare a șefului statului. AUR afirmă că toți cei 135 de membri CNC prezenți la ședință au votat în unanimitate demararea procedurii de suspendare și inițierea unui dialog cu celelalte forțe politice pentru acest demers. „Toţi cei 135 de membri CNC AUR prezenţi la şedinţă au votat, în unanimitate, demararea procedurii de suspendare a preşedintelui Nicuşor Dan şi a dialogului cu celelalte forţe politice în acest sens.” Partidul condus de George Simion își motivează poziția prin acuzația că președintele ar fi exclus românii „din luarea deciziilor care privesc viitorul României” și că ar fi refuzat să facă a doua propunere de premier. Tot CNC a votat și „începerea procedurilor” privind alegerile anticipate. Ce înseamnă, procedural, suspendarea: praguri greu de atins Materialul Digi24 amintește că între lansarea procedurii și demiterea efectivă există două praguri considerate dificil de trecut în acest moment: votul majorității parlamentarilor și validarea prin referendum. Constituția prevede că suspendarea poate fi cerută de cel puțin o treime din parlamentari și trebuie aprobată de majoritatea aleșilor. Dacă trece de Parlament, în cel mult 30 de zile trebuie organizat un referendum de demitere (procedura este prevăzută în Articolul 95 ). În termeni numerici, pentru inițiere, AUR ar avea nevoie de cel puțin 156 de semnături, iar pentru suspendarea propriu-zisă de cel puțin 233 de voturi. Digi24 notează că AUR are în prezent 91 de senatori și deputați, ceea ce înseamnă că nu poate declanșa singură procedura și ar avea nevoie de sprijin din partea altor partide sau a parlamentarilor neafiliați. Context: tema suspendării, reluată și anterior fără rezultat Digi24 precizează că nu este prima dată când AUR vorbește despre suspendarea președintelui, fără ca demersul să fi înaintat până la un rezultat concret. În acest cadru, anunțul actual ridică miza politică, dar rămâne dependent de aritmetica parlamentară și de capacitatea partidului de a atrage susținere din afara propriilor rânduri. [...]
