Știri
Știri din categoria Externe
Mark Carney încearcă să deblocheze negocierile comerciale cu SUA mizând pe interdependența economică, într-un moment în care discuțiile pentru revizuirea acordului nord-american de liber-schimb sunt în impas, potrivit Agerpres. Premierul canadian a vorbit joi, la New York, în fața investitorilor reuniți la Clubul Economic, subliniind importanța strategică a schimburilor comerciale SUA–Canada pentru ambele economii.
Carney a încercat să își alinieze mesajul la retorica de la Washington, reluând sloganul asociat lui Donald Trump. În discurs, el a susținut că o „Canadă puternică” ar ajuta SUA și a pledat pentru o abordare comună în fața competiției globale.
Washingtonul și Ottawa ar urma să organizeze discuții bilaterale pentru revizuirea acordului de liber-schimb nord-american (ACEUM), însă acestea sunt „într-un punct mort” de luni de zile, pe fondul tensiunilor apărute după revenirea lui Donald Trump la putere.
În același timp, președintele american a impus taxe vamale punitive asupra unor sectoare-cheie ale economiei canadiene, deși, până acum, a respectat cea mai mare parte a tratatului: peste 85% din schimburile comerciale dintre cele două țări rămân scutite de taxe vamale, conform informațiilor citate.
Carney a spus că a înaintat „propuneri concrete și practice” administrației americane și a indicat două domenii în care Canada consideră că poate juca un rol esențial pentru SUA:
În context, Agerpres notează că negocierile comerciale SUA–Canada nu au început, în timp ce discuțiile dintre SUA și Mexic au demarat oficial miercuri.
Carney își încheie joi o vizită de două zile la New York, unde s-a întâlnit cu investitori americani pentru a-i convinge să investească în Canada. Pe plan politic, el vine și după un schimb de acuzații: luna trecută, reprezentantul adjunct pentru Comerț al SUA, Rick Switzer, l-a criticat pe premierul canadian, acuzându-l de condescendență și de faptul că își lasă „ego-ul” să îi afecteze deciziile.
Recomandate
Rusia încearcă să limiteze pierderile din turism în Crimeea după anularea a aproximativ un milion de călătorii, alocând peste 4,3 miliarde de ruble pentru sprijinirea angajaților și companiilor din domeniu, potrivit Antena 3 . Măsura vine pe fondul deteriorării rapide a condițiilor de operare în peninsulă, afectată de atacuri ucrainene și de întreruperi repetate de utilități, într-un moment de vârf al sezonului estival. Guvernul rus a anunțat că banii provin din fondul de rezervă și vor ajunge la angajații a peste 4.600 de companii din turism din Crimeea și Sevastopol, despre care autoritățile spun că se află „într-o situație dificilă”. Din suma totală, 3,7 miliarde de ruble sunt direcționate către Crimeea, iar 584,5 milioane de ruble către Sevastopol. Dimensiunea șocului: rezervări anulate și pierderi pentru operatori Potrivit Asociației Turoperatorilor din Rusia, până la finalul lunii iulie au fost anulate aproximativ un milion de călătorii către Crimeea și Sevastopol. Organizația estimează valoarea rezervărilor anulate la 20–25 de miliarde de ruble, din care 5–7 miliarde de ruble ar reprezenta pierderile turoperatorilor. Asociația a cerut guvernului, între altele, amânări pentru îndeplinirea obligațiilor față de turiști, precum și pentru