Știri
Tag: ministerul dezvoltarii

Stadionul „Nicolae Dobrin” din Pitești, o investiție estimată la circa 100 de milioane de euro (aprox. 500 milioane lei), avansează spre un termen de finalizare indicat pentru primăvara lui 2028 , iar proiectul mizează și pe o componentă operațională cu potențial de precedent: arena ar urma să funcționeze exclusiv cu energie verde în timpul meciurilor, potrivit Economedia . Constructorul a publicat noi informații și imagini de pe șantier, susținând că lucrările se derulează „într-un ritm susținut” și că fiecare etapă finalizată apropie proiectul de inaugurare. Mesajul a fost transmis de reprezentanții Erbașu pe Facebook . Ce înseamnă proiectul, dincolo de capacitate Stadionul este proiectat la o capacitate de 15.200 de locuri și, conform constructorului, ar urma să fie prima arenă din România care va funcționa exclusiv cu energie verde în timpul meciurilor. Dacă această specificație va fi implementată conform planului, ea poate influența modul în care sunt gândite costurile de operare și standardele tehnice pentru viitoare proiecte similare. Facilități și dotări incluse în proiect Conform informațiilor prezentate, proiectul include: 15.200 de locuri pentru spectatori; parcare cu aproximativ 500 de locuri; sistem de iluminare arhitecturală a fațadei cu tehnologie LED; muzeu al clubului și magazin oficial FC Argeș; sală de forță de minimum 500 de metri pătrați; două săli de saună; sală de recuperare; cabinet medical; cabinet antidoping; sală multifuncțională pentru antrenamente. Cine finanțează și cine implementează Investiția este realizată de Ministerul Dezvoltării, prin Compania Națională de Investiții , în parteneriat cu Primăria Municipiului Pitești. Implementarea este asigurată de asocierea formată din Erbașu, Terragaz Construct, Popp și Asociații și Graphic Studio. [...]

Guvernul pune termen-limită pentru inventarierea PNRR , ca să nu piardă finanțări : analiza celor peste 10.000 de proiecte trebuie închisă până la mijlocul acestei săptămâni, în condițiile în care România negociază cu Comisia Europeană ce investiții mai pot rămâne pe granturi și ce ar putea fi mutate pe împrumut, potrivit Digi24 . Premierul interimar Ilie Bolojan a transmis, într-o postare pe Facebook, că majoritatea proiectelor au beneficiari autorități locale sau școli și că evaluarea trebuie făcută rapid, pe baza datelor din teren despre stadiul lucrărilor, termene și grafice de execuție. Colectarea datelor: prefecturi, primării și o platformă electronică Bolojan spune că duminică după-amiază a avut o videoconferință de lucru cu prefecții, cărora le-a cerut ca luni dimineață să informeze toate primăriile despre necesitatea transmiterii datelor privind proiectele PNRR. La ora 9:00 au fost organizate întâlniri în județe, iar Ministerul Dezvoltării a pus la dispoziția primăriilor un ghid și o platformă electronică pentru colectarea informațiilor. „Până la mijlocul acestei săptămâni trebuie să finalizăm analiza celor peste 10.000 de proiecte finanțate prin acest program”, a transmis Ilie Bolojan. Miza: ce rămâne pe granturi și ce se mută pe împrumut În paralel cu inventarierea, continuă negocierile tehnice cu reprezentanții Comisiei Europene privind „ultimele modificări” ale programului de finanțare, care ar urma să se încheie până la începutul săptămânii viitoare, potrivit informațiilor preluate și de TVR Info și Agerpres. Potrivit premierului interimar, autoritățile urmăresc să clarifice: ce proiecte rămân finanțate prin granturi – ar urma să fie cele care se termină până la sfârșitul lunii august, altfel România riscă să piardă finanțările; ce proiecte nu pot fi finalizate la timp – pentru acestea se analizează transferul pe finanțare din împrumut , „fără a afecta derularea lucrărilor”. Unde sunt cele mai multe proiecte Din totalul proiectelor finanțate prin PNRR, Bolojan a indicat următoarea distribuție: peste 5.000 derulate prin Ministerul Dezvoltării ; peste 2.500 prin Ministerul Educației ; peste 1.500 prin Ministerul Mediului ; restul, prin celelalte ministere. Premierul interimar a mai afirmat că este nevoie de mobilizarea beneficiarilor și a constructorilor și de o evaluare „corectă” din teren, astfel încât proiectele aflate într-un stadiu avansat să fie finalizate la timp, pentru a evita pierderea fondurilor europene. [...]