plata taxelor și a contribuțiilor de asigurări, conform informațiilor citate în material. Probleme operaționale: combustibil, electricitate și apă Pe lângă reculul turistic, peninsula s-a confruntat, la finalul lunii mai, cu o criză de combustibil, pe fondul atacurilor asupra rutelor de aprovizionare și asupra rafinăriilor rusești. La 26 iunie a fost instituită stare de urgență, iar pe 6 iulie Crimeea a rămas fără electricitate după atacuri asupra unor stații de transformare, urmate de probleme serioase și cu alimentarea cu apă. Autoritățile ruse au indicat că dificultățile continuă: la 12 iulie erau raportate întreruperi de curent în mai multe orașe și raioane, iar în unele localități alimentarea cu apă era complet oprită. Efecte în lanț: lipsuri în magazine și scumpirea benzinei În acest context, locuitorii Crimeei se confruntă și cu lipsa unor produse de bază (între care zahăr, hrișcă, orez, făină și sare), iar unele supermarketuri au limitat vânzarea la cel mult trei bucăți de persoană, potrivit materialului. Prețul benzinei a urcat la 185–200 de ruble pe litru la stațiile de alimentare, iar pe piața neagră ar fi ajuns la 250–400 de ruble pe litru. Context: presiune militară și blocaje de transport Pe 24 iunie, președintele Ucrainei, Volodimir Zelenski , a anunțat începerea unei operațiuni în Crimeea, iar ministrul ucrainean al Apărării, Mihailo Fedorov , a spus că obiectivul este izolarea peninsulei. La finalul lunii iunie, la ieșirea din Crimeea s-a format o coloană de aproximativ 2.000 de mașini, iar legăturile feroviare cu Rusia au fost reduse la jumătate. În paralel, imagini apărute pe rețelele sociale în această săptămână arată plaje aproape goale în plin sezon estival, un semnal direct al impactului economic asupra unei regiuni dependente de turism. [...]
Un atac balistic rusesc a lovit depozite din Kiev, cu risc de întreruperi logistice locale , după ce rachete au provocat incendii în cel puțin două districte ale capitalei ucrainene, potrivit Kyiv Post . Atacul a avut loc în primele ore ale zilei de marți, când au fost auzite explozii după declanșarea alertelor aeriene în Kiev și în alte regiuni, în timp ce apărarea antiaeriană a acționat deasupra orașului. Primarul Kievului, Vitali Kliciko , a raportat lovituri asupra unor facilități de depozitare în două locații din districtul Holosiivskyi, unde au izbucnit incendii în urma barajului de rachete. În districtul Darnytskyi, resturi căzute au ajuns într-o zonă deschisă și au incendiat mai multe vehicule. „Rusia atacă Kievul cu rachete balistice. Rămâneți în adăposturi”, a avertizat Kliciko, în timpul atacului. Șeful Administrației Militare a Orașului Kiev, Tymur Tkachenko, a cerut la rândul său locuitorilor să rămână în zone protejate cât timp amenințarea cu rachete a continuat. Ce se știe despre efecte și intervenție Echipele de urgență au fost trimise la locațiile afectate. Până la momentul relatării, nu existau raportări oficiale imediate privind victime. Dincolo de componenta de securitate, lovirea unor depozite indică un potențial impact operațional asupra lanțurilor locale de aprovizionare și a activităților de distribuție din capitală, însă publicația nu oferă, deocamdată, detalii despre companiile afectate sau amploarea pagubelor. [...]
Semifinala Spania–Franța de la CM 2026 pune din nou în prim-plan tema integrării în sport , după ce Lamine Yamal a refuzat să întrețină o controversă legată de identitatea jucătorilor francezi și a mutat discuția spre rolul social al fotbalului, potrivit Mediafax . Atacantul spaniol, întrebat la conferința de presă dacă se vede campion mondial, a răspuns fără ezitare: „Bineînțeles că ne vedem campioni mondiali. Este greu, ca orice titlu la echipa națională, dar credem în asta. S-a întâmplat în 2010, așa că de ce nu din nou?” Yamal a insistat că nu resimte presiunea unei semifinale și că nu își schimbă stilul de joc în funcție de miza partidei. „Când dai totul și știi ce se așteaptă de la tine, nu simți presiune.” Controversa Rajoy și răspunsul lui Yamal: „fotbalul… este să integreze” Înaintea semifinalei, fostul premier spaniol Mariano Rajoy a stârnit reacții după ce a scris într-un articol că Franța este „o echipă de foarte înalt nivel, dar fără francezi”, afirmație interpretată ca o contestare a identității naționale a jucătorilor francezi de origine africană sau din alte comunități și criticată drept rasistă de oficiali francezi și spanioli. Yamal a refuzat să alimenteze polemica și a orientat discuția către rolul social al sportului: „Dacă fotbalul servește la ceva, este să integreze oamenii în societate. Și nu există un exemplu mai bun decât Franța și noi.” Mediafax notează că Yamal este fiul unui tată marocan și al unei mame din Guineea Ecuatorială. Deschamps: meci „spectacol”, dar cu accent pe organizarea defensivă Selecționerul Franței, Didier Deschamps, a anticipat un duel spectaculos, dar echilibrat, între două echipe puternice atât ofensiv, cât și defensiv. „Calitatea ofensivă a ambelor echipe ne face să credem că va fi un spectacol. Totuși, atât noi, cât și Spania, ne gândim și la organizarea defensivă.” Deschamps a menținut Spania în postura de favorită, argumentând că ibericii au primit un singur gol în cele șapte meciuri de până acum. Totodată, a confirmat că Aurélien Tchouaméni este din nou disponibil după probleme medicale, iar Kylian Mbappé este apt pentru semifinală. În privința lui Yamal, selecționerul Franței a spus că acesta este unul dintre principalele pericole ale Spaniei și că obiectivul adversarilor este să-i limiteze influența. Context sportiv: antecedente recente și miza finalei Franța și Spania s-au întâlnit și la EURO 2024, precum și în Liga Națiunilor, ambele confruntări fiind câștigate de iberici. Câștigătoarea semifinalei Franța–Spania va juca finala Cupei Mondiale 2026 împotriva învingătoarei dintre Argentina și Anglia, meci programat miercuri, de la ora 22:00. [...]
Venezuela schimbă ministrul de externe într-un moment în care are nevoie de ajutor umanitar după cutremur , potrivit Agerpres , care citează AFP. Președinta interimară a Venezuelei, Delcy Rodriguez , l-a numit luni pe diplomatul Felix Plasencia în funcția de ministru de externe, înlocuindu-l pe Yvan Gil. Schimbarea are loc în contextul în care Venezuela este „lovită de dublul cutremur” care a provocat peste 4.500 de morți, iar autoritățile au nevoie de ajutoare umanitare, conform informațiilor transmise de AFP. [...]
Așteptările de scumpiri la benzină cresc riscul politic și economic al conflictului SUA–Iran , într-un moment în care percepția publică indică o prelungire a războiului și o erodare a sprijinului pentru administrația Trump, potrivit Mediafax , care citează un sondaj Reuters/Ipsos. Sondajul, finalizat duminică, arată că 79% dintre respondenți cred că implicarea militară a SUA în Iran „va continua pentru o perioadă extinsă de timp”, în creștere de la 65% la sfârșitul lunii martie. Doar 18% se așteaptă ca războiul să se încheie „destul de repede, în câteva săptămâni”. Pe fondul escaladării, aproximativ 37% dintre respondenți aprobă atacurile militare americane împotriva Iranului, reluate de Washington pe 26 iunie, ca răspuns la ceea ce SUA au numit atacuri iraniene asupra navelor comerciale din Strâmtoarea Ormuz . Costul energiei, principala temere economică Componenta cu impact direct în economie este legată de combustibili: 60% dintre respondenți spun că se așteaptă ca prețurile la benzină să crească în următorul an din cauza războiului. În paralel, jumătate dintre cei chestionați consideră că războiul „nu și-a meritat costurile”. Sondajul a fost realizat pe un eșantion național de 1.019 adulți americani, cu o marjă de eroare de aproximativ patru puncte procentuale. Blocada maritimă și presiunea pe administrația Trump În plan operațional, Donald Trump a anunțat reinstaurarea blocadei asupra transporturilor maritime iraniene din Golf, după ce Teheranul a comunicat închiderea Strâmtorii Ormuz, rută descrisă drept vitală. Potrivit informațiilor din articol, cele două părți au efectuat atacuri succesive cu rachete și drone, iar evoluțiile recente pun sub semnul întrebării un acord interimar semnat luna trecută pentru redeschiderea strâmtorii și oprirea războiului, în timp ce negocierile au continuat timp de 60 de zile. În acest context, gradul de aprobare al lui Trump a coborât spre unele dintre cele mai scăzute niveluri ale carierei sale politice, iar strategi republicani citați de Reuters avertizează că scumpirea costului vieții a neutralizat beneficiile politice ale reducerilor de impozite. Publicația notează și riscul electoral pentru Partidul Republican înainte de alegerile intermediare din noiembrie, când ar putea pierde majoritatea în Cameră și, posibil, și în Senat. [...]
Escaladarea militară SUA–Iran reaprinde riscul pe petrol , după ce Washingtonul a lovit timp de cinci ore ținte militare în sudul Iranului și a anunțat restabilirea unei blocade navale asupra porturilor iraniene, măsură care ar urma să intre în vigoare marți seară, potrivit HotNews . Comandamentul american pentru Orientul Mijlociu (Centcom) a transmis că, în cadrul misiunii, forțele americane au lovit „ținte militare” în mai multe orașe portuare, inclusiv Bushehr și Bandar Abbas. Agenția iraniană Irna a relatat că patru explozii au fost auzite în apropierea orașului Bandar Abbas, aflat în zona strâmtorii Ormuz . Potrivit Centcom, au fost vizate „sisteme de apărare costieră, instalații de drone și rachete, precum și mijloace maritime”. Blocada porturilor iraniene și disputa pe Ormuz Armata americană a anunțat că blocada porturilor iraniene va fi restabilită marți, la ora 20:00 GMT (23:00 în România). În paralel, președintele Donald Trump a susținut că SUA vor „prelua controlul” asupra strâmtorii Ormuz și a avansat ideea perceperii unei „remunerații” de 20% din valoarea încărcăturilor care tranzitează pe mare, „în schimbul protecției strâmtorii”, o abordare care, potrivit materialului, contravine dreptului internațional privind libertatea de navigație. În același timp, Trump a spus că un acord cu Teheranul rămâne „posibil”, în pofida intensificării loviturilor. Reacția Iranului și atacuri în regiune Ministrul iranian de externe, Abbas Araghchi, a ironizat propunerea lui Trump, afirmând pe X că Iranul „a fost întotdeauna paznicul strâmtorii” și adăugând, tot ironic, că „20% este, evident, prea mult” și că Iranul va fi „echitabil”. Pe teren, Gardienii Revoluției au susținut că au atacat ținte în Bahrain, inclusiv o clădire cu militari americani de la baza Juffair, iar sirenele de alertă au fost declanșate în regat. Emiratele Arabe Unite au raportat atacuri cu rachete iraniene asupra a două petroliere în strâmtoarea Ormuz, incident în urma căruia a murit un membru al echipajului, de origine indiană. Impactul imediat: petrolul urcă, riscul rămâne în preț Gardienii Revoluției au acuzat SUA că pun în pericol aprovizionarea mondială cu petrol. În acest context, prețurile au crescut puternic: luni, barilul de Brent (referință internațională) a urcat cu peste 9%, iar marți, în jurul orei 03:00 GMT, a mai avansat cu 1,32%, până la 84,40 dolari (aprox. 380 lei). Contextul mai larg indică o deteriorare a armistițiului: după aproape 40 de zile de bombardamente, un armistițiu intrase în vigoare la începutul lui aprilie și fusese ratificat pe 17 iunie, însă confruntările au reizbucnit după atacuri asupra navelor care încercau să traverseze strâmtoarea Ormuz, iar Trump a declarat că armistițiul este „terminat”. Săptămâna trecută, președintele american a trimis și o notă oficială Congresului, în care arăta că conflictul cu Iranul a reizbucnit. [...]
